Război în Ucraina, ziua 94 | „Lupte de stradă” în Severodonețk, ultimul oraș sub control ucrainean în Luhansk. Rusia anunță noi cuceriri

Orașul Severodonețk din regiunea Luhansk rămâne sub controlul ucrainean, a anunțat sâmbătă seară șeful administrației militare din regiune, Serhiy Haidai, potrivit Ukrainska Pravda.

Trupele ruse nu au avansat dincolo de hotelul Myr și au suferit pierderi grele, a precizat guvernatorul militar.

„Bombardamentele sunt necruțătoare, Severodonețk este cel mai «fierbinte» loc. Orașul se află sub steagul ucrainean. Orcii (termen peiorativ folosit de ucraineni pentru a-i desemna pe soldații ruși, n.r.) controlează încă zona hotelului Myr, nu au avansat mai mult și au suferit pierderi semnificative”, a scris Haidai, pe contul său de Telegram.

Haidai a mai anunțat că luptele continuă în satele de la periferia orașului Severodonețk.

Sâmbătă dimineață, guvernatorul militar a declarat că, în timpul luptelor pentru Severodonețk, forțele ucrainene i-au împins pe ruși înapoi pe pozițiile lor anterioare. Armata rusă a cucerit hotelul Myr, aflat la periferia orașului.

Trupele ruse au bombardat sâmbătă orașul ucrainean Krîvîi Rih din regiunea Dnipropetrovsk, informează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Rachetele rusești au lovit periferia orașului, a anunțat Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare din Krîvîi Rih. „Sunt lansate atacuri cu rachete în jurul uneia dintre ieșirile din oraș”, a precizat acesta.

Nu au fost înregistrate victime în urma bombardamentelor. Vilkul i-a sfătuit pe locuitorii orașului, într-o postare pe canalul său de Telegram, să rămână ascunși.

Ulterior, Vilkul a anunțat că o unitate de producție din zona industrială a orașului a fost „aproape complet distrusă”, după ce a fost lovită de mai multe rachete rusești. „Se aud explozii. Salvatorii au fost trimiși pentru a elimina incendiul”, a precizat Vilkul.

Krîvîi Rih este un oraș industrial, care are 630.000 de locuitori.

Ministerul ucrainean al Apărării nu vede încă semne că Rusia pregătește o nouă ofensivă asupra Kievului, informează Ukrainska Pravda.

„Panica în rândul locuitorilor din Kiev a fost într-adevăr foarte serioasă. Toată seara (precedentă) am fost sunată de o mulțime de oameni. Toată noaptea am ținut legătura pe această temă cu comandantul-șef al forțelor armate ucrainene (Valerii Zaluzhnyi, n.r.) și cu șeful Direcției Principale de Informații, Kyrylo Budanov”, a declarat sâmbătă Anna Maliar, ministrul adjunct al Apărării.

„Până în prezent, nu avem informații care să indice un posibil atac (asupra capitalei,n.r.)”, a precizat aceasta.

În același timp, Maliar a subliniat că este esențial ca populația să înțeleagă că amenințarea la adresa Kievului și a întregului teritoriu al Ucrainei este una constantă. În plus, capturarea capitalei este cea mai rapidă și mai ușoară cale pentru forțele de ocupație ruse de a stabili controlul asupra întregii Ucraine, a arătat aceasta.

În același timp, rușii pot crea și amplifica valuri de panică, așa cum s-a întâmplat și acum – zvonurile despre un posibil nou atac al trupelor ruse, care urma să înceapă sâmbătă, la ora 4 dimineața, s-au răspândit destul de repede, a adăugat oficialul ucrainean.

Vineri, 27 mai, site-ul rus de știri independent Meduza a citat două surse apropiate Kremlinului și una din cadrul administrației prezidențiale ruse, care au declarat că Moscova discută din nou despre un posibil atac asupra Kievului și că încă speră într-o victorie pe scară largă, până în toamnă, în războiul împotriva Ucrainei.

Statele Unite ale Americii au ridicat taxa de 25% la importurile de oțel din Ucraina, a anunțat vineri Casa Albă, scrie The Kyiv Independent.

Perioada de grație introdusă pentru această industrie, care a avut mult de suferit în urma războiului cu Rusia, este de un an. Înainte de război, Ucraina era al 13-lea mare producător de oțel din lume. În 2021, SUA au importat aproape o jumătate de milion de tone de produse din oțel din Ucraina.

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a anunțat că Belarusul introduce restricții de intrare în mai multe districte aflate la granița cu Ucraina, informează agenția Unian, preluată de The Kyiv Independent.

Potrivit Comitetului pentru Frontiera de Stat, din Belarus, noile reguli vor fi în vigoare de la 1 iunie până la 31 august, „pentru a asigura securitatea graniței”.

Cetățenii vor avea restricții de intrare în trei districte din regiunea belarusă Gomel, care se învecinează cu regiunea ucraineană Cernihiv și cu regiunea Kiev. Cele trei districte se află inclusiv în apropierea centralei nucleare de la Cernobîl.

Trupele ruse au schimbat indicatorul de la intrarea în orașul Melitopol, situat în regiunea Zaporojie, anunță portalul Nexta TV, care publică o înregistrare video cu montarea noului semn.

„Melitopol Rusia pentru totdeauna”, scrie pe noul indicator montat de ruși.

Ministrul ucrainean al Tineretului şi Sportului, Vadim Gutzeit, a anunțat că de la startul ofensivei militare a Rusiei în Ucraina au murit peste 50 de sportivi, informează agenția Interfax, potrivit news.ro.

„Peste 50 de sportivi au murit în cele peste 90 de zile de război al Rusiei împotriva Ucrainei”, a afirmat Gutzeit.

Potrivit ministrului, sportivi care concurează în discipline olimpice şi neolimpice apără ţara cu arma în mână. „Toată lumea vine ca să ne apere. Unii sunt în apărarea teritorială, alţii în Forţele Armate, alţii în estul Ucrainei. Vreau să le mulţumesc tuturor apărătorilor Ucrainei”, a precizat Vadim Gutzeit.

Aproximativ 40.000 de specialiști IT ruși intenționează să părăsească țara în următoarele luni, potrivit unei estimări a celei mai mari asociații a companiilor IT din Rusia, Russoft, scrie portalul Nexta TV.

Asociația a realizat un sondaj la care au participat 162 de companii.

Poșta Ucrainei a vândut peste 3 milioane de timbre cu celebrul mesaj „Navă de război rusească, du-te dracului!”, în doar 5 zile, informează portalul Nexta TV.

În total, au fost primite peste 250.000 de comenzi, iar peste un milion de timbre au fost vândute online. Se încheie astfel prima etapă de vânzări a acestor timbre, urmând ca a doua etapă să înceapă după 1 iunie.

Armata rusă încearcă să încercuiască trupele ucrainene care apără orașele Severodonețk și Lisichansk din estul Ucrainei și să ajungă la granița regiunii Luhansk, a anunțat pe Facebook Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene, în actualizarea de sâmbătă seară a situației de pe front, scrie The New York Times.

Potrivit Statului Major General, forțele ruse „s-au retras pe pozițiile ocupate anterior” după ce au suferit pierderi în timpul unei ofensive în direcția așezării Borivske, aflate în apropiere de Severodonețk.

Craterele produse de obuzele de artilerie arată distrugerile produse la o centrală de energie solară din orașul Merefa, situat la sud-vest de Harkov, în estul Ucrainei, care a fost lovită sâmbătă de bombardamentele ruse, scrie The New York Times.

Centrala producea 2,5 megawați de energie, a declarat pentru Reuters directorul uzinei, Vladimir Mihailovici.

Un oficial prorus de rang înalt din regiunea ucraineană ocupată Herson a declarat sâmbătă pentru Reuters că luptele din apropiere ar putea afecta calendarul cererii oficiale de „aderare” la Rusia și că o decizie în acest sens este probabilă „spre anul viitor”.

Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației civil-militare din Herson, susținută de Rusia, a declarat, de asemenea, într-o convorbire video, că procesul ar putea implica un referendum, revenind asupra comentariilor anterioare potrivit cărora nu ar fi necesar niciunul.

Întrebat despre calendarul de „aderare” la Rusia, el a răspuns: „Nu se va întâmpla până în toamnă. Pregătim un sistem administrativ, iar apoi, spre anul viitor, vom vedea care este situația”.

Stremousov a declarat presei ruse de stat, pe 11 mai, că ora Hersonul, singura capitală regională pe care trupele ruse au cucerit-o în mai mult de trei luni de lupte în Ucraina, îi va cere președintelui Vladimir Putin să o includă în Rusia până la sfârșitul anului 2022. El a declarat la acea vreme: „Nu vor exista referendumuri”.

Rusia recrutează luptători pentru războiul din Ucraina în piețele principale ale orașelor sale, relatează portalul Nexta TV, care publică imagini suprinse în Sankt Petersburg.

Aripa moscovită a Bisericii Ortodoxe Ucrainene – care tocmai şi-a întrerupt legăturile cu Rusia – nu mai putea să păstreze tăcerea în fața susţinerii afișate de Patriarhului Kiril al Moscovei pentru invazia rusă, afrmă sâmbătă un purtător de cuvânt al acestei ramuri, episcopul Clement, relatează news.ro citând AFP.

Aripa moscovită a Bisericii a decis să-şi rupă definitiv toate legăturile cu Rusia, după secole de istorie comună, din cauza unui dezacord profund cu patriarhul rus, din cauza războiului declanțat de Moscova în Ucraina.

„Condamnăm şi ne disociem de comentariile despre agresiunea rusă în Ucraina ale patriarhului Kiril”, şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, a declarat episcopul Clement.

„Porunca «să nu ucizi» nu poate avea altă intrepretare (…) şi este greu să înţelegem justificările sau tăcerea patriarhului moscovit cu privire la tragedia actuală”, a adăugat prelatul ucrainean.

Imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, Kiril a preluat argumentele lui Vladimir Putin pe cont propriu şi a evocat o luptă împotriva „forţelor răului”, care se opun „unităţii” istorice între Rusia şi Ucraina. Această poziţie, pe care a reiterat-o în mai multe rânduri, a provocat agitaţie în rândul credincioşilor ucraineni care, potrivit episcopului Clement, au fost motorul acestei schisme.

„De ani de zile suntem supuşi unor presiuni ale statului” ucrainean în vederea unei despărţiri de Patriarhia de la Moscova, însă „azi există o nevoie în acest sens, o cerere în comunitatea Bisericii”, a declarat acesta.

Un număr de 3.408 de întreprinderi din regiunea Luhansk, inclusiv 479 de întreprinderi industriale, și-au suspendat activitatea din cauza invaziei ruse, a anunțat sâmbătă Serhii Haidai, șeful Administrației militare a regiunii, pe contul său de Telegram, potrivit Ukrainska Pravda.

Haidai susține că închiderea acestor întreprinderi a provocat pierderi de peste 3 miliarde de grivne.

„Cu toate acestea, statul face tot ce poate pentru a ajuta afacerile din regiunea Luhansk să se redreseze. Zeci de companii au profitat de programul de relocare și și-au mutat deja capacitățile în alte regiuni. Acestea au salvat forța de muncă și recrutează mai mulți oameni”, a precizat Haidai.

Sute de lituanieni s-au asociat pentru a cumpăra drone militare avansate pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei, în semn de solidaritate cu o țară aflată anterior sub dominația Moscovei, relatează Reuters.

Aproximativ 4,4 milioane de euro (4,1 milioane de dolari) au fost strânse în doar trei zile – din cele 5 milioane de euro necesare – în mare parte fiind donate sume mici, potrivit Laisves TV, postul de televiziune lituanian care a lansat campania.

„Înainte de începerea acestui război, niciunul dintre noi nu s-a gândit că vom cumpăra arme. Dar acum este un lucru normal. Trebuie să facem ceva pentru ca lumea să fie mai bună”, a declarat Agne Belickaite, o femeie de 32 de ani, care a trimis o sută de euro imediat după ce a auzit de strângerea de fonduri.

„Fac donații pentru achiziția de arme pentru Ucraina de ceva vreme. Și o voi face până la victorie”, a adăugat ea, spunând că a fost motivată în parte de temerile că Rusia ar putea ataca și Lituania, după Ucraina.

Dronele Bayraktar TB2 s-a dovedit eficiente în ultimii ani împotriva forțelor rusești și a aliaților acestora, în conflictele din Siria și Libia. Achiziția este organizată de Ministerul Apărării din Lituania, care a declarat pentru Reuters că intenționează să semneze săptămâna viitoare o scrisoare de intenție pentru a cumpăra aparatele de zbor din Turcia.

Ucraina a cumpărat deja peste 20 de drone înarmate Bayraktar TB2 de la compania turcă Baykar în ultimii ani și a comandat alte 16 pe 27 ianuarie. Lotul respectiv a fost deja livrat la începutul lunii martie.

Un tribunal din Ucraina l-a condamnat pe un bărbat la 15 ani de închisoare pentru că a ajutat trupele ruse în regiunea Donețk, informează BBC.

Bărbatul în vârstă de 40 de ani a fost găsit vinovat pentru că le-a furnizat rușilor informații despre locația unor instalații militare ucrainene din orașul Harkov, care au fost ulterior bombardate.

Acesta a fost reținut în orașul Ujhorod din vestul Ucrainei, situat în apropiere de granița cu Slovacia, unde procurorii au declarat că s-a mutat pentru a desfășura alte activități subversive.

Ombudsmanul ucrainean pentru Drepturile Omului, Liudmila Denisova, susține că militarii ucraineni recent eliberați după ce au fost luați prizonieri de trupele ruse spun că au fost ținuți în subsoluri și anexe, iar apoi au fost transferați într-un centru de detenție preventivă din Donețkul ocupat de Rusia, relatează The Kyiv Independent.

„În timpul transferului, soldații ucraineni au fost legați la ochi, purtând un sac pe cap, iar mâinile le-au fost legate cu frânghii. Au fost torturați, amenințați că vor fi uciși, bătuți și umiliți în captivitate”, a afirmat Denisova.

Potrivit acesteia, în timpul interogatoriilor, prizonierii de război ucraineni au fost puși în genunchi, bătuți peste degete și rănile deschise cu patul unor mitraliere, au fost sugrumați cu bandaje, iar rușii au folosit clești.

„În plus, aceștia au fost torturați cu șocuri electrice, bătuți cu bastonul și loviti cu piciorul”, a scris Denisova, într-o postare pe Facebook.

„Soldații ucraineni au raportat că rușii le-au injectat droguri necunoscute cu litera «M», după care au leșinat și și-au pierdut memoria. Ocupanții i-au obligat pe soldații ucraineni să învețe poezia «Iertați-ne, ruși nativi», imnul Federației Ruse, istoria creării stemei și a steagului Republicii Ruse, în caz contrar fiind torturați”, a precizat aceasta.

„Femeile ucrainene prizoniere de război deținute în centrul de arest preventiv din Donețk au spus că erau cel puțin 17-20 dintre ele în celulele pentru 2-3 persoane. În loc de wc, era o găleată. Femeile au fost lipsite de produse de igienă și de posibilitatea de a se spăla. Au fost supuse presiunii psihologice – bărbați captivi ucraineni au fost bătuți cu brutalitate în fața lor. Femeile captive au fost, de asemenea, forțate să aibă relații sexuale”, a adăugat ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a declarat sâmbătă că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei nu au „nicio legătură” cu lipsa de alimente la nivel mondial, relatează Sky News.

„Sancțiunile împotriva Rusiei nu au nicio legătură cu criza alimentară mondială în desfășurare”, a scris șeful diplomației ucrainene, într-un mesaj publicat pe Twitter.

