Război în Ucraina, ziua 938 | Strategia de pace a lui Zelenski „poate funcţiona”, consideră SUA

Volodimir Zelenski se va adresa marţea viitoare Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite pe tema războiului declanşat de Rusia în ţara sa, a anunţat misiunea slovenă la ONU – preşedinte al acestui organism format din 15 membri, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Reuniunea va avea loc în timp ce liderii mondiali se află la New York pentru întâlnirea lor anuală la Adunarea Generală a ONU.

Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Acţiunea a fost denunţată în mod covârşitor de Adunarea Generală formată din 193 de membri, care a cerut, de asemenea, Moscovei să îşi retragă trupele, însă Consiliul de Securitate a fost în impas, deoarece Rusia are dreptul de veto asupra oricărei acţiuni.

Zelenski se deplasează în SUA cu un plan de victorie pe care dorește să îl prezinte preşedintelui Joe Biden.

Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU de marţi a fost solicitată de SUA, Marea Britanie, Franţa, Japonia, Coreea de Sud şi Malta.

Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rapid apărarea, pentru că Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat Andrius Kubilius, primul comisar european pentru apărare, într-un interviu acordat agenţiei de presă Reuters și preluat de Agerpres.

Noul post de comisar european pentru apărare reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, notează Reuters.

Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost desemnat în acest post cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe bătrânul continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe.

Mai multe detalii aici: Andrius Kubilius, primul comisar european desemnat pentru apărare, avertizează în privința unui atac al Rusiei: „Să fim pregătiți în 6-8 ani”

Generalul-maior Denis Putilov a fost arestat sub acuzația că a acceptat mită în schimbul asigurării unui tratament preferențial în atribuirea contractelor guvernamentale, The Moscow Times, care citează surse din serviciile ruse de securitate.

Generalul-maior Denis Putilov, responsabil de mentenanța tancurilor și a vehiculelor blindate în Districtul Militar Central al Federației Ruse, este acuzat că a primit acceptat o mită în valoare de 10 milioane de ruble (108.900 de dolari americani) pentru a furniza avantaje în contracte legate de repararea și întreținerea unor vehicule de luptă.

Mai multe detalii aici: Un general rus responsabil de mentenanța tancurilor a fost arestat pentru luare de mită

Contraofensiva lansată de Moscova în vederea recuceririi teritoriului pierdut în regiunea Kursk, situată la granița cu Ucraina, a fost oprită, a declarat miercuri pentru AFP un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, care precizează că „mii de civili” ruşi se află în zonă.

Ruşii „au încercat să atace pe flancuri, însă au fost opriţi, iar situaţia s-a stabilizat şi azi totul este sub control”, a precizat pentru AFP Oleksii Dmîtraşkivski, potrivit publicației Barron`s.

„Ei au obţinut câteva succese minore, dar acest succes s-a transformat acum într-o cvasiîncercuire a lor”, a subliniat Oleksii Dmîtraşkivski.

Purtătorul de cuvânt a spus că „mii” de civili ruși se află în continuare pe teritoriul cucerit de către ucraineni. „În anumite localităţi sunt peste 100 de persoane”, în altele „peste 200, peste 500”, a adăugat el.

Mai multe detalii aici: Ucraina anunță că a stopat contraofensiva rusă în Kursk: „Au încercat să atace pe flancuri, dar au fost opriți”

Kremlinul a calificat miercuri drept „periculoase” și „provocatoare” comentariile șefului NATO Jens Stoltenberg, aflat la final de mandat, care a declarat într-un interviu acordat pentru publicaţia britanică The Times că folosirea unor rachete occidentale cu rază lungă de acțiune pe teritoriul rus nu constituie o linie roșie pentru Vladimir Putin, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Jens Stoltenberg a pus la îndoială amenințarea constantă a Kremlinului precum că Putin ar avea linii roșii. „Au existat mai multe linii roșii declarate de el și nu au escaladat”, a remarcat șeful NATO. „Nu a făcut asta pentru că își dă seama că NATO este cea mai puternică alianță militară din lume. Ei (oficialii ruși – n.r.) realizează, de asemenea, că războiul nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat. Și i-am spus asta foarte clar de mai multe ori”, a precizat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cere ca Putin să fie luat în serios. „Această dorinţă ostentativă de a nu lua în serios declaraţiile preşedintelui rus este un pas absolut lipsit de viziune şi de profesionalism”, a spus Peskov, citat de Reuters.

