Război în Ucraina, ziua 95 | „Eliberarea Donbasului e o prioritate necondiționată pentru Moscova”, anunță Lavrov, în timp ce rușii intensifică atacurile

Germania va acorda Ucrainei granturi în valoare de 1 miliard de euro, informează The Kyiv Independent.

Anunțul acordării acestui pachet de asistență nerambursabilă a fost făcut de ambasadorul german în Ucraina, Anka Feldhusen, în urma unei întâlniri cu ministrul ucrainean de Finanțe, Serhiy Marchenko.

Обговорила з Міністром фінансів @SergiiMarchenk3 актуальний стан у фінансовій сфері та надання грантової (1 мільярд євро) допомоги Україні з боку Німеччини. Рада тісному співробітництву між міністерствами фінансів наших країн.#StandWithUkraine @MinFin_Ukraine pic.twitter.com/n4I7ifzmgX

— Anka Feldhusen (@AnkaFeldhusen) May 29, 2022

În orașul Herson, din sudul Ucrainei, nouă din zece farmacii nu sunt operaționale, lăsându-i pe locuitori într-o situație teribilă, în care nu au acces la medicamentele de care au nevoie pentru a-și menține sănătatea, scrie The Guardian.

De asemenea, prețurile medicamentelor au crescut, ceea ce a creat provocări semnificative pentru persoanele cu afecțiuni cronice și alte boli. Astfel, pacienții nu mai reușesc să facă rost de medicamentele de care au nevoie disperată, a anunțat ONU, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

9 out of 10 pharmacies are not operational in the southern #Kherson region of #Ukraine, reports @KRYMSOS

Prices have also gone up, creating significant challenges for people with chronic and other health conditions to get a hold of desperately-needed medication.
v @OCHA_Ukraine pic.twitter.com/LWBep6KHBI

— UN Geneva (@UNGeneva) May 29, 2022

„Eliberarea” Donbasului ucrainean este o „prioritate necondiționată” pentru Moscova, în timp ce alte teritorii ucrainene ar trebui să își decidă singure viitorul, a declarat duminică ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de agenția rusă de presă RIA, potrivit Reuters.

„Eliberarea regiunilor Donețk și Luhansk, recunoscute de Federația Rusă ca state independente, reprezintă o prioritate necondiționată”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat postului francez de televiziune TF1, conform RIA.

În ceea ce privește restul teritoriilor din Ucraina, „oamenii ar trebui să-și decidă viitorul lor în aceste zone”, a precizat șeful diplomației ruse.

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, și-a exprimat duminică, înaintea unui summit în care se va discuta despre embargoul petrolier impus Rusiei și despre planurile de reducere a dependenței de energia rusă, temerile că unitatea Uniunii Europene „începe să se destrame”, relatează Reuters.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Liderii UE se vor întâlni luni și marți pentru a discuta un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar putea include și embargoul asupra petrolului, precum și un program menit să accelereze eliminarea dependenței de combustibilii fosili, inclusiv de gazul rusesc.

„După atacul Rusiei asupra Ucrainei, am văzut ce se poate întâmpla atunci când Europa este unită. În perspectiva summitului de mâine, să sperăm că va continua așa. Dar deja începe să se destrame și să se fărâmițeze”, a declarat Habeck, în cadrul unei conferințe de presă.

Vineri, țările europene s-au străduit să ajungă la un acord pentru a impune un embargo asupra livrărilor de petrol rusesc pe mare, dar care să permită livrările prin conducte, un compromis pentru a convinge Ungaria și a debloca noul pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Duminică, această încercare de compromis a eșuat.

Habeck a cerut ca Germania să vorbească pe o singură voce la summit, în loc să se abțină de la vot din cauza diferențelor de opinie din cadrul coaliției de guvernare a țării. El a cerut o unitate similară din partea altor state UE.

„Europa este încă o zonă economică uriașă, cu o putere economică incredibilă. Iar atunci când este unită, își poate folosi această putere”, a declarat Habeck, la deschiderea târgului german Hannover Messe.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Armata ucraineană afirmă că bombardamentele rusești peste graniță în regiunile nordice Sumî și Cernihiv au fost reluate duminică, informează CNN.

În actualizarea sa de duminică seară privind situația de pe front, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a mai transmis că, în Donbas, „principalul obiectiv al inamicului este de a înconjura trupele noastre în zonele Lisichansk și Severodonețk și de a bloca principalele rute logistice”.

Armata ucraineană a precizat că forțele ruse „încearcă să câștige un punct de sprijin la periferia nord-estică a orașului Severodonețk, desfășurând operațiuni de asalt în direcția centrului orașului”.

Statul Major General a precizat că eforturile Rusiei de a afecta apărarea ucraineană mai la vest au continuat, fiind folosite sisteme de artilerie, mortiere și rachete multiple împotriva mai multor orașe și sate din direcția Bahmut.

Acesta a mai anunțat că eforturile rușilor de a traversa râul Siverskyi Doneț în anumite zone au continuat.

Printre mai multe orașe și sate din nordul Ucrainei care au fost lovite de bombardamente transfrontaliere se numără Hirsk și Hrinivka din regiunea Cernihiv și Bachivsk și Seredyna-Buda din regiunea Sumî. Analiștii spun că atacurile rusești asupra acestor zone sunt menite să împiedice redistribuirea forțelor ucrainene pe principalele fronturi din Donbas.

Armata nu a oferit alte detalii despre contraofensiva ucraineană în regiunile sudice Herson și Mikolaiv, lansată sâmbătă. Dar a precizat că bombardamentele rusești asupra așezărilor din apropierea orașului Krîvîi Rih, din sudul țării, au implicat utilizarea mortierelor, a loviturilor aeriene și a artileriei. Liniile frontului din acea regiune s-au schimbat relativ puțin în ultimele săptămâni.

Rusia a început să folosească cel mai nou sistem de lansatoare multiple de rachete împotriva unor ținte ucrainene din zona Harkov, a declarat un oficial rus din domeniul securității pentru agenția de știri de stat TASS. Arma este descrisă ca fiind un aruncător uriaș de flăcări, dar informația privind începerea utilizării acestui sistem încă nu a fost confirmată oficial, scrie BBC.

TOS-2 Tosochka este o armă termobarică combustibil-aer: creează explozii masive prin aprinderea norilor de gaz la impact, privând de oxigen pe oricine se află în zonă.

Armata ucraineană a respins forțele ruse de la periferia orașului Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării, care a fost vizitat duminică de președintele Volodimir Zelenski.

Anterior, Rusia a confirmat că folosește sisteme de rachete TOS-1 Solntsepyok („Soarele arzător”) împotriva țintelor din Donbas, unde forțele ucrainene sunt supuse unui bombardament constant și intens.

Ssitemul TOS-1 este, de asemenea, o armă termobarică, cu o rază de acțiune de până la 10 kilometri (șase mile). Producătorul TOS-2, Rostec, spune că noul sistem are o rază de acțiune mai mare, o țintire automată mai bună și mai multă versatilitate. Rachetele TOS-2 sunt transportate pe un camion blindat, nu pe un șasiu de tanc.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că l-a demis pe şeful serviciilor de securitate din Harkov, în nord-estul ţării, pentru că „nu a lucrat la apărarea oraşului” de la începutul invaziei ruse, relatează Agerpres, care preia AFP.

„Am venit, am văzut şi l-am demis pe şeful serviciilor de securitate din regiune (Harkov), deoarece nu a lucrat la apărarea oraşului din primele zile ale războiului, ci s-a gândit doar la el însuşi”, a explicat Zelenski în mesajul său video zilnic, după vizita de duminică efectuată în estul ţării.

Liderul ucrainean a mai afirmat că bombardamentele ruseşti au distrus toată infrastructura critică din Severodoneţk şi că „scopul principal” al Rusiei acum este ocuparea acestui oraş.

Zelenski s-a deplasat duminică, pentru prima dată de la începutul războiului, în estul ţării, în regiunea Harkov, de unde Moscova şi-a retras în ultimele săptămâni trupele pentru a le concentra pe alte fronturi.

Zelenskyy visited Kharkiv, which is still being shelled by the occupiers.

„2229 destroyed houses in Kharkiv and the region. We will restore, rebuild, fill with life. In Kharkiv and in all other cities and villages where evil has come,” the president wrote.

1/2 pic.twitter.com/VX59TZtxWE

— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) May 29, 2022

„Harkovul a suferit lovituri teribile din partea ocupanților. Clădirile de apartamente negre, pe jumătate ruinate, sunt orientate spre est și nord – de unde trăgea artileria rusă, de unde «soseau» avioanele de luptă rusești”, a mai afirmat Zelenski, potrivit CNN.

„Rusia a pierdut deja nu numai bătălia pentru Harkov, nu numai bătălia pentru Kiev și nordul țării noastre”, a spus el. „Și-a pierdut propriul viitor și orice legătură culturală cu lumea liberă”, a adăugat liderul ucrainean.

Zelensky a lăudat autoritățile din Harkov, dar a spus: „Din păcate, nu pot spune același lucru despre conducerea locală a SBU [serviciul de securitate]”.

Președintele ucrainean a mai declarat că „o treime din regiunea Harkov se află încă sub ocupație. Vom elibera cu siguranță întregul teritoriu”.

Revenind la luptele din Donbas, Zelenski a spus că 90% din locuințele din Severodonețk au fost avariate.