„Singurul motiv al penuriei, al creșterii prețurilor și al amenințării cu foametea este reprezentat de armata rusă care blochează fizic 22 de milioane de tone de exporturi de alimente ucrainene în porturile noastre maritime”, a explicat Kuleba. „Cereți Moscovei să pună capăt blocadei”, a punctat acesta.

Rusia și Ucraina sunt mari exportatori ai unora dintre cele mai importante alimente de bază din lume și, împreună, sunt responsabile pentru 53% din comerțul mondial cu ulei și semințe de floarea-soarelui și 27% din comerțul cu grâu, potrivit Conferinței ONU pentru comerț și dezvoltare. În acest moment, Ucraina are în depozite cantități mari de grâu pe care, din cauza războiului, nu le poate exporta.

Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc cu privire la cine este responsabil pentru blocarea transporturilor navale, Rusia afirmând că minele marine ucrainene au împiedicat trecerea în siguranță a navelor.

Prim-ministrul ucrainean Denis Șmîhal spune că invazia rusă în țara sa a distrus peste 25.000 de kilometri de drumuri, câteva sute de poduri și 12 aeroporturi, scrie BBC.

Șmîhal a declarat, pentru BBC, că peste 100 de instituții de învățământ, peste 500 de unități medicale și 200 de fabrici sunt, de asemenea, distruse sau avariate.

„Aproximativ 35% din economie este nefuncțională în prezent”, a spus el.

Peste 300.000 kilometri pătrați de teren au fost minați sau contaminați cu bombe, a adăugați șeful guvernului ucrainean.

Șmîhal a estimat că 30 până la 50% din PIB-ul țării a fost pierdut. Deficitul bugetar lunar este de 5 miliarde de dolari.

Potrivit diverselor estimări, daunele directe aduse infrastructurii și economiei sunt de aproximativ 600 de miliarde de dolari.

Șmîhal a spus că guvernul a alocat peste 50 de miliarde de dolari pentru reconstrucție imediată, acolo unde acest lucru a fost posibil. Următoarea etapă va fi refacerea infrastructurii majore, cum ar fi alimentarea cu energie și apă, și reconstrucția podurilor și drumurilor, a spus el.

A treia etapă, a adăugat premierul ucrainean, va fi „marea reconstrucție a țării noastre”. „Nu vrem doar să refacem cărămizile și betonul. Vrem să construim un nou stat”, a punctat Denis Șmîhal.

Premierul a spus că acest lucru va necesita fonduri ucrainene, ajutor internațional și bani rusești. „Suntem convinși că agresorul trebuie să plătească pentru distrugerea pe care a creat-o. Ar trebui să fie clar, în detrimentul bunurilor rusești înghețate – confiscate și transferate în Ucraina pentru restabilirea comună a statului nostru”, a mai afirmat acesta.

O navă a intrat sâmbătă în portul ucrainean Mariupol, aceasta fiind prima oară când un vas poate să acosteze aici de când rușii au reușit să cucerească întregul oraș, relatează presa rusă de stat, potrivit BBC.

Ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului, Liudmila Denisova, a afirmat că acest transport echivalează cu un jaf comis de Rusia

„Jafurile în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei continuă. După furtului de cereale ucrainene, ocupanții au recurs la exportul de produse metalice din Mariupol”, a scris Denisova pe Telegram.

După aproape trei luni de asalt neîncetat, Mariupolul a căzut în mâna forțelor ruse luna aceasta.

Mitropolitul Hilarion, șeful departamentului de relații externe al Bisericii Ortodoxe Ruse, a declarat sâmbătă că unitatea dintre biserica sa și ramura sa ucraineană, cunoscută oficial sub numele de Biserica Ortodoxă Ucraineană, este „păstrată” și va continua să se consolideze, informează The Kyiv Independent, care preia Ukrainska Pravda.

Vineri, 27 mai, Biserica Ortodoxă Ucraineană și-a anunțat „independența deplină” față de Biserica Ortodoxă Rusă. Cu toate acestea, unii analiști s-au arătat sceptici, considerând că este doar o stratagemă pentru a-i liniști pe critici, deoarece ramura ucraineană a rămas efectiv parte a bisericii ruse și nu și-a declarat „autocefalia” – termenul ortodox pentru o independență reală.

De asemenea, Biserica Ortodoxă Ucraineană a transmis că „condamnă războiul” și că „nu este de acord cu poziția Patriarhului Kirill al Moscovei cu privire la războiul din Ucraina”.

Trupele ruse au bombardat sâmbătă mai multe cartiere rezidențiale din orașul Mikolaiv, ucigând un civil, a anunțat administrația de stat a regiunii Mikolaiv pe Facebook, potrivit Ukrainska Pravda.

Potrivit primelor informații, cel puțin două rachete au explodat în curțile dintre clădirile de apartamente. Mai multe clădiri au fost avariate în urma bombardamentelor.

O persoană a fost ucisă în locul în care a căzut una dintre rachete. Cel puțin alți șase civili au fost răniți.

Anterior, Oleksandr Sienkevych, primarul orașului Mikolaiv, a anunțat că forțele de ocupație ruse au lansat mai multe atacuri cu rachete asupra zonelor rezidențiale ale orașului, în dimineața zilei de sâmbătă.

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Olaf Scholz i-au cerut sâmbătă președintelui rus Vladimir Putin să-i elibereze pe luptătorii ucraineni care s-au baricadat în interiorul combinatului siderurgic Azovstal din Mariupol, care apoi s-au predat și au fost luaţi prizonieri de către ruşi, informează BBC.

„Președintele Republicii (Emmanuel Macron, n.r.) și cancelarul german au cerut eliberarea celor aproximativ 2.500 de apărători ai Azovstalului care au fost luați prizonieri de război de către forțele ruse”, a anunțat președinția franceză, după convorbirea telefonică de sâmbătă dintre cei trei lideri.

Rusia va încerca să justifice invazia din Ucraina prin organizarea unor procese-spectacol („show trials” – precum cele organizate în perioada dictatorului Iosif Stalin) în cadrul cărora să fie judecați prizonierii ucraineni de război, se tem analiștii de război, potrivit The Guardian.

În timp ce Moscova deține sute de prizonieri de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, reprezentanții săi din estul Ucrainei – separatiștii proruși – au lansat ideea de a organiza un „tribunal militar” inspirat de procesele Nürnberg, organizate la finalul celei de a doua conflagrații mondiale, care, potrivit observatorilor, ar reflecta un proces în masă menit să justifice în fața lumii invazia Rusiei.

„Plănuim să organizăm un tribunal internațional pe teritoriul republicii”, a declarat Denis Pușilin, liderul unui teritoriu din regiunea Donețk controlat de Rusia. Un model ar putea fi procesul de la Harkov din 1943, a precizat Pușilin, când armata sovietică a judecat, condamnat și executat prin spânzurare trei germani și un ucrainean. Un public-cheie a fost, la acel moment, presa mondială. Fotografii ale spânzurărilor au apărut inclusiv în celebra revistă Life.

Mai multe detalii: Kremlinul ar putea organiza „procese-spectacol” și un tribunal pe modelul Nürnberg, pentru judecarea prizonierilor de război

Liderii Germaniei și Franței au avut sâmbătă o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, în care l-au presat pe președintele rus să accepte o încetare imediată a focului în Ucraina și să-și retragă trupele din această țară, au declarat mai mulți oficiali germani, potrivit CNN.

Cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron au discutat cu Putin timp de 80 de minute „la inițiativa lor”, potrivit biroului de presă al guvernului german.

„Cancelarul german și președintele francez au cerut o încetare imediată a focului și o retragere a trupelor ruse. Ei au cerut președintelui rus să se angajeze în negocieri directe serioase cu președintele ucrainean și să găsească o soluție diplomatică la acest conflict”, scrie în comunicatul de presă al guvernului german.