Mai multe detalii aici: Reacția Kremlinului după ce șeful NATO a spus că Putin nu are linii roșii: „Comentarii provocatoare”

Un atac ucrainean cu drone lansat în noaptea de marți spre miercuri a reușit să distrugă un depozit de muniții în regiunea Tver, din vestul Rusiei, a declarat miercuri pentru CNN o sursă din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).

Dronele ucrainene au vizat depozitul operat de Ministerul rus al Apărării din Toropeț, care depozita sisteme de rachete tactice Iskander, sisteme de rachete tactice Tochka-U, bombe aeriene dirijate și muniție de artilerie, a precizat sursa CNN.

Mai multe detalii aici: Ce arme țineau rușii în depozitul aruncat în aer de dronele ucrainene, la 500 de kilometri în interiorul Rusiei

Un tribunal din Moscova a înăsprit pedeapsa lui Iuri Kohoveț, acuzat de „răspândire a falsurilor” despre armata rusă în timp ce răspundea la un sondaj de stradă realizat de Radio Svoboda. În loc de muncă forțată, el fost condamnat la cinci ani într-o colonie cu regim general, relatează Media Zona.

Mai multe detalii aici: Un rus a primit 5 ani și jumătate de închisoare cu executare pentru că a participat la un sondaj despre războiul din Ucraina. Ce a spus

Deputaţii ucraineni au aprobat, cu o majoritate covârşitoare de voturi, o majorare a bugetului de stat ce prevede cheltuieli suplimentare echivalente cu peste 11 miliarde de dolari, din care cea mai mare parte va merge către armată, a relatat miercuri presa locală, potrivit dpa.

Această majorare creşte bugetul anual de cheltuieli cu aproximativ 13%, aducându-l la peste 90 miliarde de dolari, o cifră record pentru Ucraina, scrie Agerpres.

Creşterea va fi finanţată prin venituri fiscale mai mari şi împrumuturi, inclusiv de la Uniunea Europeană.

În plus, sunt prevăzute economii în sectorul social.

În prezent sunt dezbătute în parlament majorări controversate de taxe.

Ajustările bugetare au devenit necesare pentru plata pe septembrie a primelor soldaţilor din prima linie. Planificarea bugetară iniţială pentru 2024, conform premierului Denis Şmîhal, lua în calcul lupte doar până la sfârşitul lui august.

Banca Centrală a Ucrainei devalorizează lent grivna, moneda naţională, parţial pentru a susţine bugetul.

De la începutul anului, grivna s-a depreciat cu circa 8% faţă de dolar şi cu aproape 10% faţă de euro.

Ajutoarele în bani şi împrumuturile externe se traduc astfel în sume mai mari în grivne. Pentru 2025, proiectul de buget prevede deja o depreciere suplimentară de circa 8% a monedei.

Ucraina respinge de peste doi ani şi jumătate o invazie rusă. De la începutul războiului, Ucraina a primit din străinătate ajutoare financiare echivalente cu aproape 100 miliarde de dolari, menţionează dpa.

Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sîbiha, a declarat miercuri, la Bucureşti, că face apel la partenerii români să analizeze posibilitatea de a doborî dronele ruse din apropierea spaţiului aerian al ţării noastre, informează Agerpres.

Mai multe detalii: Ministrul ucrainean Sybiha cere României să doboare dronele şi rachetele ruseşti în apropiere de spaţiul aerian românesc

Un atac masiv cu drone al forţelor ucrainene a provocat în noaptea de marţi spre miercuri o explozie uriaşă la un mare depozit de muniţie din regiunea Tver din centrul Rusiei, forţând autorităţile locale să dispună evacuarea parţială a locuitorilor ale căror case sunt situate în apropierea acestui arsenal, au comunicat bloggeri militari ruşi şi unele media, potrivit Reuters.