„Capturarea Severodonețkului este o sarcină fundamentală pentru contingentul de ocupație. Și nu le pasă câte vieți vor trebui să plătească pentru această încercare de a ridica steagul rusesc”, a percizat liderul de la Kiev.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că forțele ruse se îndreaptă spre centrul orașului Severodonețk din regiunea Luhansk, informează The Kyiv Independent.

Trupele rusești încearcă să își consolideze pozițiile în nord-estul orașului, a precizat Statul Major General al Ucrainei, în actualizarea de duminică seară privind situația de pe front. Principalul obiectiv al armatei ruse este de a încercui trupele ucrainene din orașele Severodonețk și Lisichansk, precum și de a bloca principalele drumuri, potrivit raportului publicat duminică.

Statul Major General a mai anunțat că trupele ruse au desfășurat o ofensivă nereușită spre orașul Slovyansk, din regiunea Donețk, și s-au retras pe pozițiile deținute anterior.

De asemenea, Rusia a retras unele unități din orașul Liman, situat în regiunea Donețk, a adăugat Statul Major General.

Uniunea Europeană nu a reușit duminică să ajungă la un acord privind impunerea unui embargo asupra petrolului rusesc, dar ambasadorii statelor membre ale blocului comunitar vor încerca și înainte de summitul de luni și marți să facă progrese în obținerea unei derogări de la acest embargo pentru livrările prin conducte către țările din Europa Centrală care nu au ieșire la mare, au declarat mai mulți oficiali europeani, potrivit Reuters.

Cu toate acestea, un diplomat UE de rang înalt a declarat că sunt „încă prea multe detalii de rezolvat” pentru a spera la un acord înainte ca liderii Uniunii Europene să se reunească luni după-amiază la Bruxelles.

Embargoul care vizează importurile de petrol rusesc fac parte din cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei, din cauza invaziei ruse din Ucraina.

Pachetul de măsuri prevede și excluderea celei mai mari bănci rusești, Sberbank, din sistemul de plăți SWIFT, interzicerea transmiterii în UE a posturilor de radio și televiziune rusești și adăugarea mai multor persoane pe lista rușilor ale căror active sunt înghețate și care nu pot intra în UE.

Întregul pachet a fost blocat de Ungaria, care spune că un embargo asupra petrolului ar fi o lovitură grea pentru economia sa, deoarece nu poate obține cu ușurință petrol din altă parte. Slovacia și Republica Cehă și-au exprimat îngrijorări similare.

Discuțiile privind embargoul asupra petrolului rusesc durează de o lună, fără a se înregistra vreun progres, iar liderii europeni au dorit să ajungă la un acord înainte de summitul lor, pentru a evita să pară divizați în răspunsul dat Moscovei.

Mai multe detalii: Statele UE nu au reușit să ajungă la un compromis privind embargoul petrolier impus Rusiei. Unde s-au blocat discuțiile

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică că toată infrastructura critică din Severodonețk, cel mai mare oraș din regiunea estică Donbas aflat încă sub controlul guvernului de la Kiev, a fost distrusă, relatează Reuters.

Liderul ucrainean a confirmat că preluarea orașului Severodonețk este în prezent principalul obiectiv al Moscovei.

Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank cu sediul la Washington, a remarcat anterior că această concentrare a armatei ruse pe cucerirea orașului Severodonețk a atras resurse de pe alte fronturi de luptă și, ca urmare, soldații Moscovei au făcut puține progrese în alte părți ale Ucrainei.

Serhiy Haidai, governor of the Luhansk region, Donbas, says #Ukraine had driven Russian troops back from a highway, allowing Kyivs forces to supply the key city of #Sievierodonetsk but in desperate need of weapons and ammunition to hold on.

— Gianni Riotta (@riotta) May 29, 2022

Situația din Lisichansk, un oraș de 103.000 de locuitori din regiunea Luhansk din estul Ucrainei, s-a „înrăutățit semnificativ”, a declarat duminică guvernatorul regional Serhiy Haidai, relatează The Guardian.

„Un obuz rusesc a căzut peste o clădire rezidențială, o fată a murit și patru persoane au fost spitalizate”, a afirmat Haidai, pe Telegram.

Potrivit AFP, Gaidai a declarat că luptele din orașul Severodonețk avansează stradă cu stradă. În Severodonețk au rămas aproximativ 15.000 de civili, iar un oficial local a declarat că „bombardamentele constante” fac tot mai dificilă intrarea sau ieșirea din oraș.

„Evacuarea este foarte nesigură, sunt cazuri izolate când reușim să scoatem oamenii afară. Acum, prioritatea este pentru răniți și pentru persoanele care au nevoie de asistență medicală importantă”, a declarat pentru AFP Oleksandr Stryuk, șeful administrației militare și civile a orașului Severodonețk.

Stryuk a precizat că locuitorii orașului Severodonețk nu au semnal de telefonie mobilă de mai bine de două săptămâni, iar aprovizionarea cu apă a devenit din ce în ce mai instabilă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut duminică o vizită în afara Kievului, un eveniment rar de când a izbucnit războiul. Acesta a vizitat trupele de pe linia frontului aflată în apropierea Harkovului, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, a înmânat premii și cadouri și a mulțumit soldaților ucraineni pentru eforturile lor, scrie BBC.

„Vă riscați viața pentru noi toți și pentru statul nostru. Vă mulțumesc pentru că apărați independența Ucrainei. Aveți grijă de voi!”, le-a transmis liderul ucrainean soldaților de pe front.

Vizita s-a vrut o demonstrație a succesului armatei ucrainene în respingerea forțelor ruse din oraș. Și a fost probabil menită să ridice moralul trupelor, în timp ce Ucraina încearcă să limiteze masiva ofensivă rusă în regiunea Donbas, din estul țării – un asalt care provoacă suferințe și distrugeri enorme.

La câteva ore după plecarea președintelui, în Harkov au fost raportate explozii puternice – un mesaj care arată că amenințarea reprezentată de forțele invadatoare de acolo poate că s-a diminuat, dar nu a dispărut în totalitate.

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene analizează duminică un compromis privind deblocarea celei de a șasea runde de sancțiuni economice împotriva Rusiei, relatează AFP, potrivit The Guardian.

Cele mai recente sancțiuni – care includ un embargo istorci asupra importurilor de petrol rusesc – au fost blocate de Ungaria, țară fără ieșire la mare. Budapesta nu are acces la nave de transport de petrol, în timp ce 65% din necesarul său de țiței este asigurat de Rusia prin conducta Druzhba.

După ce a respins o propunere prin care i se acorda cu doi ani mai mult decât celorlalte 26 de state pentru a renunța la petrolul rusesc, Budapesta dorește cel puțin patru ani și fonduri UE pentru a-și adapta rafinăriile la procesarea țițeiul non-rusesc și pentru a crește capacitatea conductelor către Croația.

Un compromis prezentat de Franța, care este analizat duminică de negociatori, ar exclude conducta Druzhba dintr-un viitor embargo petrolier și ar impune sancțiuni doar asupra țițeiului transportat către UE pe cale maritimă, cu ajutorul petrolierelor, au declarat mai multe surse de la nivel european.

Oleksandr Lashin, deputat al consiliului municipal din Mariupol, a oferit la postul de televiziune ucrainean Espreso, detalii cu privire la starea actuală a orașului-port din sud-estul Ucrainei, în prezent ocupat de trupele ruse, scrie The Guardian.

Oleksandr Lashin a declarat că orașul este insalubru și a rămas fără apă și electricitate.

„Există un colaps în Mariupol. Curent electric este doar în unele locuri și ocupanții au încercat să dea apă, dar străzile sunt inundate, pârâurile curg pe drumuri, canalizarea pute peste tot. Există, de asemenea, mirosuri de cadavre. În oraș sunt multe condiții insalubre”, a declarat el.

„Ocupanții ruși nu pot face ordine în țara lor. Mai ales în Ucraina, nu funcționează, oamenii nu sunt capabili de nimic și nu vor putea stabili o comunicare. Bieții oameni care nu pot pleca sunt pur și simplu ostatici ai ocupanților”, a adăugat deputatul.

Republica Cehă intenţionează să trimită în viitorul apropiat armament suplimentar Ucrainei, în valoare de 24-28 de milioane de euro, a anunțat ministrul ceh al Apărării, Jana Cernochová, potrivit Agerpres, care preia agenția DPA.

„Este crucial ca ajutorul să fie constant”, a afirmat Jana Cernochová, la postul public de televiziune CT, precizând că Praga a trimis Kievului un ajutor militar de peste 140 milioane de euro de la începutul invaziei ruse din Ucraina.

Ministrul a confirmat că printre echipamentele militare trimise se află şi armament greu, însă nu a oferit detalii exacte despre tipul şi amploarea acestui sprijin, invocând motive de securitate.

Totuşi, presa din Republica Cehă scrie că, printre altele, au fost furnizate tancuri T-72, vehicule de luptă de infanterie BMP-1, mortiere Dana şi posibil chiar elicoptere de luptă de tip sovietic Mil Mi-24.

Oprirea Rusiei reprezintă misiunea comună a tuturor țărilor civilizate, afirmă consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak, potrivit BBC.

„«De ce acordă lumea mai multă atenție Ucrainei decât Africii sau Orientului?» – o astfel de narațiune este promovată de agenții ruși de influență”, a scris Podoliak, într-un mesaj publicat duminică pe Twitter.