Context: Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că negocierile dintre Rusia și Ucraina au fost înghețate. De asemenea, el a acuzat Kievul că face declarații „contradictorii” pe care Moscova nu le înțelege.

Cu o zi mai devreme, Peskov a declarat că Moscova se așteaptă ca Kievul să accepte noul status quo și să îndeplinească cerințele sale teritoriale, în urma unor remarci ale fostului secretar de stat american Henry Kissinger care păreau să sugereze că Ucraina trebuie să accepte să cedeze Rusiei Peninsula Crimeea și o mare parte din regiunea Donbas.

Într-un interviu acordat săptămâna trecută agenției Reuters, consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a exclus posibilitatea de a accepta un acord de încetare a focului cu Rusia și a declarat că guvernul de la Kiev nu va accepta niciun acord cu Moscova care să implice cedarea de teritorii.

Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko – rival al actualului şef de stat Volodimir Zelenski – a anunţat sâmbătă că i s-a refuzat ieşirea din ţară pentru o deplasare în Lituania şi a avertizat că această decizie riscă să rupă „armistiţiul politic”, în plină invazie rusă, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Poroşenko, fost preşedinte între 2014 şi 2019, conduce în prezent partidul Solidaritatea Europeană, a doua cea mai mare formaţiune din parlament, făcând parte din opoziţie.

Conform serviciului său de presă, fostului şef de stat „i-a fost refuzată ieşirea din Ucraina” în condiţiile în care trebuia să ia parte la Adunarea parlamentară a NATO de la Vilnius şi primise „toate permisiunile formale pentru a părăsi ţara”, ca membru permanent al delegaţiei ucrainene.

„Există riscul ca prin această decizie autorităţile să fi rupt armistiţiul politic stabilit în vreme de război cu forţele de opoziţiei, ce reprezintă un pilon al unităţii naţionale în faţa agresiunii ruse”, a adăugat serviciul de presă al fostului preşedinte.

Președintele rus Vladimir Putin a discutat sâmbătă dimineață cu președintele francez Emmanuel Macron și cu cancelarul german Olaf Scholz, scrie BBC.

Putin le-a spus celor doi lideri europeni că furnizarea de arme Ucrainei este „periculoasă”, avertizând „asupra riscurilor de destabilizare suplimentară a situației și de agravare a crizei umanitare”, a precizat Kremlinul, într-un comunicat de presă.

Fiul unei deputate britanice conservatoare a povestit cum a ajutat la salvarea unui coleg britanic luptător voluntar în Ucraina, în timp ce se afla sub tirul intens al armatei ruse, după ce a fost rănit de o mină de teren, relatează The Guardian și Sky News.

Ben Grant a ajuns în Ucraina în martie, când a declarat pentru The Guardian că s-a oferit voluntar după ce a văzut imagini cu un bombardament rusesc asupra unei case în care se auzea un copil țipând. El a spus că a plecat fără să-i spună mamei sale, deputata Helen Grant, că se duce să lupte în Ucraina.

O înregistrare video dramatică, publicată de The Daily Telegraph, îl arată pe tânărul de 30 de ani, veteran în Afganistan și fost pușcaș marin regal, cum îl târăște pe camaradul său într-un loc sigur, în timp ce mortierele și artileria rusești trăgeau spre ei, în nordul Harkovului, la începutul acestei luni.

La un moment dat, se aude cum Ben Grant strigă: „Trebuie să ne mișcăm acum sau vom muri!”.

El a declarat pentru The Daily Telegraph: „Ceea ce a fost atât de înfricoșător a fost faptul că am fost atât de limitat încercând să car pe cineva, când nu-mi puteam ridica arma, în timp ce erau elicoptere de atac deasupra capului și tancuri care trăgeau prin pădure”.

„A fost ireal – nu am mai trăit așa ceva în viața mea”, a mărturisit Grant.

Președintele rus Vladimir Putin le-a spus liderilor Franței și Germaniei, în cadrul unei convorbiri telefonice de sâmbătă, că Rusia este dispusă să discute modalități prin care să facă posibilă reluarea de către Ucraina a transporturilor de cereale din porturile sale de la Marea Neagră, a anunțat Kremlinul, potrivit Reuters.

Rusia și Ucraina asigurau, împreună, aproape o treime din aprovizionarea cu grâu la nivel mondial, în timp ce Rusia este, de asemenea, un exportator global cheie de îngrășăminte, iar Ucraina este un exportator major de porumb și ulei de floarea-soarelui.

„În ceea ce o privește, Rusia este pregătită să ajute la găsirea unor opțiuni pentru exportul neîngrădit de cereale, inclusiv exportul de cereale ucrainene din porturile din Marea Neagră”, a anunțat Kremlinul, într-un comunicat de presă.

Moscova a adăugat că Putin a mai spus că Rusia este dispusă să reia negocierile de pace cu Ucraina.

„O atenție specială a fost acordată statutului negocierilor care sunt înghețate din cauza Kievului. Președintele Vladimir Putin a confirmat deschiderea părții ruse pentru reluarea dialogului”, a mai transmis Kremlinul.

Moscova a precizat că Putin i-a informat, de asemenea, pe președintele francez Emmanuel Macron și pe cancelarul german Olaf Scholz că Rusia este pregătită să își mărească exportul de îngrășăminte și produse agricole dacă sancțiunile împotriva sa vor fi ridicate – o cerere pe care a ridicat-o în discuțiile cu premierul italian Mario Draghi și cel austriac, Karl Nehammer, din ultimele zile.

Ucraina și țările occidentale au acuzat Rusia că a transformat în armă criza alimentară creată de invazia sa în Ucraina, care a dus la creșterea prețurilor la cereale, uleiuri alimentare, combustibil și îngrășăminte. Rusia a pus situația pe seama sancțiunilor occidentale impuse împotriva sa și a minării porturilor ucrainene de către trupele Kievului.

Orașul Mikolaiv, din sud-vestul Ucrainei, a fost lovit sâmbătă de bombardamentele rusești, a declarat șeful consiliului său regional, într-un comunicat de presă, informează CNN.

Mikolaiv se află sub controlul guvernului ucrainean, dar nu este departe de linia de front a luptelor dintre forțele ucrainene și cele ruse. Se află la aproximativ 60 de kilometri de Herson, care se află sub control rușilor încă din primele zile ale invaziei.

„Orașul Mikolaiv a fost bombardat din nou în această dimineață”, scrie în comunicat. „Rușii au lovit curtea unei zone rezidențiale, la 20 de metri de o grădiniță. Există persoane rănite din cauza bombardamentelor”, precizează comunicatul.

Fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev a cerut Kremlinului să înăsprească legislația privind agenții străini „care desfășoară activități îndreptate împotriva țării noastre”, relatează Sky News.

Medvedev, care în prezent ocupă funcția de șef-adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Rusie, a afirmat că aplicarea legislației privind agenții străini trebuie să fie intensificată în această „perioadă dificilă”.

El a continuat spunând că legislația trebuie să definească cu precizie „agenții străini” și să impună consecințe mai stricte pentru infracțiunile comise de aceștia.

„Dacă ei (agenții străini) desfășoară activități îndreptate împotriva țării noastre – mai ales în această perioadă dificilă – și primesc bani pentru asta de la dușmanii noștri, răspunsul nostru trebuie să fie rapid și dur”, a scris Medvedev pe aplicația de mesagerie Telegram.

Acesta a afirmat de asemenea că susține inițiativele legislative pentru urmărirea penală a „persoanelor care lucrează în interesul unui stat străin”.

Rusia are o legislație care etichetează grupurile și persoanele fizice drept agenți străini dacă primesc finanțare externă pentru a se angaja în ceea ce autoritățile de la Moscova consideră a fi activitate politică.

Zeci de critici ai Kremlinului au fost incluși pe lista agenților străini, inclusiv jurnaliști și activiști pentru drepturile omului, iar mulți dintre ei au fugit în străinătate.

