LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 96 | Luptătorii de la Azovstal, ținuți prizonieri în Donețk, riscă pedeapsa cu moartea

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a spus omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, că Ankara acordă „o importanță deosebită” eforturilor de a stabili un coridor sigur pentru exportul de produse agricole ucrainene pe mare, a transmis biroul său, citat de BBC.

„Erdogan a declarat că apreciază în mod deosebit proiectul de creare a unei rute maritime sigure pentru exportul de produse agricole ucrainene”. Ankara a mai transmis că Erdogan salută, în principiu, ideea de a face din Istanbul un sediu pentru un „mecanism de observare” între Moscova, Kiev și Națiunile Unite.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat mai devreme că Rusia este pregătită ”să faciliteze tranzitul maritim fără îngrădire al mărfurilor” din porturile ucrainene, în colaborare cu Turcia.

Continued dialogue with 🇹🇷 President @RTErdogan. Discussed threats to food security posed by the aggressor & ways to unblock 🇺🇦 ports. Held discussions on cooperation in the security sphere. Unanimously agree on the need to restore peace. We appreciate 🇹🇷’s help in this process.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 30, 2022

Recomandări

Anchetă la Castelul Peleș după dezvăluirile Libertatea. Corpul de control al Ministerului Culturii a cerut actele contabile din 2019 și documente interne. Mărturia unui turist șocat de hoția angajaților

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut luni seară liderilor Uniunii Europene să pună deoparte certurile interne și să continue planurile de aprobare a celui de-al șaselea pachet de sancțiuni propus împotriva Rusiei, inclusiv embargoul petrolului, relatează CNN.

Adresându-se prin videoconferință liderilor UE care participă luni la summitul Consiliului European de la Bruxelles, Zelenski a îndemnat blocul comunitar la „o mai mare unitate” în fața agresiunii ruse.

„Europa trebuie să-şi arate forţa (…) Este timpul ca voi să nu fiţi divizaţi, să nu fiţi fragmentaţi, ci un întreg. Ucraina a demonstrat de ce toată lumea trebuie să fie unită. Cu toții luptăm pentru un singur scop”, a spus Zelenski.

„Ați reușit să opriți invadatorii și mai multă unitate stă la baza succesului. Toate disputele din cadrul Uniunii Europene trebuie să înceteze pentru că stimulează Rusia să continue”, a adăugat Volodimir Zelenski.

Liderul ucrainean a subliniat că, deși este „recunoscător” pentru eforturile depuse „pentru a avansa cel de-al șaselea pachet de sancțiuni”, UE trebuie să continue cu planurile de aprobare a sancțiunilor.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul 2

Mai multe informaţii: Zelenski îndeamnă UE să adopte al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „E timpul să fiți uniți”

Guvernatorul regiunii ucrainene Luhansk, Serhiy Haidai, a avertizat că trupele ruse au intrat în orașul Severodonetsk, important din punct de vedere strategic, în timp ce luptele intense continuă în estul țării, relatează BBC.

Serhiy Haidai spune că forțele Moscovei se apropie de centrul orașului – cel mai mare și cel mai estic dintre cele aflate încă sub control ucrainean – după ce aproape că l-au înconjurat.

Guvernatorul regiunii spune că bătălia pentru Severodonetsk este incredibil de intensă – bombardamentele fiind atât de violente, încât oficialii au renunțat să mai numere victimele.

Printre cei uciși astăzi se numără un jurnalist francez care lucra pentru BFM TV.

Președintele Biden a declarat astăzi că SUA nu vor furniza sisteme care ar putea fi folosite pentru a ataca Rusia, de teamă de a nu escalada conflictul.

Este un război care, potrivit profesorului Michael Clarke de la Departamentul de Studii de Război de la King’s College din Londra, nu dă semne că se va încheia imediat.

„Ucrainenii au demonstrat că pot lupta cu rușii până la oprire în diverse locuri. Rușii nu pot face, de fapt, mari progrese. Pe de altă parte, ucrainenii, în acest moment, cu siguranță nu îi pot alunga pe ruși. Așadar, ceea ce vedem este perspectiva unui război static, în care ambele tabere obțin mici câștiguri, dar nimic decisiv”, spune acesta.

Recomandări

De ce i-a arestat Curtea Supremă pe suspecții asasinatului de la Arad. Judecătorii invocă dovezi „fără echivoc” ale unor relații intime între inculpați

Valentin Iumașev, ginerele fostului președinte rus Boris Elțîn, a demisionat luna trecută din funcția de consilier neplătit al lui Vladimir Putin, relatează Reuters, conform The Guardian.

Lyudmila Telen, primul director executiv adjunct al Centrului prezidențial Boris Elțîn, a declarat pentru Reuters că Iumașev a renunțat la rolul de consilier al Kremlinului în aprilie.