Războiul din Ucraina nu este un conflict local – este vorba despre cum va fi lumea de mâine, a adăugat el.

A permite Rusiei să câștige acest război ar „deschide cutia Pandorei și ar împinge omenirea în Evul Mediu”, consideră consilierul prezidențial. „Orice autocrat va fi capabil atunci să provoace conflicte teritoriale, să cucerească țări și să extermine națiuni”, a explicat el.

„Oprirea Rusiei este o misiune a tuturor țărilor civilizate. Mai este timp, dar ar trebui să ne grăbim”, a punctat Podoliak.

«Чому світ приділяє Україні більше уваги, ніж Африці та Сходу?» – такий наратив просувають 🇷🇺 агенти впливу. Тільки російські варвари можуть зважувати трагедії на вагах. Війна в 🇺🇦 – це не локальний конфлікт чи гуманітарна криза. Це питання, яким буде світ завтра. (1/2)

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) May 29, 2022

Noi imagini din satelit arată că un cargobot rusesc plin cu cereale care ar fi fost furate din fermele ucrainene a ajuns în portul sirian Latakia, aceasta fiind a doua sa călătorie în decurs de patru săptămâni, relatează CNN.

Noile imagini – furnizate de compania americană Maxar Technologies – suprind vasul Matros Pozynich în portul Latakia, pe 27 mai.

Matros Pozynich este una dintre cele trei nave care au încărcat cereale în portul Sevastopol din Crimeea de când a început invazia rusă în Ucraina. Nava a fost văzută ultima dată în Sevastopol pe 19 mai și a fost urmărită ulterior în timp ce traversa strâmtoarea Bosfor și se îndrepta spre sud, de-a lungul coastei turcești. Se estimează că nava poate transporta aproximativ 30.000 de tone de cereale.

Nava-soră a cargobotului Matros Pozynich a încărcat, de asemenea, cereale în Sevastopol în ultimele două săptămâni.

CNN a raportat anterior că au fost văzute convoaie de camioane care transportau cereale de la fermele și silozurile din sudul Ucrainei în Peninsula Crimeea. Autoritățile ucrainene au estimat, la începutul acestei luni, că forțele ruse din zonele ocupate au confiscat peste 400.000 de tone de cereale.

Furturile de cereale amenință recolta din acest an din Ucraina – una dintre cele mai importante țări producătoare de cereale din lume.

Pentru Rusia, cerealele reprezintă o marfă atractivă. Prețul grâului este de aproximativ 400 de dolari pe tonă pe piețele mondiale și a crescut brusc în acest an.

115 mineri au rămas blocați în subteran din cauza penei de curent care afectează regiunea Donețk, a anunțat duminică șeful administrației regionale de stat din Donețk, Pavlo Kyrylenko, potrivit Ukrainska Pravda.

„115 mineri din Torețk au rămas în subteran: 112 la mina Tsentralnaya, 3 la mina Toretskaya. Administrațiile iau măsurile necesare pentru a-i scoate pe mineri la suprafață. Cauza și consecințele penei de curent sunt încă în curs de clarificare”, a scris Kyrylenko, pe Telegram.

Mai multe orașe din partea controlată de guvernul ucrainean a regiunii Donețk au rămas fără curent electric din cauza unei linii electrice rupte. Autoritățile locale depun eforturi pentru a-i scoate pe mineri la suprafață, potrivit primarului din Kramatorsk.

Trupele ruse bombardează puternic regiunea Sumî și regiunea Cernihiv, informează The Kyiv Independent.

Serviciul de Stat al Poliției de Frontieră a anunțat că rușii au bombardat duminică, lansând rachete de pe teritoriul Federației Ruse, cele două regiuni din nordul Ucrainei de zece ori.

„Rasiștii (termen folosit de armata ucraineană pentru a-i desemna pe ruși, n.r.) au tras de 9 ori pe teritoriul raionului Novgorod-Siversky din regiunea Cernihiv. Polițiștii de frontieră au numărat 33 de explozii ale obuzelor rusești. Încă 5 mortiere rusești au explodat la periferia districtului Shostka din regiunea Sumî”, a transmis Serviciul de Stat al Poliției de Frontieră, într-o postare pe Telegram.

Procuratura Generală ucraineană a estimat duminică, într-un nou bilanţ, că 242 de copii au fost ucişi, iar alţi 440 de copii au fost răniţi de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în urmă cu peste trei luni, relatează AFP, potrivit news.ro.

Majoritatea copiilor (153) au fost ucişi şi răniţi în regiunea Doneţk, a precizat biroul procurorului general ucrainean, într-o postare pe Telegram.

Alte 116 victime copii s-au înregistrat în regiunea Kiev, iar 106 în regiunea Harkov.

Acest bilanţ nu include victime copii în regiuni ocupate de către forţe ruse şi în care sunt în desfăşurare confruntări armate pe teritoriul ucrainean.

Mihailo Podoliak, al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și negociator-șef al delegației ucrainene în negocierile cu Moscova, a subliniat că rușii au devenit isterici după ce autoritățile americane au decis să furnizeze Ucrainei lansatoare MLRS (sisteme de lansatoare multiple de rachete) și a făcut apel la Occident să nu ezite să meargă mai departe și să continue să pună presiune asupra Rusiei, scrie Ukrainska Pravda.

„Toți acești subiecti ruși sunt dezgustători. La toate nivelurile… Ei intră pe teritoriul unei alte țări și distrug infrastructura la scară largă, masacrează civili și demolează în mod deliberat toate orașele noastre. Ei îi spun într-un termen dezgustător și fals: «operațiune militară specială»”, a scris Podoliak pe canalul său de Telegram .

„În Ucraina sunt folosite toate tipurile de artilerie grea, aruncătoare de flăcări grele, lansatoare de grenade propulsate de rachete, bombe grele de aviație și rachete de croazieră cu diferite modificări, cu o rază de acțiune de peste 1000 km”, a continuat consilierul prezidențial.

„Dar imediat ce s-a aflat că Ucraina va primi în continuare MLRS cu o rază de acțiune normală (100+ km), rușii au devenit imediat isterici. Un țipăt sălbatic se ridică acum peste întreaga mlaștină rusească: «Dar nu asta! Pur și simplu nu le dați sisteme cu rază lungă de acțiune pentru avioane! Numai să nu fie o armă de ripostă!»… Ce înseamnă asta? Doar un singur lucru. Rusia este capabilă să lupte exclusiv împotriva civililor neînarmați și imediat își «supraveghează» pantalonii dacă adversarul primește arme echivalente”, a mai scris Podoliak.

CNN a relatat vineri că Administrația lui Biden ia în calcul să trimită Ucrainei sisteme MLRS ca unui nou pachet de asistență militară, care ar putea fi anunțat săptămâna viitoare.

Colonelul Vladimir Ivanov, membru al serviciului de presă al Ministerului rus al Apărării, a fost ucis în luptele din Ucraina, potrivit unei investigații a site-ului rus de știri independent Mediazona. Informația a fost confirmată ulterior de Forțele Armate ale Ucrainei, scrie Ukrainska Pravda.

Jurnaliștii de investigație de la Mediazona au confirmat moartea colonelului cu ajutorul registrului de moșteniri, al aplicației Getcontact (această aplicație permite utilizatorilor de telefon să cunoască identitatea unui apelant chiar dacă numărul de telefon nu este salvat în agenda telefonică) și datorită unor scurgeri de informații din bazele de date rusești.

Potrivit registrului de moșteniri, Ivanov, în vârstă de 41 de ani, a murit pe 25 martie, decesul acestuia fiind confirmat oficial.

Notarul care a întocmit dosarul de moștenire a indicat adresa de reședință a defunctului: Moscova, strada Znamenka nr. 19. Aceasta este clădirea principală a Ministerului Apărării – unitatea militară 66524, relatează Mediazona.

Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a confirmat public decesul acestui purtător de cuvânt. Cu toate acestea, moartea colonelului a fost raportată de propagandiștii Moscovei, care au păstrat tăcerea cu privire la locul în care servea acesta.

Pentru a doua zi consecutiv, nave rusești sunt încărcate cu metal în portul Mariupol, susține Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol, potrivit Ukrainska Pravda.

Conform consilierului, cu sprijinul și însoțirea armatei ruse, o navă cargo din clasa PM3 „Slavutich”, aflată sub pavilion rusesc a intrat în portul Mariupol.

„Pentru a doua zi, este încărcată cu oțel laminat ucrainean / metal laminat. Portul de destinație: Rostov-pe-Don”, a scris Andriușcenko, pe contul său de Telegram.

„Un alt fapt privind jaful oficial al Rusiei ca stat: nimeni nu se mai ascunde”, a mai afirmat consilierul.

Directorul portului comercial maritim Mariupol, Igor Barsky, a declarat anterior că pe data de 23 februarie în port se aflau aproximativ 200.000 de tone de metal și fontă, a căror valoare ajunge la 170 de milioane de dolari.

Autoritățile impuse de Moscova în orașul Herson din sudul Ucrainei spun că luptele din apropiere ar putea afecta momentul în care va fi depusă cererea oficială de „aderare” la Rusia, scrie BBC.

Forțele ruse au ocupat Hersonul la începutul lunii martie – la o săptămână după ce a început războiul. Acesta a fost primul oraș ucrainean important care a căzut în mâinile rușilor.

Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației proruse a regiunii Herson, spune că problema „aderării” regiunii la Rusia va depinde de cum va evolua războiul din Ucraina. Potrivit acestuia, decizia poate fi luată „până anul viitor”.

„Vom anunța mai târziu când este planificat un fel de vot sau plebiscit, dar nu va fi astăzi și nu va fi mâine, deoarece prima noastră sarcină este să restabilim ordinea în regiunea Herson”, a declarat Stremousov, citat de Reuters.

Oficialii ruși Rusia susțin că soarta regiunii Herson este la latitudinea localnicilor. Dar Ministerul britanic al Apărării a afirmat, într-o actualizare a informațiilor din aprilie, că un referendum ar fi o modalitate pentru Rusia de a-și justifica ocuparea unor părți ale Ucrainei.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că acest lucru se încadrează în planurile Rusiei de a dezmembra Ucraina prin crearea de „pseudo-republici” în întreaga țară.

Armata ucraineană afirmă că a început o contraofensivă împotriva forțelor ruse în sudul țării și susține că a înregistrat progrese semnificative în direcția Herson, relatează CNN.

Serhii Hlan, un deputat care face parte din consiliul regiunii Herson, a declarat sâmbătă că forțele ucrainene „au continuat operațiunile ofensive și au împins inamicul înapoi cu 9 kilometri în districtul Beryslav”.

Hlan a mai afirmat că unitățile ucrainene „au despărțit gruparea inamică în două părți și au încercuit efectiv gruparea inamică din Davidiv Brid”.

Localitatea Davidiv Brid se află în linia frontului de săptămâni întregi și a devenit o rută de scăpare pentru civilii care încearcă să părăsească Hersonul, aflat de multe ori sub tirul rușilor.

Armata ucraineană a publicat câteva înregistrări video cu lovituri de artilerie, care ar fi fost îndreptate împotriva pozițiilor rusești. Aceasta a precizat pe Facebook că „războiul de artilerie continuă”.

„Soldații ucraineni urmăresc și ard echipamentul ocupanților pe terenurile din regiunile Herson și Mikolaiv”, a transmis armata ucraineană, într-un comunicat. „Herson rezistați, suntem aproape!”, le-a transmis instituția soldaților ucraineni din regiune.

CNN notează că nu există nicio dovadă independentă a avansurilor ucrainene.

O echipă de filmare a canalului de televiziune ucrainean TSN a nimerit sub un tir de rachete rusești în orașul Bahmut, situat în regiunea Donețk, în timpul unei transmisiuni în direct, relatează portalul Nexta TV.

Reporterul de război s-a întrerupt brusc, și-a îndreptat privirea spre cer, iar apoi este auzit exclamând „O rachetă!”. Jurnalistul a reușit să se adăpostească și să scape nevătămat.

The film crew of the #Ukrainian channel TSN came under rocket fire in #Bakhmut in a live broadcast. pic.twitter.com/wEDcIWbTmd

— NEXTA (@nexta_tv) May 29, 2022

Mai multe detalii: VIDEO | Un jurnalist ucrainean, întrerupt de o rachetă care a picat lângă el când relata despre situația din Donbas

Polonia a fost de acord să trimită artilerie în Ucraina, a anunțat presa de stat poloneză, potrivit The Guardian.

Planul prin care Polonia urma să transfere Ucrainei în luna martie 28 de avioane MiG-29, cunoscute de piloții ucraineni, prin intermediul SUA, a eșuat după obiecțiile Casei Albe.

Luna trecută, se avea în vedere trimiterea de tancuri britanice Challenger 2 în Polonia pentru ca Varșovia să poată trimite la rândul său Ucrainei mai multe tancuri T-72, modelul rusesc pe care forțele sale armate îl folosesc.

Poland has donated 18 155mm ‘AHS Krab’ modern self propelled howitzers to Ukraine, according to Polish state media. 🇵🇱🤝🇺🇦

These extremely effective weapons have a maximum range of 40km and a standard range of 30km.https://t.co/ImCcvbxnG3

— Jimmy (@JimmySecUK) May 29, 2022

Potrivit postului de radio Polskieradio24, citat de The Kyiv Independent, Polonia va trimite 18 obuziere autopropulsate KRAB în Ucraina.

Aceste obuziere pot fi folosite de trei escadroane de artilerie și pot trage pe o rază de până la 40 de kilometri, de șase ori pe minut. Polonia este al doilea cel mai mare donator de echipamente pentru Ucraina, după SUA, până în prezent.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că negocierile Turciei din această săptămână cu delegaţiile Finlandei şi Suediei nu au fost la „nivelul aşteptat” şi că Ankara nu poate poate accepta ca ţări care „sprijină terorismul” să intre în NATO, a transmis duminică postul public de televiziune TRT Haber, potrivit Reuters.

Turcia s-a opus aderării Suediei şi Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică, blocând un acord care ar permite o extindere istorică a NATO în contextul invaziei declanşate de Rusia în Ucraina. Noile declarații făcute de Erdogan indică faptul că opoziţia sa față de aderarea celor două state scandinave la NATO continuă.

„Atât timp cât Recep Tayyip Erdogan este şeful Republicii Turcia, cu certitudine nu putem spune «da» intrării în NATO pentru ţările care sprijină terorismul”, le-a spus el reporterilor sâmbătă, la întoarcerea dintr-o vizită în Azerbaidjan.

Două surse au declarat anterior pentru Reuters că discuţiile de miercuri au dus la puţine progrese şi că este neclar dacă vor mai avea loc noi negocieri. Toate cele 30 de state membre ale NATO trebuie să fie de acord cu cererile de aderare ale Suediei și Finlandei pentru ca alianța militară să se poată extinde.

Turcia se opune încercărilor Suediei şi Finlandei de aderare la NATO pe motiv că ele găzduiesc persoane care au legătură cu militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi cu alte organizaţii pe care le consideră teroriste, dar şi pentru că cele două țări nordice au oprit exporturile de arme spre Ankara în 2019.

„Nu sunt oneste şi sincere. Nu putem repeta greşeala pe care am făcut-o în trecut în legătură cu aderarea unor ţări care îmbrăţişează şi alimentează terorişti la NATO, care este o organizaţie de securitate”, a mai afirmat Erdogan.

Aproximativ 400 de vehicule care transportau persoane evacuate din sudul Ucrainei au fost reținute la un punct de control rusesc din orașul Vasylivka în ultimele două sau trei zile, a anunțat duminică postul de televiziune ucrainean Suspilne, potrivit CNN.

Mașinile transportă multe familii cu copii și bebeluși, potrivit radiodifuzorului. Vehiculele proveneau în principal din orașele Herson, Mariupol și Berdiansk.

Vasylivka este cel mai mare punct de control deținut de armata rusă pe care trebuie să îl treacă cei evacuați în drumul lor spre teritoriul controlat de guvernul ucrainean. Orașul Vasylivka este situat în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei.

Oleksandr Staruh, șeful administrației militare din regiunea ucraineană Zaporojie, a declarat că forțele ruse „închid periodic” punctul de trecere, blocând familiile acolo, iar acestea sunt nevoite să aștepte „în condiții oribile”.

Berdiansk a cunoscut un aflux de locuitori din Mariupol, orașul portuar ucrainean supus luni de zile unor bombardamente intense înainte de a cădea în mâinile forțelor ruse. Acum, însă, multe familii încearcă să se îndrepte mai spre vest, deoarece condițiile din Berdiansk „s-au deteriorat”, a precizat Staruh.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că rachetele sale au distrus un mare arsenal de arme ale armatei ucrainene în Krîvîi Rih- orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, scrie BBC.

Purtătorul de cuvânt al ministerului, generalul Igor Konașenkov, susține că în ultimele 24 de ore au fost uciși peste 300 de „naționaliști” (soldați ucraineni).

De asemenea, acesta susține că o serie de alte ținte militare ucrainene au fost lovite în timpul ofensivei, precizând că un sistem de apărare rusesc care a doborât un avion de vânătoare ucrainean SU-25 în Dnipro.

„În total, ca urmare a loviturilor aeriene rusești, au fost eliminați peste 300 de naționaliști și până la 50 de unități de echipament militar și special al forțelor armate ale Ucrainei”, a declarat Igor Konașenkov.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat duminică pozițiile de pe front ale armatei ucrainene, în timpul unei călătorii de lucru în regiunea Harkov, informează Administrația Prezidențială de la Kiev.

„Șeful statului s-a familiarizat cu situația operațională din zona de responsabilitate a unităților relevante”, precizează președinția ucraineană.

Volodimir Zelenski a decorat mai mulți miliari, înmânându-le distincții de stat și diverse cadouri, și a discutat cu aceștia.

„Vreau să vă mulțumesc fiecăruia dintre voi pentru serviciile voastre. Vă riscați viața pentru noi toți și pentru statul nostru. Vă mulțumesc pentru că apărați independența Ucrainei. Aveți grijă de voi!”, le-a transmis președintele ucrainean soldaților de pe front.

În timpul vizitei sale, Zelenski a primit o actualizare operațională a situației din zonă și a vizitat clădirile administrative și rezidențiale distruse din oraș. De asemenea, el a prezidat o întâlnire cu oficiali regionali, inclusiv lideri militari și primarul din Harkov, notează CNN.