Uniunea Europeană ia în considerare trimiterea unei misiuni navale pentru a debloca exporturile agricole din porturile ucrainene, scrie cotidianul spaniol El Pais, potrivit The Kyiv Independent.

Ziarului spaniol relatează că liderii blocului comunitar vor discuta, în cadrul unui summit care va avea loc pe 30 mai, despre riscul tot mai mare de foamete în țările dependente de exporturile agricole ale Ucrainei, blocate de marina rusă.

O persoană a fost ucisă de o rachetă rusească în localitatea Chornobaivka din regiunea Herson, informează The Kyiv Independent.

Victima este un bărbat de 33 de ani, care și-a pierdut viața sub dărâmăturile casei părintești.

Potrivit unui anunț al Procuraturii din regiunea Herson, publicat pe Facebook, alți șase civili au fost răniți în urma acestui atac, care a avut loc vineri, 27 mai.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat legea care elimină limita superioară de vârstă pentru rușii și străinii care se pot înrola în armată, ca membri ai serviciului militar, prin contract, potrivit agenției ruse de știri TASS, scrie CNN.

Duma de Stat a Rusiei a adoptat miercuri proiectul de lege, dar era nevoie de semnătura lui Putin pentru ca acesta să devină lege.

Anterior, doar cetățenii ruși cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani și străinii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani se puteau înrola în armata rusă.

Modificările au fost redactate de șeful Comitetului de Apărare al Dumei de Stat, Andrei Kartapolov, și de prim-adjunctul său, Andrei Krasov. Potrivit agenției TASS, controlate de statul rus, aceștia consideră că eliminarea limitei superioare de vârstă va atrage specialiști în domenii precum asistența medicală, ingineria și comunicațiile.

În nota explicativă a proiectului de lege se mai arată că pentru utilizarea armelor de înaltă precizie și a echipamentelor militare este nevoie de specialiști, iar aceștia dobândesc experiența până la vârsta de 40-45 de ani.

Modificările legislative au loc pe fondul unor pierderi grave de vieți omenești ale Rusiei în Ucraina, unde Moscova desfășoară ceea ce numește, în mod eufemistic, o „operațiune militară specială”.

Rusia are și un sistem de recrutare militară, pe lângă cel care prevede posibilitatea angajării prin contract. Kremlinul a anunțat inițial, la începtul războiului, că recruții nu vor servi în Ucraina, dar ulterior a recunoscut că aceștia au ajuns să lupte pe front.

Forțele ruse au bombardat în ultimele ore un cartier al orașului ucrainean Harkov, a anunțat guvernatorul militar regional, într-un comunicat de presă, potrivit CNN.

Oleh Syniehubov, șeful administrației militare regionale din Harkov, a declarat că districtul Kiev din orașul Harkov a fost supus bombardamentelor ruse în ultimele 24 de ore și că mai multe obuze au lovit suburbia Mala Danylivka în cursul nopții – fără a face victime.

O femeie în vârstă de 65 de ani a fost ucisă de tirul rușilor în satul Slatyne, a adăugat el.

În ultimele săptămâni, trupele ucrainene au respins forțele ruse din jurul Harkovului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Însă acesta a rămas în raza de acțiune a artileriei și rachetelor forțelor ruse.

„Luptele continuă în regiune”, a declarat Siniehubov. „În direcția Harkov, inamicul încearcă să își mențină pozițiile și să împiedice continuarea avansării trupelor ucrainene”, a precizat guvernatorul militar.

Syniehubov a mai anunțat că trupele ucrainene au doborât un elicopter de luptă rusesc Ka-52 în regiunea Harkov, o afirmație care nu a putut fi verificată imediat.

Forțele ruse „au suferit pierderi semnificative și au fost forțate să se retragă” în Severodonețk și în zonele din apropiere, potrivit guvernatorului din regiunea Luhansk, Serghei Haidai, citat de BBC.

Cu toate acestea, trupele Moscovei continuă să atace orașul din spate, precizează oficialul.

„Inamicul a tras asupra Severodonețk de mai multe ori, de cel puțin trei ori – foarte puternic, iar lupte de stradă au izbucnit în unele locuri”, transmite Haidai, adăugând că 14 clădiri înalte au fost avariate.

De asemenea, a fost bombardat satul Sinetsky, aflat în apropiere.

BBC precizează că nu a putut verifica informațiile în mod independent.

Forțele ruse au bombardat sâmbătă, 28 mai, clădiri rezidențiale în Mikolaiv, o capitală regională din sudul Ucrainei, anunță primarului Oleksandr Senkevich, citat de Kyiv Independent.

”Încă o dată, ținta ocupanților ruși au fost clădirile rezidențiale. Avem informații preliminare despre victime civile”, anunță primarul pe Telegram, citând informații ale Serviciului de Stat de Urgență.

Cei doi lideri au vorbit despre întărirea sprijinului pentru apărarea Ucrainei, intensificarea acțiunilor privind garanțiile de securitate și furnizarea de combustibil pentru țara afectată de război, a anunțat președintele Zelenski printr-un mesaj pe Twitter.

„Trebuie să lucrăm împreună pentru a preveni o criză alimentară și pentru a debloca porturile ucrainene”, a adăugat liderul de la Kiev, referindu-se la blocarea porturilor de ucrainene de la Marea Neagră de către Rusia, ceea ce împiedică exportul de cereale.

Discuția dintre președintele Ucrainei și premierul Marii Britanii are loc în timp ce trupele Kievul se confruntă cu pierderi tot mai mari în est, în timp ce Rusia caută să obțină controlul asupra unor noi teritorii în regiunea Donbas.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksiy Reznikov, anunță că țara sa a început să primească rachete antinavă Harpoon din Danemarca și obuziere autopropulsate din Statele Unite, relatează The Guardian.

„Apărarea de coastă a țării noastre nu va fi întărită doar de rachetele Harpoon, ele vor fi folosite de echipe ucrainene antrenate”, a scris Reznikov pe Facebook.

Rachetele primite din Danemarca vor fi utilizate alături de cele ucrainene Neptun în apărarea zonei de coastă a țării, inclusiv a portului sudic Odesa, a mai precizat oficialul, adăugând că livrările de rachete Harpoon au fost rezultatul cooperării dintre mai multe țări, transportul din Danemarca având loc „cu participarea prietenilor noștri britanici”.

Totodată, Ucraina a primit o serie de piese de artilerie grea, inclusiv obuziere autopropulsate M109 modificate, fabricate în SUA, care vor permite trupelor Kievului să lovească ținte de la distanțe mai lungi.

O navă a intrat în portul ucrainean Mariupol pentru prima dată de când Rusia a preluat controlul asupra orașului. Ambarcațiunea va fi încărcată cu metal care va fi expediat spre est, către Rusia, a anunțat sâmbătă agenția de presă TASS, într-o mișcare pe care Kievul a condamnat-o ca fiind un jaf, relatează Reuters.

Pe navă vor fi încărcate 2.700 de tone de metal, iar luni aceasta va porni către orașul rusesc Rostov-pe-Don, aflat la o distanță de 160 de kilometri, a declarat un purtător de cuvânt al portului pentru agenția rusă, fără să precizeze unde a fost produs metalul.

Ombudsmanul ucrainean pentru Drepturile Omului, Liudmila Denisova, spune că transportul echivalează cu un jaf comis de Rusia.

„Jafurile în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei continuă. În urma furtului de cereale ucrainene, ocupanții au recurs la exportul de produse metalice din Mariupol”, a scris Denisova pe Telegram.

Repezentanții celui mai mare producător de oțel din Ucraina, Metinvest, și-au exprimat îngrijorările că Rusia ar putea folosi mai multe nave blocate în Mariupol pentru a „fura și a face contrabandă cu produse metalurgice” aparținând grupului și au acuzat Rusia de piraterie.