„A fost inițiativa sa”, a spus ea, când a fost întrebată de ce a părăsit postul. O altă persoană, care a vorbit cu Reuters sub protecția anonimatului, a confirmat, de asemenea, că Iumașev a demisionat în aprilie.

Iumașev, care este căsătorit cu fiica lui Elțîn, Tatiana, reprezenta una dintre puținele legături rămase în administrația Putin cu guvernarea lui Elțîn – o perioadă de reforme liberale și de deschidere a Rusiei către Occident. Cu toate acestea, persoane din interior au declarat că acesta nu a jucat un rol major în calitate de consilier al lui Putin.

În timpul lui Elțîn, care a fost președinte din 1991 până în 1999, Iumașev a fost, de asemenea, consilier al Kremlinului și, mai târziu, șef al administrației prezidențiale.

Președintele american Joe Biden a spus că SUA nu vor trimite în Ucraina sisteme de rachete care pot ajunge în Rusia, iar fostul președinte rus Medvedev a ţinut să lanseze un avertisment.

Dmitri Medvedev, care a condus Rusia între 2008 și 2012, a avertizat că, dacă orașele țării vor fi „atacate”, Moscova va trebui să își pună în aplicare „amenințarea de a lovi centrele care iau aceste decizii criminale”.

„Unele dintre ele nu se află deloc la Kiev”, a adăugat el, semnalând că mesajul era destinat unor națiuni mai îndepărtate decât Ucraina. „Nu este nevoie să explicăm ce s-ar întâmpla în continuare”, a spus el, potrivit BBC.

Declaraţiile vin în urma unor informații potrivit cărora administrația Biden ia în considerare trimiterea unor sisteme avansate de rachete cu rază lungă de acțiune către Kiev.

Consiliul European își propune să ajungă luni la un acord politic privind embargoul asupra petrolului rusesc, a declarat pentru CNN un oficial al Uniunii Europene. Acest embargo va acoperi mai mult de două treimi din importurile de petrol din Rusia, ceea ce acoperă tot petrolul transportat pe mare din Rusia, a precizat oficialul.

Diplomații Uniunii Europene nu au reușit să ajungă duminică la un consens asupra termenilor embargoului, dar au purtat luni noi discuții în încercarea de a prezenta un acord pentru a fi aprobat de liderii UE în cadrul unui summit care va avea loc în cursul zilei.

Unele excepții temporare au fost acordate pentru a asigura securitatea aprovizionării pentru anumite state membre, a declarat oficialul. Potrivit acestuia, Consiliul va reveni asupra acestor excepții „cât mai curând posibil”.

Noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei va include și alte măsuri substanțiale, printre care decuplarea de la sistemul SWIFT a celei mai mari bănci rusești, Sberbank, interzicerea altor trei posturi de radio și televiziune de stat.

Rusia este gata să colaboreze cu Turcia pentru libera circulaţie a mărfurilor în Marea Neagră, inclusiv a cerealelor provenite din Ucraina, i-a spus luni preşedintele rus Vladimir Putin omologului său turc Recep Tayyip Erdogan, într-o discuție telefonică, relatează AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Putin ”a subliniat că partea rusă este pregătită să faciliteze tranzitul maritim fără îngrădire al mărfurilor, în coordonare cu partenerii turci. Aceasta se aplică în egală măsură exporturilor de cereale provenite din porturile ucrainene”, a transmis Kremlinul, într-un comunicat.

Săptămâna trecută, Putin i-a spus, la telefon, premierului italian Mario Draghi că Rusia este pregătită să ajute la ”atenuarea crizei alimentare internaționale”, numai dacă Occidentul ridică sancțiunile impuse Moscovei. În discuția cu Erdogan, Putin și-a reafirmat declarația, precizând că Rusia poate ”exporta cantităţi importante de îngrăşăminte şi de produse agricole dacă sancţiunile antiruse vor fi anulate”.

Mai multe informaţii: Putin spune că Rusia e pregătită să deblocheze exporturile de cereale ucrainene, în colaborare cu Turcia

Armata ucraineană a raportat progrese în timpul contraofensivei sale în sud și eforturi continue pentru a ține în frâu avansurile rusești în regiunea Donbas de est, potrivit CNN.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat luni eforturi suplimentare ale Rusiei de a degrada apărarea ucraineană în Luhansk și Donețk, precizând că artileria, loviturile aeriene și rachetele au fost folosite în mai multe locuri – inclusiv în Lysychansk și Soledar.

Presiunea rusă asupra Severodonetsk, un oraș în care două treimi din proprietăți au fost raportate ca fiind distruse, continuă – Statul Major General afirmând că ostilitățile persistă în oraș și în jurul acestuia.

Statul Major General a declarat că luptele continuă în jurul satului Komyshuvakha, la sud-vest de Severodonetsk.

Ucraina a revendicat un oarecare succes în ofensiva sa din sud, care a început în weekend. Statul Major General a declarat că „inamicul a suferit pierderi și s-a retras din satul Mykolaivka, regiunea Kherson, ceea ce a dus la panică în rândul militarilor din alte unități ale forțelor armate ale Federației Ruse”.