Șeful administrației militare regionale din Harkov, Oleg Synegubov, a declarat că 31% din teritoriul regiunii este ocupat în prezent de ruși, iar 5% a fost „eliberat” și a revenit sub controlul ucrainenilor.

„Nu suntem încă în măsură să inspectăm pe deplin unele dintre așezările eliberate, să efectuăm o deminare completă și să începem să reconstruim infrastructura critică, deoarece bombardamentele continuă. Acolo unde putem face acest lucru de la distanță, o facem”, a declarat Synegubov.

Synegubov a adăugat că 2.229 de clădiri înalte au fost avariate în Harkov, inclusiv 225 care au fost complet distruse. În districtele din nordul și estul Harkovului, 30,2% din totalul locuințelor au fost avariate sau distruse.

Zelenski a discutat despre planurile de reconstrucție a orașului, prin construirea de locuințe moderne dotate cu adăposturi antiaeriene. „Trebuie să găsim fonduri, linii de credit. Statul trebuie să asigure acest lucru în termeni de garanții, iar liderii orașelor și regiunilor trebuie să găsească bani și să inițieze proiecte mari”, a declarat Zelenski.

President Zelensky visited Ukrainian forces in the Kharkiv region #Ukraine pic.twitter.com/Yg1jma7EW7

— Michael A. Horowitz (@michaelh992) May 29, 2022

Mai multe detalii: Zelenski, vizită rară în afara Kievului. Liderul ucrainean a mers pe linia frontului, în Harkov, și i-a decorat pe militari

Forțele ucrainene încă rezistau duminică unui asalt rusesc asupra orașului Severodonețk, cel mai mare oraș pe care îl mai dețin în estul regiunii Donbas, dar au fost supuse unor bombardamente grele de artilerie, au anunțat oficialii ucraineni, potrivit Reuters.

Bombardamentele au fost atât de intense încât nu a fost posibil să se evalueze victimele și pagubele, a afirmat guvernatorul regiunii Luhansk, Serhiy Haidai. Zeci de clădiri au fost distruse în ultimele zile.

„Situația a escaladat extrem de mult”, a declarat Haidai.

Între timp, guvernul ucrainean a îndemnat Occidentul să îi furnizeze mai multe arme cu rază de acțiune mai lungă pentru a schimba cursul războiului, aflat acum în a patra lună.

Bătălia pentru orașul Severodonețk, care se află pe partea estică a râului Siverskyi Doneț, a devenit cel mai fiebinte loc al luptelor, în contextul în care Rusia obține progrese lente, dar solide, în Donbas, care cuprinde regiunile Luhansk și Donețk.

Concentrarea armatei ruse pe cucerirea orașului Severodonețk a atras resurse de pe alte fronturi de luptă și, ca urmare, soldații Moscovei au făcut puține progrese în alte părți ale Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, un think tank cu sediul la Washington.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că situația militară din regiunea Donbas – din care unele părți sunt controlate de separatiștii susținuți de Moscova – este foarte complicată, dar că apărarea rezistă într-o serie de locuri, inclusiv în orașele Severodonețk și Lisichansk.

„Este indescriptibil de dificil acolo. Și le sunt recunoscător tuturor celor care au rezistat acestui atac”, a spus liderul ucrainean în discursul său video din noaptea de sâmbătă spre duminică.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a anunțat duminică intenția de a purta discuții telefonice cu omologii săi rus și ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski, pe data de 30 mai, informează agenția rusă de știri TASS.

„Bineînțeles, Rusia nu va privi pozitiv aceste lucruri (aderarea Suediei și Finlandei la NATO, n.r.). Rusia este, în primul rând, îngrijorată de problema finlandeză. De ce? Pentru că aceasta este o țară de frontieră și de aceea nu susține aderarea Finlandei la NATO. De fapt, Rusia nu a sprijinit aderarea niciuneia dintre țările scandinave la NATO”, a declarat Erdogan, într-un interviu acordat jurnaliștilor turci, la întoarcerea sa dintr-o vizită în Azerbaidjan, potrivit canalului de televiziune NTV.

„Visăm ca acest război dintre Rusia și Ucraina să se încheie cu pace cât mai curând posibil, dar se pare că evenimentele evoluează negativ cu fiecare zi care trece. Luni (30 mai, n.r.), voi avea discuții telefonice atât cu președintele Rusiei, cât și cu președintele Ucrainei. Vom continua să îndemnăm părțile să folosească canalele dialogului și ale diplomației”, a declarat liderul de la Ankara.

Mai multe detalii: Erdogan anunță că va discuta luni cu Putin și Zelenski. „Evenimentele evoluează negativ cu fiecare zi care trece”

Forțele ruse au bombardat duminică dimineața un cartier rezidențial din orașul Mikolaiv din sudul țării, potrivit oficialilor ucraineni, care au anunțat că zeci de civili au fost răniți, scrie The New York Times.

Hanna Zamazieieieva, șefa Consiliului Regional Mikolaiv, a declarat că cel puțin 32 de persoane au fost rănite în urma bombardamentelor.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său sârb, Aleksandar Vucic, au convenit duminică, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Rusia va continua să furnizeze gaze naturale Serbiei și că cele două țări își vor consolida parteneriatul, a anunțat Kremlinul, potrivit Reuters.

Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre situația din Ucraina și cea din Kosovo, a precizat Kremlinului.

Vučić a declarat că a convenit cu Putin asupra unui contract de furnizare de gaze pe trei ani, urmând ca alte detalii să fie finalizate cu producătorul Gazprom. În cadrul convorbirii telefonice, el a discutat, de asemenea, despre extinderea rețelei de stocare a gazelor din țara sa.

„Nu pot vorbi acum despre preț, toate detaliile vor fi convenite cu Gazprom”, a declarat Vucic reporterilor. Vucic a mai spus că Serbia a convenit cu Putin ca prețul gazelor să fie legat de prețul petrolului, dar nu a făcut alte precizări.

Contractul de furnizare de gaze pe 10 ani dintre Serbia și Gazprom expiră la 31 mai.

Aleksandar Vucic a mai spus că a discutat cu Vladimir Putin despre extinderea spațiului de stocare a gazelor în țara balcanică.

„Putin mi-a spus să-l sun dacă simt că mai este ceva de discutat”, a spus Vucic, cel mai apropiat aliat al lui Putin în Europa.

Serbia, care își propune să adere la Uniunea Europeană, a ajuns recent sub presiunea din partea țărilor occidentale pentru a-și alinia politica externă cu blocul comunitar și să impună sancțiuni Rusiei.

În 2008, țara balcanică și-a pus sectoarele de gaz și petrol în mâinile companiilor rusești.

Acuzațiile privind crimele de război comise de trupele ruse în orașul ucrainean Bucha sunt o „invenție”, a afirmat duminică ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, potrivit CNN.

Andrei Kelin a făcut aceste declarații în timpul unui interviu în cadrul emisiunii „Sunday Morning” de la BBC și a negat că forțele ruse ar fi bombardat civili.

„Primarul din Bucha, în declarația sa inițială, a confirmat că trupele ruse au plecat, totul este curat și calm, orașul în stare normală. Nu se întâmplă nimic, nu sunt cadavre pe stradă”, a declarat Kelin.

Ocuparea de către Rusia a orașului Bucha și a altor districte din jurul Kievului, care a durat o lună, s-a soldat cu sute de morți, iar trupele sale s-au retras la sfârșitul lunii martie, după ce nu au reușit să încercuiască capitala. Moscova a refuzat să își asume responsabilitatea pentru comiterea acestor atrocități, susținând în mod repetat că rapoartele privind crimele comise la întâmplare, gropile comune, disparițiile și jafurile sunt false.

Când a fost întrebat dacă dovezile au fost inventate, Kelin a răspuns: „În opinia noastră, este o invenție. Este folosită doar pentru a întrerupe negocierile”.

Susținând că invazia Rusiei este o „operațiune limitată” și nu un război, Kelin a spus: „Pot să vă asigur că nu este ideea noastră să ucidem civili”.

El a adăugat că armata rusă a vizat doar infrastructura militară pentru a „diminua capacitățile ucrainene”. Kelin a continuat spunând că nu crede că Rusia va folosi arme nucleare tactice în războiul împotriva Ucrainei.

Potrivit lui Kelin, Rusia are prevederi foarte stricte în ceea ce privește utilizarea lor, adăugând că acestea sunt folosite „în principal atunci când existența statului este în pericol”. „Nu are nimic de-a face cu operațiunea actuală”, a spus el.

Lituanienii au colectat peste 5 milioane de euro în cursul unei chete publice destinate cumpărării unei drone militare pentru Ucraina, în sprijinul acestei ţări care se apără împotriva invaziei ruse, relatează Agerpres, citând AFP.

Banii necesari achiziţionării unei drone turceşti Bayraktar TB2 au fost strânşi în trei zile şi jumătate în cursul unei colecte de fonduri încheiate sâmbătă seara târziu, în această ţară baltică cu 2,8 milioane de locuitori.

„Este probabil pentru prima oară în istorie când cetăţenii unui stat pot cumpăra şi dona astfel de arme grele unui alt stat”, a declarat unul dintre organizatori Andrius Tapinas, fondator al canalului local de televiziune online Laisves TV, aflat la originea acestei iniţiative.