Mai multe detalii: Atac masiv cu drone al forţelor ucrainene în Rusia. Explozii puternice la un depozit de rachte şi muniţii din centrul ţării

Pe fundalul „pierderilor uriașe”, generalul Kirilo Budanov, șeful Direcției Principale de Informații ucrainene, „recrutează militanți din rândul teroriștilor din întreaga lume, inclusiv ISIS”, scriu publicațiile ruse Life și Lenta și Aydınlık (nr. Iluminarea), ziar editat de Partidul Patriotic, o formațiune naționalistă prorusă din Turcia.

Mai multe detalii: „Jihad pentru independență”. Ucraina, acuzată că recrutează teroriști, inclusiv membri ISIS

Contraamiralul Andrei Sinițîn, șeful sitului de testare nucleară din arhipelagul Novaia Zemlea, a acordat un interviu rar pentru Rossiskaia Gazeta, ziarul oficial al guvernului, publicat marți, 18 septembrie, la câteva zile după ce președintele Vladimir Putin a avertizat Vestul că se va confrunta direct cu Rusia dacă va permite Ucrainei să atace teritoriul rusesc cu rachete cu rază lungă de acțiune de fabricație occidentală. Sinițîn spune că totul e pregătit pentru reînceperea testelor nucleare.

Mai multe detalii: Șeful testelor nucleare din Rusia: „Vladimir Vladimirovici, raportez: suntem pregătiți!”

Rusia a pierdut 637.010 soldați de la începutul războiului, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Numărul include şi cele 1.130 de pierderi suferite de forțele ruse în ultimele 24 de ore.

Potrivit raportului, Rusia a mai pierdut 8.691 de tancuri, 17.080 de vehicule blindate de luptă, 24.784 de vehicule și rezervoare de combustibil, 18.154 de sisteme de artilerie, 1.188 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 947 de sisteme de apărare aeriană, 369 de avioane, 328 de elicoptere, 15.354 de drone, 28 de nave și bărci și un submarin.

Oficialii americani care au văzut „Planul victoriei” al președintelui Volodimir Zelenski cred că este o strategie „care poate funcționa”, a declarat ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, în timpul unei conferințe de presă de marţi, 17 septembrie, relatează The Kyiv Independent.

Zelenski a declarat pe 16 septembrie că planul său de victorie pentru Ucraina este finalizat în proporție de peste 90% și că îl va prezenta aliaților săptămâna viitoare. Detaliile strategiei nu au fost făcute publice.

Linda Thomas-Greenfield a confirmat că SUA sunt deja familiarizate cu planul. „Am văzut planul de pace al președintelui Zelenski”, a spus ea în timpul briefingului ONU. „Credem că acesta prezintă o strategie și un plan care poate funcționa”.

Linda Thomas-Greenfield a declarat că SUA speră să promoveze planul lui Zelenski în rândul liderilor mondiali săptămâna viitoare, în timpul celei de-a 79-a Adunări Generale a ONU din New York.

Zelenski a declarat anterior că intenționează să prezinte strategia sa de victorie președintelui american Joe Biden în septembrie.

Consilierul prezidențial Mîhailo Podoliak a declarat marți că planul de victorie al lui Zelenski nu include în niciun fel cedarea de teritorii Rusiei.

Aflat în ultima lună de mandat la șefia NATO, Jens Stoltenberg spune că Vladimir Putin nu are linii roșii și respinge avertismentul liderului de la Kremlin precum că Moscova ar intra „în război direct” cu Alianța Nord-Atlantică, dacă Ucraina va primi undă verde să folosească rachete occidentale pe teritoriul rus.

Mai multe detalii: Jens Stoltenberg, despre liniile roșii ale lui Vladimir Putin: „Nu există”. Explicațiile șefului NATO

Mai mulți comandanți de rang înalt ai armatei ucrainene, dar în special fostul șef al forțelor armate, generalul Valeri Zalujnîi, au pus sub semnul întrebării, la începutul anului, incursiunea transfrontalieră din Rusia, au declarat oficiali militari ucraineni pentru Politico.

Mai multe detalii: Valeri Zalujnîi s-a împotrivit atacului asupra regiunii ruse Kursk. Ce spunea, la începutul anului, fostul șef al armatei ucrainene

Comitetul de Investigații al Federației Ruse (TFR) a constatat o creștere semnificativă în comparație cu anul trecut a numărului de dosare penale pentru infracțiuni din sfera complexului militar-industrial, relatează agenția rusă de presă Interfax.