Dacă forțele rusești s-au retras din Mykolaivka, acest lucru ar reprezenta un câștig de câțiva kilometri pentru unitățile ucrainene.

De asemenea, Statul Major General a raportat bombardamente transfrontaliere asupra așezărilor din regiunile nordice Cernihiv și Sumy, precum și bombardarea teritoriului de la nord de orașul Harkov, care a fost recent recucerit de forțele ucrainene.

Bridget Brink, noul ambasador al SUA în Ucraina, a sosit la Kiev, într-o mișcare simbolică după ce SUA și-a retras toți diplomații din țară înainte de invazia rusă din februarie, informează The Guardian.

Bridget Brink a fost nominalizată de președintele Joe Biden la sfârșitul lunii aprilie și confirmată în unanimitate de Senatul american la 18 mai.

Departamentul de Stat nu a anunțat încă în mod oficial sosirea lui Brink la Kiev, dar aceasta a fost confirmată de pagina biografică a acesteia de pe site-ul ambasadei SUA, care notează că a sosit în oraș la 29 mai.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis luni preşedintelui rus Vladimir Putin că Ankara este pregătită să găzduiască noi discuții între Rusia, Ucraina și Națiunile Unite la Istanbul, relatează CNN.

Într-un apel telefonic, liderul turc i-a subliniat omologului său rus necesitatea unor măsuri care să minimizeze efectele negative ale războiului” și să restabilească pacea între Rusia și Ucraina „cât mai curând posibil”, a transmis biroul preşedinţiei turce.

”Preşedintele Erdogan a exprimat că sunt dispuşi (n.r. oficialii turci) să se întâlnească cu Rusia, Ucraina şi ONU la Istanbul şi să joace un rol într-un posibil mecanism de monitorizare, dacă ambele părţi sunt de acord în principiu”, se menţionează în comunicat, citat de CNN.

Mai multe informaţii: Turcia se oferă să găzduiască o nouă rundă de negocieri între Rusia, Ucraina și ONU

În ciuda negocierilor de ultim moment între țările UE, liderii nu au reușit să ajungă la un acord privind interzicerea importurilor de petrol rusesc înainte de începerea summitului de două zile de la Bruxelles, relatează Reuters, conform The Guardian.

Premierul estonian Kaja Kallas a declarat că este realist să ne așteptăm la un acord la următorul summit al UE din 23-24 iunie, potrivit Reuters.

Proiectul de text, consultat de Reuters și care ar putea fi revizuit din nou, ar include o interdicție asupra importurilor de petrol pe mare, urmând ca petrolul furnizat prin conducte către Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, țări fără ieșire la mare, să fie sancționat ulterior.

„Nu există niciun compromis pentru acest moment”, a declarat premierul ungar Viktor Orban, a cărui țară a blocat cele mai recente sancțiuni europene împotriva mașinii de război a lui Vladimir Putin.

Potrivit Reuters, Orban a adăugat ulterior că Ungaria ar fi pregătită să susțină un acord dacă „există soluții pentru securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei, pe care nu le avem acum”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a propus ultimul pachet de sancțiuni la începutul lunii mai, a declarat că „nu am ajuns încă acolo”.

„Ne-am cam împotmolit în toate detaliile și uităm de imaginea de ansamblu. Este vorba doar de bani. Ucrainenii plătesc cu viețile lor”, a spus premierul Letoniei, Krisjanis Karins.

Restul proiectului, care reprezintă cel de-al șaselea pachet de măsuri al UE, include împrumuturi UE în valoare de 9 miliarde de euro (7,67 miliarde de lire sterline), un fond internațional pentru reconstrucția Ucrainei după război, precum și măsuri pentru a ajuta Ucraina să își transfere cerealele din țară și pentru a reduce creșterea prețurilor la energie.

Anunţul a fost făcut de compania GasTerra, susținută de guvernul olandez, după ce a refuzat să plătească furnizorului Gazprom în ruble, informează The Guardian.

GasTerra, care cumpără și comercializează gaze în numele guvernului olandez, a precizat într-un comunicat că a „anticipat” demersurile Rusiei de a întrerupe gazele și a cumpărat „din altă parte” o parte din cele 2 miliarde de metri cubi de gaz pe care se aștepta să le primească de la Gazprom până în octombrie.

Aproximativ 44% din consumul de energie al Olandei se bazează pe gaz, dar doar aproximativ 15% din gaz provine din Rusia, potrivit cifrelor guvernamentale. Guvernul olandez a anunțat anterior planurile țării de a nu mai utiliza combustibili fosili ruși până la sfârșitul anului.

Gazprom Export a cerut ca țările europene să plătească pentru livrările de gaze rusești în ruble, din cauza sancțiunilor impuse din cauza invaziei Moscovei în Ucraina. Gazprom a tăiat deja gazele către Finlanda, Polonia și Bulgaria după ce acestea au refuzat să se conformeze noilor condiții de plată.