Laisves TV a indicat că va transfera banii colectaţi Ministerului lituanian al Apărării care se va ocupa de cumpărarea dronei şi a muniţiilor necesare. Ministrul apărării Arvydas Anusauskas a declarat duminică că adjunctul său va pleca în Turcia la începutul săptămânii viitoare pentru a semna acolo o scrisoare de intenţie referitoare la această achiziţie.

Mândrie a Ankarei, dronele de luptă turceşti cu care s-a dotat Ucraina au intrat în acţiune încă de la primele ore ale invaziei ruse şi, potrivit Kievului, s-au dovedit o armă foarte redutabilă împotriva forţelor ruse.

Trupele Ucrainei l-au ucis pe comandantul Diviziei 106 Gărzi Aeropurtate, căpitanul rus Aleksandr Vyguliar, a anunțat duminică Comandamentul strategic al Forțelor Armate ucrainene, potrivit Ukrainska Pravda.

„Căpitanul Aleksandr Vyguliar, comandantul companiei aeropurtate din cadrul Diviziei 106 de parașutiști a Gărzii Aeriene ruse, s-a alăturat fanilor VIP ai lui Kobzon (Iosif Kobzon, regretatul cântăreț rus devenit politician, n.r.). În urmă cu 3 luni, Vyguliar, împreună cu compania sa, a pus pe picioare „Operațiunea aeropurtată Vyazemsky” lângă Vyazma, dar acest lucru nu l-a ajutat atunci când s-au întâlnit cu soldații ucraineni”, a transmis Comandamentul strategic al Forțelor Armate ucrainene, într-o postare pe Facebook.

Sâmbătă, 28 mai, Forțele Armate ale Ucrainei l-au ucis și pe comandantul batalionului de asalt al Regimentului 104 al Gărzii Aeriene ruse, locotenent-colonelul Aleksandr Dosiagaev, mai susține comandamentul ucrainean.

Șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kiril, a declarat că înțelege decizia Bisericii ucrainene de a întrerupe legăturile cu Moscova, relatează The Guardian.

„Înțelegem pe deplin cum suferă astăzi Biserica Ortodoxă ucraineană. Înțelegem că Preafericitul Mitropolit Onufrie și episcopia trebuie să acționeze cât mai înțelept posibil, pentru a nu complica viața credincioșilor lor”, a spus Patriarhul Kiril, la Catedrala Hristos Mântuitorul din centrul Moscovei, acestea fiind primele sale declarații cu privire la decizia Bisericii ucrainene, potrivit Agenției France Presse.

El a adăugat că „duhurile răutății” vor să dezbine poporul ortodox din Rusia și Ucraina, dar nu vor reuși.

Biserica Ortodoxă ucraineană, care a fost aliniată cu Moscova, a anunțat vineri, 27 mai, că întrerupe legăturile cu Rusia din cauza ofensivei sale din Ucraina, declarând o „independență deplină” într-o mișcare istorică împotriva autorităților spirituale ale Rusiei.

Anterior, ramura pro-Moscova a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei a promis loialitate Patriarhului Rusiei, care a sprijinit pe deplin invazia declanșată de Vladimir Putin în Ucraina.

Guvernatorul regiunii Luhansk, Serghei Haidai, a acuză Rusia că a distrus în mod sistematic orașul Severodonețk și locuitorii săi, relatează BBC.

În urma atacurilor din ultimele zile, mai mulți civili au fost uciși, iar numeroase clădiri au fost distruse, inclusiv unele rezidențiale.

Severodonețk este cel mai estic punct din regiunea Donbas încă deținut de Ucraina și este în prezent o țintă cheie pentru forțele ruse.

Anterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că situația rămâne dificilă în estul țării, unde, spune el, Rusia încearcă să „obțină un rezultat pentru ea însăși”.

Primarul din Kramatorsk, Alexander Goncharenko, anunță duminică, 29 mai, că orașul pe care îl conduce, precum și cele din vecinătate au rămas fără curent electric din cauza unei linii rupte, relatează Ukrainska Pravda.

„Ca urmare a ostilităților, o linie electrică de înaltă tensiune a fost ruptă. Kramatorsk și toate orașele învecinate sunt fără electricitate”, a scris primarul pe Facebook, adăugând că echipele de intervenție lucrează la rezolvarea problemei.

Kramatorsk se află în estul Ucrainei, în partea nordică a regiunii Donețk.

Invadarea Ucrainei de către Rusia nu a schimbat politica de apărare a Lituaniei, însă a demonstrat că aceasta se îndreaptă în direcția bună, spune ministru Apărării din statul baltic, Arvydas Anusauskas, potrivit publicației Ukrainska Pravda, care citează portalul Delfi.

Ministrul lituanian spune că situația de securitate din prezent este cea mai proastă de la al Doilea Război Mondial.

”Ucraina întârzie agresorii ruși. Dar nu putem uita lecțiile istoriei. Rusia reprezintă o amenințare pe termen lung la adresa securității noastre. Următorul summit NATO de la Madrid din iunie va fi o ocazie bună de a arăta că suntem gata să ne schimbăm și să ne adaptăm la o noua realitate. Rusia ar dori ca noi să fim divizați, dar unitatea noastră este cea care ar trebui să devină cea mai puternică armă”, a subliniat Anusauskas.

El a vorbit și despre o serie de măsuri care vor ajuta la o mai bună pregătire pentru apărarea țării. A menționat o creștere a cheltuielilor pentru apărare. Din 2014, Lituania a înregistrat progrese semnificative în finanțarea apărării, bugetul ridicându-se la 2% din PIB, în timp ce în 2022, cheltuielile pentru acest domeniu au crescut la 2,5% din PIB.

Totodată, ministrul spune că a crescut nivelul eficienței în luptă a forțelor armate ale țării sale – unele unități pot începe să funcționeze în câteva ore. Instruirea militară a fost, de asemenea, consolidată și este planificată creșterea numărului de recruți.

De asemenea, Arvydas Anusauskas a atras atenția asupra problemei epuizării stucului de arme al țării sale, în contextul ajutorului oferit Ucrainei.

„Acum majoritatea aliaților se confruntă cu acest lucru. Trebuie să lucrăm îndeaproape cu industria de apărare pentru a satisface toate nevoile în timp util. Trebuie să facem tot posibilul pentru a fi complet echipați nu în cinci sau zece ani, ci astăzi”, a subliniat ministrul, adăugând că un obiectiv foarte important este și creșterea prezenței forțelor NATO și SUA în Lituania.

Întăririle Forțelor Armate ale Ucrainei au împins trupele rusee înapoi de pe autostrada Lisichansk-Bakhmut, din regiunea Luhansk, astfel că acum ruta poate fi folosită pentru transportul proviziilor umanitare, a declarat guvernatorul Serghei Haidai, citat de Ukrainska Pravda.

”Tiktok-erii lui Kadîrov au făcut deja un videoclip, având pe fundal un steag, în care spun că Severodonețk este sub control, totul este bine, am capturat totul… Invit orice tiktok-er: vă rog să faceți un videoclip, sper că acesta va fi ultimul videoclip, undeva din centrul orașului, nu stând cu un steag pe fundal”, a deeclarat Haidai, referindu-se la soldații liderului cecen Ramzan Kadîrov.

Luptele continuă în zona Severodoneţk din estul Ucrainei, unde situaţia este „şi mai dificilă” şi „inamicul continuă să atace”, a declarat duminică, 29 mai, şeful administraţiei militare din regiunea Luhansk, Serghei Haidai, citat de CNN.

Oficialul local anunță că 60 de case din regiune au fost distruse, iar două persoane au fost găsite decedate sub dărâmături.

Una dintre victime este o fată care a murit când un obuz a lovit sâmbătă o clădire înaltă din Lisichansk, alte patru persoane fiind rănite în atac. Un cinematograf și 22 de case au fost, de asemenea, avariate într-o lovitură aeriană.

”Președintele rus Vladimir Putin provoacă suferințe incalificabile ucrainenilor și cere sacrificii oribile din partea propriului popor în efortul de a pune mâna pe un oraș care nu merită costul, nici măcar pentru el”, scriu specialiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), într-un nou raport despre situația din Ucraina.

Potrivit think thank-ului american, ”invazia rusă în Ucraina, care avea drept scop cucerirea și ocuparea întregii țări, a devenit o ofensivă disperată și sângeroasă pentru a captura un singur oraș din est, apărând în același timp câștiguri importante, dar limitate, în sud și est”.

Putin a ajuns acum să se concentreze pe regiunea estică Luhansk și ”aruncă oameni și muniții în ultimul centru major de populație rămas în acea regiune, Severodonețk, de parcă o cucerire ar însemna câștigarea războiul pentru Kremlin”, mai scrie în raport.

Reprezentanții ISW consideră însă că Vladimir Putin greșește și subliniază că atunci când bătălia de la Severodonețk se va încheia, ”indiferent de ce parte controlează orașul”, Ucraina ar putea avea ocazia să reînceapă contraofensivele pentru a împinge înapoi trupele Moscovei.

”Forțele ruse atacă Severdonețk, deși încă nu l-au încercuit. (…) Armata ucraineană se confruntă cu cea mai serioasă provocare de la izolarea uzinei Azovstal din Mariupol și poate suferi o înfrângere tactică semnificativă în zilele următoare dacă Severodonețk va cădea, deși un astfel de rezultat nu este deloc sigur, iar atacurile rușilor pot stagna din nou”, se mai precizează în raport.