Întrebat sâmbătă dacă metalul care urmează să fie trimis în Rusia aparține Metinvest, un purtător de cuvânt al companiei a răspuns: „Am spus ieri că metalul nostru este în portul Mariupol, da”.

Atacul cu rachete a vizat satul Cernobaevka din regiunea sudică Herson. O persoană a fost ucisă și șase au fost rănite, anunță Pachetul Regional, citat de Ukrainska Pravda.

”Pe 27 mai 2022, trupele de ocupație ale Federației Ruse au tras din nou cu rachete asupra teritoriului comunității rurale Cernobaevka. Un obuz inamic a lovit o casă, iar un bărbat de 33 de ani a murit sub dărâmăturile locuinței părinților săi”, anunță autortățile.

În prezent are loc o anchetă preliminară pentru încălcarea legilor războiului și omor cu premeditare.

Ministerul rus al Apărării anunță că orașul Liman din regiunea Donețk se află sub contolul total al forțelor Moscovei, relatează BBC.

„În urma acțiunilor comune ale unităților miliției din Republica Populară Donețk și ale forțelor armate ruse, orașul Liman a fost complet eliberat de naționaliștii ucraineni”, scrie într-un comunicat al Ministerului Apărării de la Moscova.

Precizarea vine la o zi după ce separatiștii pro-ruși din autoproclamata Republică Populară Donețk au anunțat că au capturat orașul, considerat un nod feroviar important din punct de vedere strategic, pentru că oferă acces la poduri feroviare și rutiere importante peste râul Siversky Doneț.

Autoritățile ucrainene au confirmat vineri că mare parte din oraș a căzut în mâinile forțelor ruse, precizând însă că trupele Kievului continuau să blocheze înaintarea spre Sloviansk.

Șeful administrației militare regionale Luhansk, Serghei Haidai, a declarat sâmbătă, 28 mai, că orașul cheie Severodonețk din estul Ucrainei „nu a fost izolat”, în timp ce trupele ruse își continuă ofensiva în regiune, relatează CNN.

Orașul, considerat ultimul bastion important al rezistenței ucrainene din Luhansk, este vizat de bombardamente intense, spune oficialul.

”Armata rusă distruge orașul, bombardează cu tot felul de arme. Trupele ruse au intrat la periferia orașului, hotelul Mir. Nu îi putem scoate încă din hotel, dar au mulți morți. Băieții noștri îi rețin”, a scris Haidai pe Telegram.

Severodonețk „nu este blocat, dar, în general, camioanele nu vor trece pe acolo, doar mașinile. Multe mașini au fost împușcate pe ruta Lisichansk-Bakhmut. Este periculos să treci pe acea rută”, adaugă Haidai.

Forțele ucrainene luptă pentru a împiedica o încercare a forțelor ruse de a-i încercui pe apărătorii orașului.

Ministerul rus al Apărării anunță testarea cu succes a rachetei hipersonice de croazieră Zircon, pe o distanță de 1.000 de kilometri, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

Racheta a fost lansată din Marea Barents și a lovit o țintă din Marea Albă.

Președintele Vladimir Putin a descris rachetele Zircon ca parte a unei noi generații de sisteme de arme de neegalat.

În ultimul an, Rusia a mai efectuat teste ale acestui tip de rachetă folosind nave de război și submarine.

Luna trecută, Moscova a lansat o nouă rachetă intercontinentală cu capacitate nucleară, Sarmat, capabilă să transporte 10 sau mai multe focoase.

Cel puțin patru oameni au murit și cel puțin cinci au fost răniți în urma bombadamentelor care au avut loc vineri în regiunile estice Donețk și Luhansk, anunță Gruparea Forțelor Comune din Ucraina, relatează Ukrainska Pravda.

„În ultima zi, pe 27 mai, 49 de așezări din regiunile Donețk și Luhansk au fost bombardate de trupele ruse”, anunță autoritățile.

Forțele ruse au distrus aproximativ 100 de obiective civile, printre care 81 de clădiri de locuit, o stație de pompieri, o uzina de construcții, o întreprindere agricolă, o stație de service și un centrul de recreere.

Aceeași sursă precizează că unitățile Serviciului de Stat pentru Urgență au lichidat cinci incendii în decurs de o zi, iar pirotehniștii au descoperit și neutralizat 40 de obiecte explozive.

De asemenea, în ultima zi, salvatorii au evacuat 1.367 de persoane din zonele de luptă.

Consilierul prezidențial ucrainean și membru al echipei de negociere Mihailo Podoliak a declarat sâmbătă, 28 mai, că nu se poate avea încredere în orice fel de acord cu Rusia și că invazia poate fi oprită doar prin forță, relatează Reuters.

„Orice acord cu Rusia nu merită niciun un ban. Este posibil să negociezi cu o țară care minte mereu cinic și propagandistic?”, a scris Podoliak pe Telegram.

„Rusia a dovedit că este o țară barbară care amenință securitatea mondială. Un barbar poate fi oprit doar cu forța”, a mai afirmat consilierul președintelui Ucrainei.

Rusia și Ucraina se învinuiesc reciproc pentru stagnarea negocierilor de pace. Ultimele discuții față în față cunoscute au avut loc pe 29 martie.

Kremlinul a precizat la începutul acestei luni că Ucraina nu arată voința de a continua discuțiile de pace, în timp ce oficialii de la Kiev au acuzat Rusia pentru că nu sunt înregistrate progrese.

De la începutul războiului din Ucraina, 242 de copii au fost uciși și 440 au fost răniți, conform celui mai ecent bilanț anunțat sâmbătă, 28 mai, de Procuratura Generală a țării, relatează Kyiv Independent.

Este de așteptat ca cifrele reale să fie mai mari, pentru că acest bilanț nu include victimele din zonele în care ostilitățile continuă și din cele ocupate.

În același timp, autoritățile ucrainene precizează că până acum, 1.888 de instituții de învățământ au fost avariate din cauza bombardamentelor, iar 180 dintre ele au fost complet distruse.

Forțele armate ale Ucrainei susțin că au ucis aproximativ 30.000 de militari ruși de la începutul războiului, potrivit raportului publicat de Kiev în cea de-a 94-a zi a conflictului, relatează The Guardian și Ukrainska Pravda.

Totodată, autoritățile ucrainene estimează că până acum Rusia a pierdut și:

• 207 avioane
• 174 de elicoptere
• 1.330 de tancuri
• 3.258 de vehicule blindate de luptă
• 203 sisteme de rachete MLRS
• 93 de sisteme de apărare aeriană
• 503 drone
• 116 rachete de croazieră
• 13 ambarcațiuni
• 2.226 de echipamente auto și cisterne
• 48 de echipamente speciale

Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Regiunea Herson din sudul Ucrainei, ocupată de Rusia, și-a închis granițele cu zonele ucrainene din jur, notează agenția rusă Ria Novosti, citându-l pe Kirill Stremousov, șef adjunct al administrației instalate de Moscova în Herson, relatează CNN.

„Frontiera este acum închisă din motive de securitate… nu recomandăm deloc călătoria în Ucraina, indiferent de pretext”, a spus Stremousov, adăugând că sunt închise punctele de trecere a graniței cu regiunile Mikolaiv și Dnipropetrovsk, în timp ce deplasările din Herson către Crimeea sau zonele controlate de ruși din Zaporojie sunt în continuare posibile.

Aproape întreg Hersonul a fost ocupat de Rusia la începutul invaziei ruse, în luna februarie.

Punctele de ieșire din Herson sunt blocate neoficial de mai multe săptămâni, potrivit oficialilor ucraineni, care susțin că oricine dorește să părăsească zona a fost trimis în Crimeea, notează CNN.

Totodată, administrația rusă instalată la Herson încearcă să amplaseze aici baze militare și să promoveze un referendum pentru a face din regiune o „republică”.