O victorie militară împotriva Rusiei este „puțin probabilă” dacă Statele Unite nu livrează artilerie cu rază lungă de acțiune, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt pentru CNN.

Alexey Arestovych, un consilier prezidențial ucrainean, a declarat pentru CNN că armele sunt „esențiale pentru soarta Ucrainei și independența sa”.

Oficialii americani au declarat săptămâna trecută că iau în considerare o cerere ucraineană pentru livrări de sisteme de rachete cu lansare multiplă, MLRS, care pot lovi ținte de până la 300 de kilometri, sau aproximativ 186 de mile, în funcție de tipul de muniție.

Arestovici a declarat pentru CNN că chiar și un număr mic de sisteme de armament – chiar și 20 – ar fi un „schimbător de joc” în conflictul cu Rusia, deoarece, potrivit lui, ar permite trupelor ucrainene să se apere împotriva atacurilor rusești cu rază lungă de acțiune.

„Fără MLRS, probabil că am fi capabili să stabilizăm liniile de front”, a spus Arestovici.
„Dar am putea pierde Kherson, Luhansk, Donețk și părți din regiunea Zaporojie”, a declarat el pentru CNN.

Dar înarmarea Ucrainei cu rachete cu rază lungă de acțiune a stârnit îngrijorări în Occident că rachetele MLRS ar putea fi folosite pentru a ataca ținte din interiorul Rusiei, ceea ce ar putea duce la o escaladare a conflictului. Recunoscând aceste îngrijorări, Arestovici a declarat pentru CNN că Ucraina va folosi armele doar pentru a-și apăra teritoriul, nu pentru a ataca Rusia.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunţat, pe Twitter, numele jurnalistului ucis în Ucraina, adăugând: „Am fost informat că jurnalistul a fost ucis în această zi”.

„Jurnalistul, Frédéric Leclerc-Imhoff se afla în Ucraina pentru a arăta realitatea războiului. La bordul unui autobuz umanitar, alături de civili forțați să fugă pentru a scăpa de bombele rusești, el a fost împușcat mortal”.

Journaliste, Frédéric Leclerc-Imhoff était en Ukraine pour montrer la réalité de la guerre. À bord dun bus humanitaire, aux côtés de civils contraints de fuir pour échapper aux bombes russes, il a été mortellement touché.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) May 30, 2022

Ziarul Le Parisien a precizat că Leclerc-Imhoff avea 32 de ani și lucra de 6 ani pentru canalul de știri BFMTV, notează The Guardian.

Yuri Sirovatko, ministrul justiției al autoproclamatei Republici Populare Donețk din estul Ucrainei, spune că soldații ucraineni capturați de forțele ruse după asediul asupra uzinei siderurgice Azovstal, ar putea primi pedeapsa cu moartea, relatează AFP, citată de The Guardian.

„Instanța va lua o decizie în privința lor. Pentru astfel de infracțiuni avem cea mai mare formă de pedeapsă din Republica Populară Donețk – pedeapsa cu moartea. Toți prizonierii de război se află pe teritoriul Republicii Populare Donețk”, a spus Sirovatko.

Cel puțin 1.000 de luptători ucraineni, inclusiv membri ai batalionului Azov, au fost transferați pe teritoriul controlat de Rusia în urmă cu mai bine de o săptămână, după ce uzina de oțel Azovstal din Mariupol a fost capturată de forțele ruse, notează The Guardian.

Sirovatko a vorbit despre aproximativ 2.300 de soldați de la uzina Azovstal.

Batalionul Azov a jucat un rol central în justificarea Rusiei pentru invazia sa, care a fost lansată inițial cu presupusul scop de „denazificare”.

Oficialii de la Kiev au sugerat că luptătorii ar putea fi implicați într-un schimb de prizonieri, dar unii oficiali ruși au cerut ca aceștia să fie judecați sau chiar executați pentru acuzații de „terorism”.

Un bărbat și o femeie au fost răniți după ce ”un dispozitiv exploziv improvizat” a fost detonat luni dimineață în centrul orașului Melitopol, relatează agenția rusă de presă Ria Novosti, citându-l pe șef adjunct al poliției din regiunea Zaporojie, Aleksei Selivanov, care vorbește în numele autorităților ruse, care controlează în prezent Melitopol, potrivit CNN.

Atacul „pare să fi fost lansat de ucraineni”, a adăugat Selivanov, fără a oferi alte detalii.

Anterior, primarul ucrainean din Melitopol, Ivan Fedorov, aflat în exil, a spus că există „mai multe versiuni” ale celor întâmplate.

Președintele american Joe Biden a precizat luni, 30 mai, că Washingtonul nu va trimite în Ucraina sisteme de armament care ar putea atinge Rusia, relatează CNN și Reuters.