Prețul plătit de Rusia pentru un succes la Severodonețk nu poate fi echivalent cu ”orice beneficiu operațional sau strategic real pe care pot spera să îl primească”.

”Severodonețk însuși este important în această etapă a războiului, în primul rând pentru că este ultimul centru important de populație din regiunea Luhansk pe care rușii nu îl controlează. Prin capturarea acestuia, Moscova va declara că a asigurat pe deplin regiunea Luhansk, dar nu va oferi Rusiei niciun alt beneficiu militar sau economic semnificativ. Acest lucru este valabil mai ales pentru că forțele ruse distrug orașul în timp ce îl atacă și îi vor controla ruinele dacă îl capturează”, mai notează Institutul pentru Studiul Războiului.

Atacurile au avut loc în dimineața zilei de duminică, 29 mai, și au vizat o zonă rezidențială din orașul Mikolaiv din sudul Ucrainei, anunță primarul Alexander Senkevich, pe Telegram, citat de Ukrainska Pravda.

„Dimineața, trupele ruse au tras din nou într-o zonă rezidențială a lui Mikolaiv. Aflăm consecințele. Din păcate, există victime”, a scris oficialul local.

This morning, #Russian occupiers shelled #Mikolayiv. There were casualties, their number is being clarified. pic.twitter.com/ihHmfIFJQV

— NEXTA (@nexta_tv) May 29, 2022

Ministerul britanic al Apărării notează duminică, citând serviciile de informații britanice, că ”Rusia a demonstrat că este pregătită să folosească securitatea alimentară globală pentru propriul său scop politic și apoi să se prezinte ca actor rezonabil și să învinovățească Occidentul pentru orice eșec”, relatează The Guardian.

Instituția de la Londra amintește în cel mai recent raport despre războiul din Ucraina că pe 25 mai, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Andrei Rudenko, a declarat că Rusia este pregătită să creeze un coridor umanitar pentru navele care transportă alimente prin Marea Neagră, în schimbul ridicării sancțiunilor. Totodată, oficialul a cerut Ucrainei să demineze zona din jurul portului Odesa pentru a permite trecerea navelor.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 29 May 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/uOVOzCZE8O

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/f1hL0W2AGs

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) May 29, 2022

Potrivit instituției britanice, solicitarea lui Rudenko ”urmează un principiu de bază al strategiei moderne a Rusiei de a transmite mesaje: introducerea unor narațiuni alternative, oricât de neconvingătoare, pentru a face mai dificilă înțelegerea de către public”.

”În acest caz, Ucraina a desfășurat mine maritime doar din cauza amenințării credibile a atacurilor amfibii rusești din Marea Neagră”, precizează specialiștii britanici.

De asemenea, ”încercarea Rusiei de a obține o reducere a severității sancțiunilor internaționale evidențiază impactul pe care sancțiunile îl au asupra regimului”, mai scrie în raportul citat.

Producătorul rus de gaze Gazprom a transmis duminică, 29 mai, că furnizarea de gaze către Europa prin Ucraina prin punctul de intrare Sudzha a fost de 44,1 milioane de metri cubi, în creștere față de cantitatea de 43,96 milioane de metri cubi, livrată sâmbătă, relatează Reuters și The Guardian.

Cantitatea este însă mai mică decât cea de la începutul lunii mai, de 95,8 milioane de metri cubi.

Ucraina a anunţat pe 11 mai suspendarea fluxului de gaze ruseşti pe ruta Sohranivka, declarând „forţă majoră”, clauză invocată atunci când o afacere este lovită de ceva care nu poate fi controlat.

Prin punctul de tranzit se livra aproape o treime din gazele care traversează teritoriul ucrainean către Europa.

Compania GTSOU, care operează sistemul de gaze al Ucrainei, explica atunci că nu poate opera la staţia de compresoare de gaz Novopskov, din cauza „interferenţei forţelor de ocupație în procesele tehnice”, adăugând că ar putea muta temporar fluxul afectat în altă parte, către punctul de interconectare fizică „Sudzha”, de pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean.

Administrația rusă din Crimeea, regiune anexată de Moscova în 2014, a ordonat ca civilii să nu mai fie acceptați în spitale pentru a elibera paturi pentru răniți, potrivit unui nou raport al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

Rezerve de sânge sunt colectate intens de la donatori în Crimeea, notează sursa citată.

În ceea ce privește evoluția luptelor, în drecția Harkov, trupele ruse și-au concentrat eforturile pe menținerea liniilor și rezistența în fața militarilor ucraineni, potrivit Kievului. Infrastructura civilă din mai multe zone a fost vizată de atacuri.

În direcția Donețk, ofensiva rusă continuă. La fel și în zona Severodonețk. În zona Bobrovoy, trupele ruse au suferit pierderi și s-au retras în pozițiile ocupate anterior și au lansat, de asemenea, lovituri aeriene în zona Ustinovka.

”În ultimele 24 de ore, numai în direcțiile Donețk și Luhansk, șapte atacuri inamice au fost respinse, un tanc și șase vehicule inamice au fost distruse. Unitățile de apărare aeriană au distrus un UAV Orlan-10 (dronă – n.r.). Inamicul are pierderi și în alte zone”, se mai menționează în raport.

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat, într-o discuție telefonică de 80 de minute cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, că Moscova poate redeschide portul ucrainean Odesa pentru a permite reluarea exporturilor de cereale, dacă sunt ridicate sancțiunile occidentale la adresa țării sale, relatează Politico.

Potrivit unui comunicat al Palatului Elysée, Macron și Scholz au insistat ”asupra urgenței ridicării blocadei de la Odesa pentru a permite exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră și pentru a evita o criză alimentară mondială”.

De asemenea, cei doi lideri europeni „au luat act de promisiunea președintelui rus de a acorda navelor accesul în port pentru exportul de cereale fără ca acesta să fie exploatat militar de Rusia, dacă va fi mai întâi curățat de mine”.

Rusia „este pregătită să ajute să găsească opțiuni pentru exporturi nestingherite de cereale, inclusiv exportul de cereale ucrainene din porturile Mării Negre”, a spus Putin în discuția cu Macron și Scholz, potrivit Kremlinului.

„Putin a explicat motivele reale ale dificultăților cu aprovizionarea cu alimente, care au fost rezultatul politicilor economice și financiare eronate ale țărilor occidentale, precum și al sancțiunilor anti-ruse impuse de acestea. (…) Creșterea ofertei de îngrășăminte și produse agricole rusești va reduce, de asemenea, tensiunile pe piața mondială a alimentelor, ceea ce, desigur, va necesita ridicarea sancțiunilor relevante”, mai precizează președinția rusă, fără a face vreo mențiune despre operațiunea de deminare din zona portului Odesa, mai notează sursa citată.

Mai multe informații: Condiția pe care a pus-o Putin pentru pentru redeschiderea portului Odesa într-o convorbire cu Scholz și Macron

Timpul până la eliberarea Ucrainei „se scurtează” în fiecare zi și este „doar o chestiune de timp” până când Kievul va recupera tot ce a câștigat Rusia, spune președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de CNN.

„Ucraina va lua totul înapoi [de la Rusia]. Este un imperativ. Și este doar o chestiune de timp. În fiecare zi, la aceeași oră, timpul până la eliberare se scurtează. Tot ceea ce facem este pentru asta”, a declarat liderul de la Kiev, în discursul său de sâmbătă seară.

Zelenski a reamintit că situația din Donbas rămâne ”foarte complicată”, în special în zonele Severodonețk, Lisichansk, Bakhmut și Popasna, iar militarii ucraineni rezistă însă ”este indescriptibil de greu”.

„Mai presus de toate, în ceea ce privește aprovizionarea cu arme, în fiecare zi suntem tot mai aproape de a ne depăși numeric inamicul”, a spus președintele ucrainean.

„Vom domina ocupanții cu puterea tehnologică și convențională. Multe depind de partenerii noștri. Ei sunt gata să ofere Ucrainei tot ce este necesar pentru a apăra libertatea. Așa că aștept vești bune despre asta deja, săptămâna viitoare”, a continuat Zelenski.

În același discurs, președintele ucrainean a mai spus că forțele ruse îi împiedică pe civili să plece din regiunea Herson.

„Cei care au încredere în poziția lor cu siguranță nu ar lua astfel de decizii. Acesta este în mod clar un semn de slăbiciune. Ceea ce arată este că nu au nimic de oferit oamenilor, iar oamenii nu vor să ia nimic de la ei. Deci, ei recurg la luarea ostaticilor”, a mai afirmat Volodimir Zelenski.

Conform regulilor militare rusești, astfel de arme nu sunt folosite în conflicte ca acesta, a declarat Andrei Kelin, ambasadorul rus în Marea Britanie, într-un interviu pentru BBC.

Diplomatul a precizat că Rusia are prevederi foarte stricte pentru utilizarea armelor nucleare, în special atunci când existența statului este amenințată, adăugând că asta „nu are nimic de-a face cu operațiunea actuală”.

Rusia ar avea aproximativ 2.000 de arme nucleare tactice, notează sursa citată. Ele pot fi folosite la distanțe relativ scurte, spre deosebire de armele nucleare „strategice” care pot fi lansate pe distanțe mult mai mari și implică riscul declanșării unui război nuclear total.