Până la 27 mai, forțele ruse au capturat probabil cea mai mare parte a orașului Liman, în nordul regiunii Donețk, notează Ministerul britanic al Apărării în cel mai noi raport despre evoluția războiului din Ucraina, citând date ale serviciilor de informații, potrivit The Guardian.

Cucerirea orașului Liman este ”probabil o operațiune preliminară pentru următoarea etapă a ofensivei Rusiei în Donbas”, estimează specialiștii de la Londra.

”Liman contează din punct de vedere strategic, pentru că este locul unui nod feroviar important și oferă, de asemenea, acces la poduri feroviare și rutiere importante peste râul Siversky Doneț”, se mai menționează în raport.

Astfel, în următoarele zile, trupele ruse se vor axa pe traversarea râului, estimează sursa citată.

”Deocamdată, efortul principal al Rusiei rămâne concentrat probabil la 40 km spre est, în jurul zonei Severodonețk, dar un cap de pod lângă Liman ar oferi Rusiei un avantaj în potențiala următoarea fază a ofensivei din Donbas, când va încerca probabil să avanseze asupra orașelor-cheie controlate de Ucraina din regiunea Donețk – Sloviansk și Kramatorsk”, mai precizează instituția britanică.

Amintind că pe 26 mai, șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk, Denis Pușilin, a declarat pentru presa de la Moscova că va avea loc un referendum dacă Rusia va captura Donețk și Luhansk, ministerul britanic notează că ”dacă Rusia ar reuși să preia aceste zone, acțiunea ar fi foarte probabil văzută de Kremlin ca o realizare politică substanțială și ar fi prezentată poporului rus o justificare a invaziei”.

Totuși, „Forțele Armate ucrainene continuă să conducă o apărare bine organizată a sectorului și continuă producă un multe victime în rândul trupelor Rusiei”, mai scrie în raport.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serghei Haidai, a precizat sâmbătă, 28 mai, că în regiunea din estul Ucrainei sunt aproximativ 10.000 de soldați ruși, relatează Reuters.

„Acestea sunt (unitățile) care se află permanent în regiunea Luhansk, care încearcă să atace și să obțină câștiguri în orice direcție pot”, a declarat oficialul local la televiziunea ucraineană.

Reuters precizează că nu a putut verifica informațiile în mod independent.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că din cauza lipsei unei poziții globale unite împotriva invaziei ruse din țara sa, Moscova a ocolit majoritatea sancțiunilor occidentale, relatează Sky News.

Liderul de la Kiev afirmă că unele dintre țările care au impus sancțiuni împotriva Rusiei au ajutat în același timp Moscova să evite multe dintre ele.

„De aceea, din păcate, nu vedem că sancțiunile au pus o presiune prea mare asupra Rusiei”, a spus Zelenski într-un mesaj video adresat studenților de la Universitatea Stanford din California.

Președintele ucrainean a făcut astfel apel la liderii lumii să impună sancțiuni Moscovei, subliniind că aceasta este „arma potrivită împotriva Rusiei”.

Forțele ruse au început pe 27 mai atacurile directe asupra orașului Severodonețk, deși nu l-au încercuit complet, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think thank american, citat de publicația Ukrainska Pravda.

Specialiștii din SUA estimează că este puțin probabil ca trupele ruse să poată avansa rapid în Severodonețk, în condițiile în care până acum au avut rezultate slabe în operațiunile din zonele urbane construite.

Militarii ruși ”continuă să obțină câștiguri constante și progresive în jurul orașului, dar încă nu i-au încercuit pe apărătorii ucraineni”, mai precizează ISW, adăugând că forțele Kievului ”continuă să mențină apărarea în estul Ucrainei și au încetinit majoritatea liniilor de avans ale Rusiei”.

Trupele Moscovei ”vor continua probabil să facă progrese și ar putea reuși să încercuiască Severodonețk în zilele următoare, dar operațiunile rusești în jurul Izium rămân blocate și forțele ruse probabil nu vor putea crește ritmul avansurilor lor”, se mai menționează în raportul citat.

Imaginile din satelit surprinse în ultimele zile și publicate de compania Maxar Technologies vineri, 27 mai, arată operațiunile militare rusești în apropierea orașelor Liman și Popasna din estul Ucrainei, în timp ce forțele Moscovei câștigă teren în regiunile Luhansk și Donețk, relatează Sky News.

Rusia a anunțat ieri că a câștigat controlul asupra orașului Liman din Donețk, iar oficialii ucraineni au dat semne că recunosc pierderea.

În imaginile Maxar se poate vedea desfășurarea artileriei ruse, precum și unitățile blindate care se deplasează spre Liman și consecințele bombardamentelor care au deteriorat zeci de case și clădiri.

La sud-est de oraș, pagubele extinse sunt evidente în Popasna. Unitățile militare rusești pot fi văzute dislocate în acest oraș și în toată zona înconjurătoare.

Aproape jumătate din oferta de export de cereale a Ucrainei este blocată în acest moment în depozite în condițiile în care Rusia continuă să mențină închise porturile ucrainene de la Marea Neagră și Marea Azov, spune președintele Volodimir Zelenski, care vorbește despre o potențială „catastrofă” pentru securitatea alimentară globală, relatează CNN.

„22 de milioane de tone de cereale sunt ținute în siloz astăzi. Nu le putem furniza pe piețele internaționale unde sunt necesare chiar în acest moment”, a spus liderul ucrainean în cadrul unui forum online, adresându-se membrilor unui think thank din Indonezia.

Zelenski mai susține că ONU a făcut niște estimări „conservatoare” atunci când a afirmat că foametea ar putea afecta încă 50 de milioane de oameni în acest an.

„Foametea nu vine singură, este întotdeauna însoțită de haos politic care exacerbează situația, ruinează viețile oamenilor, creând condiții nesigure pentru oamenii obișnuiți. În iulie, când multe țări își vor epuiza stocul din recolta de anul trecut, va deveni evident că o catastrofă se apropie cu adevărat”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Mai multe informații: Zelenski: 22 de milioane de tone de cereale sunt ținute în silozuri pentru că Rusia blochează porturile ucrainene

Pe teritoriul regiunii Voronej din Federația Rusă, rezerviștii sunt instruiți, iar rușii continuă să scoată armele și echipamentele învechite din depozite din centre pentru asigurarea mobilizării, relatează Ukrainska Pravda, care citează un raport al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

În direcția Donețk, forțele ruse conduc o ofensivă activă, lansează lovituri cu rachete și intensifică operațiunile de aviație tactică.

În zona Severodonețk, armata rusă ”a condus un asalt în zonele așezărilor Severodonețk, Oskolonovka, Toșkivka”, însă, potrivit Kievului, trupele Moscovei nu au avut succes, au suferit pierderi și s-au retras în pozițiile ocupate anterior.

Totodată, au continuat loviturile asupra infrastructurii civile în zonele Avdiivka, Zaporojie și Harkov, anunță armata ucraineană.

Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei mai precizează că în ultimele 24 de ore, au fost respinse opt atacuri inamice în direcțiile Donețk și Luhansk, au fost distruse cinci tancuri, zece unități de vehicule blindate, o dronă, un grup tactic și au fost doborât un elicopter de luptă Ka-52.

Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că situația din regiunea estică Donbas este „foarte dificilă” însă a promis în discursul său de vineri noapte că zona va fi din nou ucraieană, relatează CNN.

Forțele ruse continuă să progreseze în regiunea de sud-est a Ucrainei, unde trimit tot mai mult personal și echipamente militare.

„De aceea trebuie să ne creștem apărarea, să ne creștem rezistența, iar Donbasul va fi din nou ucrainean. Chiar dacă Rusia va aduce toată suferința și ruina în Donbas, vom reconstrui fiecare oraș, fiecare comunitate. Nu există o alternativă reală”, a declarat Zelenski.

Astfel, Ucraina continuă să facă apel la partenerii internaționali să îi furnizeze sisteme multiple de lansare de rachete pentru a contracara ofensiva rusă.