„Nu vom trimite în Ucraina sisteme de rachete” care pot ajunge în Rusia, le-a spus Biden reporterilor în timp ce se întorcea la Casa Albă după un weekend în Delaware.

Declarațiile liderului american vin în contextul informațiilor potrivit cărora administrația Biden se pregătește să trimită sisteme avansate de rachete cu rază lungă la Kiev pentru lupta împotriva Rusiei.

Înalți oficiali ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au cerut în ultimele săptămâni SUA și aliaților săi să furnizeze Ucrainei astfel de sisteme de rachete cu lansare multiplă – MLRS. Acestea pot lansa un tir de rachete cu o rază de acțiune de până la 300 de kilometri.

CNN și The Washington Post notau săptămâna trecută că administrația Biden ar putea să trimită Ucrainei acest sistem de rachete și un altul, adică Sistemul de rachete de artilerie de înaltă mobilitate, cunoscut sub numele de HIMARS, ca parte a unui pachet mai mare de ajutor militar destinat Kievului.

Mai multe informații: Joe Biden: SUA nu vor trimite Ucrainei sisteme de armament care pot lovi Rusia

Procuratura Generală a Ucrainei anunță că a încheiat prima anchetă privind violurile comise în timpul războiului din Ucraina, relatează publicația Kyiv Independent.

Conform anchetatorilor, în martie 2022, în timpul ocupației orașului Brovarî, din regiunea Kiev, un soldat rus și un coleg de-ai lui au intrat într-o locuință privată și l-au împușcat pe proprietar. Ulterior, cei doi au violat-o de mai multe ori pe soția acestuia și i-au amenințat copilul minor.

Investigația preliminară a fost făcută de reprezentanții Serviciului de Securitate al Ucrainei din capitală și din regiunea Kiev.

Violența sexuală e folosită ca armă de război în Ucraina, a explicat, pentru Libertatea, avocata Iulia Anosova, de la organizația La Strada Ucraina, care a tras un semnal de alarmă asupra faptului agresiunea sexuală reprezintă o încălcare a dreptului internațional umanitar.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că UE „nu ajuns încă acolo”, referindu-se la cel de-al șaselea pachet de sancțiuni, care ar urma să cuprindă inclusiv o potențială interdicție asupra importurilor de petrol rusesc, relatează BBC.

”Nu a fost niciodată ușor. Este la fel și acum cu cel de-al șaselea pachet. Este foarte important să fim corecți față de toți, încă nu am găsit o soluție pentru asta”, le-a spus Ursula von der Leyen jurnaliștilor la sosirea la summitul celor 27 de lideri ai UE.

Șefa Executivului comunitar spune că nu se așteaptă să se ajungă la o înțelegere în următoarele 48 de ore.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a afirmat că pentru moment nu a fost găsit un ”compromis acceptabil” cu privire la embargoul european asupra petrolului rusesc, cerând „garanții” pentru aprovizionarea țării sale, relatează Le Figaro.

Ungaria, care se bazează în mare măsură pe petrolul rusesc, este principalul oponent al interzicerii importurilor.

Noi bombardamente au avut loc luni, 30 mai, în Mikolaiv, oraș din sudul Ucrainei, în urma cărora o persoană a fost rănită și 21 de locuințe, avariate, anunță primarul Oleksandr Sienkevych, citat de Kyiv Independent.

”Ca urmare a bombardamentului de dimineață asupra Mikolaivului lansat de către ocupanții ruși, într-una dintre zonele orașului au fost avariate 21 de case private. Este vorba despre acoperiș și ferestre. Pereții exteriori sunt deteriorați”, a scris primarul din Mikolaiv pe Telegram, adăugând că un bărbat a fost rănit.

”Orașul este în prezent amenințat cu focul de artilerie. Îi rog pe toți să fie cât mai atenți!”, a adăugat oficialul local.

Șeful administrației militare de la Kiev, generalul Nikolai Zhirnov, spune că nu există semne ale pregătirii trupelor rusești pentru un atac asupra capitalei ucrainene, dar pericolul rămâne, relatează Ukrainska Pravda.

„Până acum, dacă te uiți la regiunile Briansk și Kursk, atunci nu observăm semne reale ale formării trupelor. Cu toate acestea, știm că Federația Rusă poate folosi și teritoriile Belarusului. Kievul, fiind capitala, este o țintă prioritară pentru capturare de către trupele ruse. Având în vedere cantitatea semnificativă de resurse umane și logistice din Rusia, amenințarea unei a doua ofensive rămâne”, a declarat Nikolai Zhirnov.

Generalul a adăugat că pentru o a doua ofensivă asupra capitalei ucrainene ”este necesară crearea unei grupări mari de trupe, iar acest lucru necesită timp pentru pregătire. În condițiile de astăzi, brusc sau în scurt timp este imposibil de implementat”.

Monitorizăm îndeaproape acțiunile inamicului în fiecare zi. Amenințarea există și va exista până când vom câștiga, dar Kievul se pregătește să respingă așa cum trebuie inamicul!