Mai multe informații: Ambasadorul Rusiei în Marea Britanie spune că țara sa nu va folosi arme nucleare tactice în Ucraina

Președintele Volodimir Zelenski acuză Rusia că recurge la ”terorism” atât în acțiunile sale din Ucraina, cât și în raport cu Europa. ”Rusia trebuie, în sfârșit, să fie recunoscută oficial ca stat terorist”, a spus liderul de la Kiev în cel mai recent mesaj al său către națiune, adăugând că va cere acest lucru la ședința Consiliului European de la începutul săptămânii viitoare, relatează News.ro.

Precizând că sâmbătă, 28 mai, ”armata rusă a lansat lovituri absolut fără sens, în mod clar barbare în regiunea Sumî”, iar ”în urma bombardamentului rusesc de la Mikolaiv, o persoană a murit, șapte au fost rănite, două – în stare gravă”, Zelenski spune că vrea să amintească lumii că ”Rusia trebuie să fie în sfârșit recunoscută oficial ca stat terorist, stat – sponsor al terorismului”.

”Acest lucru este corect și reflectă realitatea zilnică pe care ocupanții au creat-o în Ucraina și sunt dornici să o aducă mai departe în Europa. Și acest lucru trebuie să fie consacrat legal”, a continuat președintele ucrainean.

Zelenski va solicita acest lucru și participanților la ședința Consiliului European, care va avea loc în perioada 30-31 mai.

”În special, voi vorbi despre asta. Despre teroare, care a devenit de fapt singura formă de acțiune a statului rus în raport cu Europa. Teroare pe pământul Ucrainei. Teroare pe piața energetică a Europei, nu doar în țara noastră. Teroare pe piața alimentară, la scară globală. Și ce fel de teroare va urma?”, a mai spus președintele Ucrainei.

Mai multe informații: Zelenski cere ca Rusia să fie recunoscută ca ”stat terorist”: ”Teroarea, singura formă de acţiune a Rusiei în raport cu Ucraina şi Europa”

Orașul Severodonețk din regiunea Luhansk rămâne sub controlul ucrainean, a anunțat sâmbătă seară șeful administrației militare din regiune, Serhiy Haidai, potrivit Ukrainska Pravda.

Trupele ruse nu au avansat dincolo de hotelul Myr și au suferit pierderi grele, a precizat guvernatorul militar.

„Bombardamentele sunt necruțătoare, Severodonețk este cel mai «fierbinte» loc. Orașul se află sub steagul ucrainean. Orcii (termen peiorativ folosit de ucraineni pentru a-i desemna pe soldații ruși, n.r.) controlează încă zona hotelului Myr, nu au avansat mai mult și au suferit pierderi semnificative”, a scris Haidai, pe contul său de Telegram.

Haidai a mai anunțat că luptele continuă în satele de la periferia orașului Severodonețk.

Sâmbătă dimineață, guvernatorul militar a declarat că, în timpul luptelor pentru Severodonețk, forțele ucrainene i-au împins pe ruși înapoi pe pozițiile lor anterioare. Armata rusă a cucerit hotelul Myr, aflat la periferia orașului.

Trupele ruse au bombardat sâmbătă orașul ucrainean Krîvîi Rih din regiunea Dnipropetrovsk, informează The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

Rachetele rusești au lovit periferia orașului, a anunțat Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare din Krîvîi Rih. „Sunt lansate atacuri cu rachete în jurul uneia dintre ieșirile din oraș”, a precizat acesta.

Nu au fost înregistrate victime în urma bombardamentelor. Vilkul i-a sfătuit pe locuitorii orașului, într-o postare pe canalul său de Telegram, să rămână ascunși.

Ulterior, Vilkul a anunțat că o unitate de producție din zona industrială a orașului a fost „aproape complet distrusă”, după ce a fost lovită de mai multe rachete rusești. „Se aud explozii. Salvatorii au fost trimiși pentru a elimina incendiul”, a precizat Vilkul.

Krîvîi Rih este un oraș industrial, care are 630.000 de locuitori.

Ministerul ucrainean al Apărării nu vede încă semne că Rusia pregătește o nouă ofensivă asupra Kievului, informează Ukrainska Pravda.

„Panica în rândul locuitorilor din Kiev a fost într-adevăr foarte serioasă. Toată seara (precedentă) am fost sunată de o mulțime de oameni. Toată noaptea am ținut legătura pe această temă cu comandantul-șef al forțelor armate ucrainene (Valerii Zaluzhnyi, n.r.) și cu șeful Direcției Principale de Informații, Kyrylo Budanov”, a declarat sâmbătă Anna Maliar, ministrul adjunct al Apărării.

„Până în prezent, nu avem informații care să indice un posibil atac (asupra capitalei,n.r.)”, a precizat aceasta.

În același timp, Maliar a subliniat că este esențial ca populația să înțeleagă că amenințarea la adresa Kievului și a întregului teritoriu al Ucrainei este una constantă. În plus, capturarea capitalei este cea mai rapidă și mai ușoară cale pentru forțele de ocupație ruse de a stabili controlul asupra întregii Ucraine, a arătat aceasta.

În același timp, rușii pot crea și amplifica valuri de panică, așa cum s-a întâmplat și acum – zvonurile despre un posibil nou atac al trupelor ruse, care urma să înceapă sâmbătă, la ora 4 dimineața, s-au răspândit destul de repede, a adăugat oficialul ucrainean.

Vineri, 27 mai, site-ul rus de știri independent Meduza a citat două surse apropiate Kremlinului și una din cadrul administrației prezidențiale ruse, care au declarat că Moscova discută din nou despre un posibil atac asupra Kievului și că încă speră într-o victorie pe scară largă, până în toamnă, în războiul împotriva Ucrainei.

Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene a anunțat că Belarusul introduce restricții de intrare în mai multe districte aflate la granița cu Ucraina, informează agenția Unian, preluată de The Kyiv Independent.

Potrivit Comitetului pentru Frontiera de Stat, din Belarus, noile reguli vor fi în vigoare de la 1 iunie până la 31 august, „pentru a asigura securitatea graniței”.

Cetățenii vor avea restricții de intrare în trei districte din regiunea belarusă Gomel, care se învecinează cu regiunea ucraineană Cernihiv și cu regiunea Kiev. Cele trei districte se află inclusiv în apropierea centralei nucleare de la Cernobîl.

Trupele ruse au schimbat indicatorul de la intrarea în orașul Melitopol, situat în regiunea Zaporojie, anunță portalul Nexta TV, care publică o înregistrare video cu montarea noului semn.

„Melitopol Rusia pentru totdeauna”, scrie pe noul indicator montat de ruși.

🤦The occupiers changed the sign at the entrance to #Melitopol

„Melitopol Russia Forever”, says on the new sign. pic.twitter.com/mAIb6m4VMa

— NEXTA (@nexta_tv) May 28, 2022

Ministrul ucrainean al Tineretului şi Sportului, Vadim Gutzeit, a anunțat că de la startul ofensivei militare a Rusiei în Ucraina au murit peste 50 de sportivi, informează agenția Interfax, potrivit news.ro.

„Peste 50 de sportivi au murit în cele peste 90 de zile de război al Rusiei împotriva Ucrainei”, a afirmat Gutzeit.

Potrivit ministrului, sportivi care concurează în discipline olimpice şi neolimpice apără ţara cu arma în mână. „Toată lumea vine ca să ne apere. Unii sunt în apărarea teritorială, alţii în Forţele Armate, alţii în estul Ucrainei. Vreau să le mulţumesc tuturor apărătorilor Ucrainei”, a precizat Vadim Gutzeit.

Aproximativ 40.000 de specialiști IT ruși intenționează să părăsească țara în următoarele luni, potrivit unei estimări a celei mai mari asociații a companiilor IT din Rusia, Russoft, scrie portalul Nexta TV.

Asociația a realizat un sondaj la care au participat 162 de companii.

About 40,000 IT specialists will leave #Russia in coming months – such a forecast is given by the largest association of #Russian IT companies Russoft. They conducted a survey in which 162 companies took part. pic.twitter.com/ZwPCn4T3oC

— NEXTA (@nexta_tv) May 28, 2022

Poșta Ucrainei a vândut peste 3 milioane de timbre cu celebrul mesaj „Navă de război rusească, du-te dracului!”, în doar 5 zile, informează portalul Nexta TV.

În total, au fost primite peste 250.000 de comenzi, iar peste un milion de timbre au fost vândute online. Se încheie astfel prima etapă de vânzări a acestor timbre, urmând ca a doua etapă să înceapă după 1 iunie.

„Ukrposhta” sold more than 3 million stamps „Russian warship… That’s it!” in 5 days.

In total, more than 250,000 orders were received, more than a million stamps were sold online. And this ended the first stage of sales, the second part will be sold after June 1. pic.twitter.com/c9aWY1xiLj

— NEXTA (@nexta_tv) May 28, 2022

Armata rusă încearcă să încercuiască trupele ucrainene care apără orașele Severodonețk și Lisichansk din estul Ucrainei și să ajungă la granița regiunii Luhansk, a anunțat pe Facebook Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene, în actualizarea de sâmbătă seară a situației de pe front, scrie The New York Times.

Potrivit Statului Major General, forțele ruse „s-au retras pe pozițiile ocupate anterior” după ce au suferit pierderi în timpul unei ofensive în direcția așezării Borivske, aflate în apropiere de Severodonețk.

Urmărește-ne pe Google News