Deși a confirmat cererea Ucrainei, secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a subliniat în timpul briefing-ului de vineri că „deciziile nu au fost încă luate”.

Rusia ar trebui să coopereze în ancheta Curții Penale Internaționale (CPI) privind presupusele crime de război comise de când Moscova a invadat Ucraina, a declarat vineri procurorul acestei instanțe pentru AFP, potrivit Euronews.

„Invitația este acolo. Ușa mea este deschisă și voi continua să bat și la ușa Federației Ruse”, a spus Karim Khan, într-un interviu acordat la tribunalul de la Haga.

„Dacă există acuzații din partea Federației Ruse, dacă există informații pe care le dețin, dacă își desfășoară propriile investigații sau urmăriri penale sau dacă au informații relevante, să ni le împărtășească”, a adăugat el.

Avocatul britanic a insistat, de asemenea, că cei vinovați de crime de război ar putea fi aduși în fața justiției, deși a refuzat să spună dacă însuși președintele rus Vladimir Putin ar putea fi vreodată suspectat.

Nici Rusia și nici Ucraina nu sunt țări membre ale CPI, dar Kievul a acceptat jurisdicția Curții și colaborează cu procuratura pentru a investiga posibile crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul său.

Procurorul a anunțat o anchetă privind situația din Ucraina la patru zile după începutul invaziei ruse, anchetă care de atunci a primit de atunci undă verde de la zeci de state părți ale CPI.

Cu toate acestea, Rusia susține că acuzațiile de crime de război sunt false, iar Vladimir Putin a justificat invazia spunând că Ucraina supraveghea un „genocid” care era comis în estul țării împotriva cetățenilor vorbitori de limba rusă.

„Dacă cineva face aceste acuzații, cooperează, împărtășește informațiile”, a mai afirmat Khan. „Dacă vreo informație este falsă, noi nu vom spune public”, a adăugat procurorul.

Comitetul Executiv al UEFA a decis, vineri, că echipele de fotbal din Belarus şi Ucraina nu se vor putea înfrunta în competiţiile desfășurate sub egida forului continental, scrie news.ro.

Astfel, echipele din cele două ţări nu vor fi trase la sorţi unele împotriva celorlalte. Decizia este cu efect imediat, până la noi ordine.

Pe 3 martie, Comitetul Executiv al forului fotbalistic a decis că pe teritoriul Belarusului nu va avea loc niciun meci din competiţiile UEFA şi că la partidele la care gazdă este considerată Belarus nu vor putea asista spectatori. Belarusul este vizat de sancţiuni deoarece a facilitat ofensiva militară a Rusiei în Ucraina.

Președintele american Joe Biden l-a acuzat vineri pe omologul său rus, Vladimir Putin, că încearcă să „șteargă” cultura și identitatea ucraineană, relatează The Washington Post.

În timpul discursului ținut în fața absolvenților Academiei Navale a SUA, Biden a declarat că Putin „încearcă să elimine cultura și identitatea poporului ucrainean”.

Liderul de la Casa Albă a mai criticat atacurile efectuate de ruși asupra spitalelor, școlilor și altor clădiri civile din Ucraina.

Biden a mai spus că Vladimir Putin a „NATO-izat din greșeală toată Europa”, în contextul în care Suedia și Finlanda au cerut oficial să devină membre ale alianței militare în urma invaziei ruse din Ucraina.

Oficialii ucraineni neagă faptul că orașul Severodonețk din regiunea Luhansk a fost înconjurat, dar au recunoscut că forțele ruse dețin o parte a orașului, relatează CNN.

„Orașul nu este izolat și nu este înconjurat. Luptele continuă”, a declarat Serhiy Haidai, șeful administrației militare a regiunii Luhansk, într-un interviu la radio. Armata rusă „a intrat doar la periferia orașului”, a afirmat el.

„Acesta este un război, un război împotriva unui inamic foarte puternic și, teoretic, orice este posibil”, a declarat Haidai când a fost întrebat despre posibilitatea ca trupele ruse să câștige mai mult teren în oraș. „Comandamentul militar superior înțelege această situație. Dar deocamdată nu pot spune că într-o zi, două, trei vor prelua complet zona. Nu, cel mai probabil nu o vor face”, a adăugat oficialul ucrainean.

„Avem suficiente forțe”, a continuat el, avertizând în același timp că: „Poate va exista o comandă chiar și de retragere pentru trupele noastre”.

Biserica Ortodoxă ucraineană, subordonată până în prezent Patriarhiei Ruse, a anunţat vineri desprinderea de aceasta după ce Rusia a invadat Ucraina, declarându-şi „deplina independenţă” de autorităţile spirituale ruse, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Nu suntem de acord cu patriarhul Rusiei, Kirill, în ceea ce priveşte războiul în Ucraina”, a explicat într-un comunicat Biserica Ortodoxă ucraineană, în finalul conciliului consacrat „agresiunii” ruse împotriva Ucrainei, pronunţând „deplina independenţă şi autonomie a Bisericii Ortodoxe ucrainene”.

Ramura moscovită a Bisericii Ortodoxe din Ucraina era până în prezent subordonată patriarhului rus Kirill, care şi-a exprimat clar sprijinul pentru ofensiva preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina.

„Conciliul condamnă războiul, care este o încălcare a poruncii Domnului «Să nu ucizi!» şi îşi exprimă condoleanţele pentru toţi cei care suferă din cauza războiului”, mai scrie în comunicat. Potrivit Bisericii Ucrainei, relaţiile sale cu conducerea sa moscovită erau „complicate sau inexistente” de când în Ucraina a fost declarată legea marţială.

Această iniţiativă este a doua schismă ortodoxă în Ucraina în ultimii ani. O parte a Bisericii ucrainene se desprinsese deja de Moscova în 2019 din cauza rolului jucat de Kremlin în această ţară. Invazia decisă de Vladimir Putin şi sprijinul lui Kirill acordat războiului a plasat Biserica ucraineană încă ataşată Moscovei într-o situaţie din ce în ce mai dificil de susţinut.

Sute dintre preoţii săi au semnat recent o scrisoare deschisă cerând judecarea lui Kirill de către un tribunal religios din cauza poziţiilor adoptate de acesta faţă de conflict. Ucraina este de importanţă majoră pentru Biserica Ortodoxă Rusă, întrucât unele dintre cele mai importante mănăstiri ale acesteia sunt situate pe teritoriul ucrainean.

Armata ucraineană a anunțat că rușii încearcă să repare liniile de cale ferată avariate din nordul Ucrainei pentru a-și menține rutele de aprovizionare, informează CNN.

Într-o actualizare a situației de pe front, publicată vineri, Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a afirmat că „pentru a îmbunătăți logistica trupelor sale, inamicul încearcă să restabilească calea ferată avariată”.

„În special, în teritoriile ocupate temporar din regiunea Harkov, ocupanții combină unități ale celor 29 de brigăzi feroviare separate de la Smolensk cu utilaje și echipamente speciale pentru repararea infrastructurii feroviare”, scrie în actualizarea publicată de Statul Major General al Ucrainei.

Calea ferată dinspre Rusia spre regiunea Harkov și spre sud, până în orașul Izium, este o linie de aprovizionare critică pentru ofensiva rusă.

În ceea ce privește alte zone de conflict, Statul Major General a raportat noi atacuri cu armament greu lansate de forțele ruse, în contextul în care acestea încearcă să dezvolte o ofensivă asupra Slovianskului, un oraș din regiunea Donețk. De asemenea, operațiuni rusești de asalt erau în curs de desfășurare în mai multe așezări din jurul orașului Severodonețk, unde apărarea ucraineană a fost supusă unui bombardament constant.

Actualizarea precizează că forțele ruse au încercat, de asemenea, să întrerupă liniile de aprovizionare ucrainene din orașul Bahmut, care sprijină trupele din linia întâi din zona Severodonețk, dar că atacurile lor asupra a trei așezări nu au avut succes.