Generalul Nikolai Zhirnov, șeful administrației militare de la Kiev:

Declarațiile sale vin în contextul în care în ultima perioadă au apărut tot mai des informații potrivit cărora, dacă vor avea succes în Donbas, rușii vor dori să atace din nou regiunile Kiev și Cernihiv.

În cele peste trei luni de război, trupele ruse care ocupă orașul sudic Melitopol au răpit peste 500 de persoane, potrivit primarului Ivan Fedorov, citat de Ukrainska Pravda.

„Cea mai dificilă problemă astăzi este cea a securității, deoarece în orașul Melitopol oamenii sunt răpiți în mod regulat, zilnic. În toată perioada de ocupație, timp de trei luni, au fost răpite peste 500 de persoane. Unele sunt ținute timp de trei zile, altele mai mult de o lună. Avem un exemplu în care un copil de 16 ani a fost ținut ostatic timp de 50 de zile”, a declarat Fedorov, la un briefing online la centrul media Ucraina-Ukrinform.

Oficialul local mai spune că orașul Melitopol se confruntă și cu probleme umanitare serioase. De exemplu, rezidenții din teritoriile ocupate rămân fără numerar, iar produsele importate de ocupanți din Crimeea sunt de trei-patru ori mai scumpe decât în teritoriul controlat de guvernul Ucrainei.

Zeci de activiști s-au adunat luni dimineață în fața sediului Consiliului European, cu câteva ore înainte ca liderii UE să înceapă un summit pe tema războiului din Ucraina, cerând un embargo complet asupra energiei ruse, relatează New York Times.

”Tăiați gazul rusesc + petrolul”, „Embargo pentru petrol acum!”, „Embargo pentru gaz acum!” sau ”Nu mai alimentați războiul” sunt câteva dintre mesajele protestatarilor, care țineau în mâini fire de floarea soarelui, floarea națională a Ucrainei, și steaguri ale țării afectate de război.

„Ne ucid doar pentru că suntem ucraineni. Și o susțineți cu banii pe care îi plătiți pentru petrol și gaze. Deci, vă rog, nu mai cumpărați petrol rusesc!”, a strigat unul dintre activiști.

Liderii europeni încearcă să ajungă la un acord asupra modului de a renunța la energia rusă, despre care activiștii spun că a finanțat războiul. Multe națiuni europene și-au redus dependența energetică de Rusia, dar activiștii susțin că nu este suficient.

Proteste au avut loc și în weekend, când zeci de tineri au ieși în stradă la Bruxelles, unii dintre ei venind din Republica Moldova, Polonia sau chiar din Ucraina.

Ei au spus că scopul lor a fost să-i facă de rușine pe liderii Europei cu privire la implementarea unui embargo energetic complet asupra Rusiei, pe care îl consideră crucial pentru încheierea războiului.

„Nu este vorba doar despre Ucraina. Ceea ce se întâmplă este un război al banilor împotriva oamenilor”, a spus Dominika Lasota, o activistă poloneză pentru justiția climatică, adăugând că și după trei luni de război, Europa cheltuiește încă milioane în fiecare zi pentru energia rusă.

Liderii Europei, spune ea, „afirmă că sunt alături de Ucraina, dar în fiecare zi alimentează acest război”.

Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, spune că Vladimir Putin nu își va atinge obiectivele în Ucraina pentru că sprijinul NATO pentru țara afectată de război este ”indestructibil”, relatează CNN.

„Atrocitățile din războiul din Ucraina și moartea victimelor nevinovate duc la condamnări (pentru Vladimir Putin) fără rezerve. Putin nu își va atinge obiectivele, pentru că sprijinul aliaților NATO asupra Ucrainei este «indestructibil»”, a spus Sanchez în cadrul unei ceremonii organizate la Madrid, pentru marcarea celei de-a 40-a aniversări de când Spania a aderat la alianță, eveniment la care a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

În acest context, șeful alianței a promis o aprofundare a cooperării cu ”țări și organizații care au aceleași opinii, inclusiv Uniunea Europeană și țările din Indo-Pacific”.

”Ni se vor alătura și Finlanda și Suedia, care tocmai au făcut cereri istorice pentru a se alătura alianței noastre”, a adăugat Stoltenberg.

La rândul său, Pedro Sanchez a spus că „unitatea NATO este cea mai bună pentru a evita o escaladare” a războiului din Ucraina.

”Putin încearcă să blocheze aspirațiile legitime ale Ucrainei de a avansa în democrație. A făcut-o dintr-un singur motiv, amenințarea pe care o reprezintă democrația pentru regimul său este cea de care îi este cu adevărat frică”, a spus Sanchez.

Primarul ucrainean al localității Melitopol, Ivan Fedorov, a declarat pentru BBC că există două posibile motive pentru explozia care a zguduit luni orașul controlat de forțele ruse.