Mai multe detalii: Rusia anunță o creștere a fraudelor în industria de armament, care dispune de „fonduri bugetare semnificative”

Propaganda Kremlinului a inventat numeroase „calități” pentru liderul rus Vladimir Putin, cea mai recentă fiind că ar fi capabil să „alunge duhurile rele”, relatează The Moscow Times.

Mai multe detalii: Propaganda Kremlinului sugerează că Putin este capabil să alunge „duhurile rele”. „Exemplul” cu pisica neagră | VIDEO

Kremlinul a anunțat că majorarea efectivelor armatei a fost necesară pentru a contracara amenințările tot mai mari care există la adresa Rusiei, de-a lungul perimetrului graniţelor, relatează site-ul cotidianului rus Kommersant.

Mai multe detalii: Kremlinul explică de ce Vladimir Putin a cerut să fie mărite efectivele armatei ruse

Comisarul pentru Drepturile Omului al Radei Supreme, Dmitro Lubineţ, a denunţat marţi o nouă crimă de război comisă de soldații ruși după apariția informației că un prioznier de război ucrainean neînarmat și cu mâinile legate cu o bandă adezivă a fost executat cu o sabie în orașul Novohrodivka, din regiunea Donețk.

Mai multe detalii: Prizonier de război ucrainean, executat cu o sabie: „Pentru Kursk”. Reacția Kievului

Frica de escaladare este o caracteristică a războiului ruso-ucrainean, iar ea a determinat Vestul să nu își asume o strategie clară a victoriei pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. În acest moment, războiul ruso-ucrainean se află într-un impas. Logica acestui război se derulează mai degrabă pe tiparul războaielor purtate în timpul primului Război Rece, care nu au avut neapărat un câștigător clar, iar ele au devenit războaie lungi, perpetue. În acest context, Libertatea a realizat un interviu cu Caroline Kennedy Pipe, profesor de relații internaționale și securitate internațională la Universitatea Loughborough. Interesele sale de cercetare includ războiul contemporan, etica războiului și politica războiului rece, precum și terorismul și politica externă rusă. În prezent, este președinta Asociației Britanice de Studii Internaționale.

Mai multe detalii: Caroline Kennedy Pipe, expert britanic în studii de război: „Diplomația va pune capăt războiului din Ucraina și, probabil, va fi nesatisfăcătoare pentru toată lumea” 

În cei 2 ani și jumătate care s-au scurs din momentul în care Rusia a invadat Ucraina (24 februarie 2022), peste un milion de oameni ar fi fost răniți sau ar fi murit pe fronturile deschise de ruși.

Mai multe detalii: Pierderile totale ale Rusiei și Ucrainei în război au ajuns la un milion de oameni

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte al țării, Dmitri Medvedev, a propus crearea unei „baze de date publice deschise” cu inamicii Federației Ruse, relatează Meduza.io. El a spus că, recent, politicienii occidentali au cerut în mod activ atacuri pe teritoriul Rusiei „folosind potențialul NATO”.

Mai multe detalii: Medvedev a propus crearea unei „baze de date deschise a dușmanilor” Rusiei: „Vom veni după ei!”

Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, l-a îndemnat luni pe cancelarul german Olaf Scholz să renunțe la ideea că Rusia poate fi învinsă în război și să susțină planul de pace al Chinei pentru Ucraina, o sugestie pe care Scholz a respins-o, potrivit Reuters.

Mai multe detalii: „Rusia este invincibilă din punct de vedere militar”, i-a spus președintele Kazahstanului cancelarului german Olaf Scholz

Generalul-maior Serghei Lipovoi, 61 de ani, eroul al Rusiei, șeful organizației „Ofițerii Rusiei”, a amenințat cu lovituri asupra țintelor militare din România, Polonia și Bulgaria, în această ordine, într-un interviu pentru agenția News Rusia, în contextul discuțiilor privind posibilitatea ca Ucrainei să i se permită utilizarea rachetelor occidentale cu rază lungă de acțiune pentru a lovi „adânc” în teritoriul rus.

Mai multe detalii: Amenințarea unui general rus: „Lovim ținte militare din România, Polonia și Bulgaria, dacă Ucrainei i se va permite să tragă rachete cu rază lungă”