Potrivit acestuia, fie rușii încearcă să omoare ucrainenii care se opun ocupației orașului, fie serviciile secrete ucrainene încearcă să ucidă colaboratori ruși. El a spus că știe adevărul, dar nu este dispus să-l împărtășească în acest moment.

Forțele ruse au întâmpinat o rezistență acerbă din partea rezidenților când au cucerit Melitopol în februarie.

În ultimele săptămâni, un tren blindat rusesc a fost deraiat și doi soldați ruși au fost găsiți morți pe stradă. Luna trecută, un pod folosit pentru a livra provizii armatei ruse a fost aruncat în aer.

Un alt protest de amploare a avut loc duminică în oraș. Ivan Fedorov a spus că localnicii „curajoși” și-au făcut drum spre un parc din centrul orașului „nu noaptea, ci în mijlocul zilei”.

„Ei înțeleg că este periculos”, a spus el. „Dar arată că nu sunt de acord cu ocupația rusă. Crezi că rușii pot ocupa orașul nostru mult timp? Nu. Este imposibil.”

Primarul a confirmat, de asemenea, că aproximativ 30 de tancuri T-62 au sosit în Melitopol în ultima săptămână, în timp ce Rusia încearcă să-și consolideze apărarea în regiunea Zaporojie.

Trei civili au fost uciși și alți câțiva răniți în luptele din regiunea Donețk din estul Ucrainei, a anunțat luni administrația militare regionale pentru Donețk.

Forțele ruse au bombardat zonele aflate la nord de orașul Donețk cu arme de calibru mic, tancuri, artilerie, mortiere și rachete MLRS „Grad”, se arată în comunicat.

Aproximativ 24 de clădiri au fost avariate, inclusiv 20 de clădiri rezidențiale, o substație electrică și un centru comercial.

Luni dimineața, au fost bombardate și în zonele din sud-vestul orașului Donețk.

Alimentarea cu apă și electricitate a fost parțial restabilită în regiune, dar în prezent nu există alimentare cu gaz, se mai arată în comunicat.

Într-o actualizare separată, șeful administrației militare regionale Donețk, Pavlo Kyrylenko, a vorbit luni la televiziunea națională.

„Situația este tensionată. Bombardamentele de-a lungul liniei frontului nu se opresc”, a spus Kirilenko. „Cele mai fierbinți puncte sunt în direcția Avdiivka, Toretsk și Liman. Ostilitățile active continuă acolo. Inamicul bombardează costant Bahmut, Soledar”.

Kirilenko a spus că drumul cheie de la Bahmut la Lisochansk este încă sub control ucrainean, dar rușii „bombardează în mod constant drumul”. EL este principala cale de furnizare a bunurilor umanitare și este importantă pentru evacuări.

Armata ucraineană a anunțat că a lansat o contraofensivă în încercarea de a revendica localitățile controlate de ruși în Herson, anuntând probabil o nouă etapă a luptei, relatează BBC.

„Herson, așteaptă, suntem aproape!”, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe Twitter.

Orașul-port din sudul Ucrainei a fost prima zonă majoră care a căzut după invazia rusească.

Rusia s-a luptat să construiască ziduri de apărare în oraș, dar nu a fost imediat clar dacă trupele erau pregătite pentru contraatacul ucrainean.

Cartierul general militar al Ucrainei a susținut într-o declarație că forțele sale au spart linia rusă de apărare și au împins forțele pe un teren mai puțin favorabil. Trupele ucrainene speră, de asemenea, să amenințe rutele de aprovizionare ale Rusiei pe podurile peste râul Nipru.

Agenția de stat rusă RIA Novosti relatează că cinci persoane au murit în urma bombardamentelor armatei ucrainene asupra centrului orașului Donețk.

Potrivit primarului orașului, Aleksey Kulemzin, Forțele Armate ale Ucrainei au tras, printre altele, în două școli și un gimnaziu. Pe canalul său oficial Telegram, autoproclamatul Cartier General de Apărare al Republicii Populare Donețk le-a cerut locuitorilor să nu-și părăsească locuințele și să stea la adăpost.

„Potrivit informațiilor actualizate, ca urmare a bombardamentelor din Donețk, numărul victimelor a crescut la 21 de persoane: 5 au fost uciși și 16 au fost răniți. Printre morți se numără un adolescent născut în 2009”, au transmis oficialii pro-ruși.

Afirmațiile nu au fost verificate independent. Kremlinul a descris atacurile asupra infrastructurii civile și a instituțiilor pentru copii din teritoriul controlat de Rusia drept „revoltătoare”.

Yuriy Sak, un consilier al ministrului ucrainean al apărării, a declarat pentru BBC că forțele ruse „încearcă să încercuiască și să distrugă grupuri mici” de trupe ucrainene.

„Situația pare să fi fost stabilizată de forțele armate ucrainene, acestea apără zonele [pe care le dețin]”, a precizat Sak.

„Agresorii ruși au mult mai multă putere de foc, mult mai multă artilerie grea; ei lovesc acele zone 24/7 fără oprire și, desigur, lovesc casele civile, infrastructura civilă, precum și armata ucraineană”, spune Sak.

„Situația este foarte, foarte gravă – și, desigur, forțele armate ucrainene continuă să se aștepte la livrarea mai multor arme grele pe care le solicităm de la Occident de mult timp”, a completat el.

O mașină capcană a detonată luni în orașul Melitopol, ocupat de ruși, din sudul Ucrainei, a informat presa de stat rusă.

Mașina a fost parcată în centrul orașului, lângă Casa de Cultură, unde își desfășoară activitatea oficialii ruși din oraș, potrivit unei relatări a RT. Explozia a spulberat ferestrele clădirilor din apropiere.

Trei persoane au fost rănite în explozie, a declarat o sursă din administrația orașului susținută de Kremlin pentru agenția de presă de stat rusă RIA Novosti.

Ministrul francez de externe Catherine Colonna a sosit luni în Ucraina unde se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu omologul său Dmitro Kuleba pentru a discuta despre sprijinul Franței pentru Ucraina în „toate domeniile, și în special privind exporturile de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe francez într-un mesaj pe Twitter.

Diplomația franceză precizează că vizita are rolul de a demonstra solidaritatea Franței cu poporul ucrainean și pentru a-și consolida sprijinul pentru Ucraina, „atât în termeni umanitari și financiari, cât și în ceea ce privește furnizarea de echipamente de apărare”.

Colonna va vizita și orașul Bucha și va dona echipamente de securitate civilă, inclusiv mașini de pompieri și ambulanțe, autorităților ucrainene, potrivit ministerului.

Ministerul rus al Apărării a precizat că forțele ruse au ucis „până la 320” de soldați ucraineni în atacuri aeriene, potrivit actualizării operaționale publicate zilnic.

Sistemele rusești de apărare aeriană au doborât 15 vehicule aeriene ucrainene fără pilot, iar patru instalații ale sistemului de rachete cu lansare multiplă BM-21 Grad, 46 de arme și echipament militar ucrainean au fost distruse.

Moscova mai anunță că a fost distrus un depozit de muniție lângă Novomikhailovka din autoproclamata Republică Populară Donețk.

De asemenea, o lovitură de artilerie asupra unui hangar de pe teritoriul fabricii de construcții navale Okean din orașul Mikolaev a distrus peste 15 tancuri ucrainene și vehicule de luptă ale infanteriei.

Bilanțul publicat de Ministerul Apărării de la Moscova nu a fost verificat independent.

Statele Uniunii Europene ar trebui să poată ajunge la un acord cu privire la un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv impunerea de restricții asupra importurilor de petrol rusesc, în timpul discuțiilor purtate de oficiali la summitul de la Bruxelles, a declarat șeful diplomației europene Josep Borrell.

„Trebuie să decidem în unanimitate. Au fost discuții dure ieri după-amiază, precum și în această dimineață. Cred că în această după-amiază, vom putea oferi șefilor statelor membre un acord”, a declarat Borrell.

Guvernele Uniunii Europene nu au reușit să ajungă duminică la un acord privind embargoul asupra petrolului rusesc.

Întrebat dacă planurile de a include o interdicție a importului de petrol rusesc ar putea eșua în fața rezistenței din Ungaria și alte state din estul Europei, Borrell a spus: „Nu, nu cred, va fi un acord până la urmă”.

O propunere aflată în discuție între țările UE duminică seara ar interzice petrolul rusesc livrat UE pe mare până la sfârșitul anului, dar va scuti petrolul livrat de conducta rusă Druzhba, care furnizează petrol în Ungaria, Slovacia și Cehia.

„Trebuie să ținem cont de circumstanțele individuale ale fiecăruia”, a spus Borrell, adăugând că o soluție la nivelul UE ar trebui să ofere celor trei țări care au totalizează 7% până la 8% din importurile de petrol rusești „mai mult timp pentru a se adapta”.

Liderul numit de ruși al orașului Melitopol a anunțat că luni dimineață a avut loc o explozie puternică în orașul din sud-estul Ucrainei.

Nori de fum negru sunt vizibili în centrul orașului, a spus Vladimir Rogov într-un mesaj Telegram. Explozia a zguduit pereții și ferestrele clădirilor de pe mai multe străzi, a adăugat el.

Potrivit unor relatări, explozia a avut loc în zona în care se află „șeful regiunii Zaporojie” desemnat de ruși, Yevgheni Balitsky.

Forțele ruse au preluat orașul la începutul războiului, în februarie, dar de atunci a existat o rezistență acerbă din partea locuitorilor.

Serhii Haidai, guvernatorul regional din Luhansk, adeclarat nu există gaz, apă și electricitate în orașul Severodonețk, iar singurele linii de comunicație pe care autoritățile ucrainene le au în prezent sunt cu un centru umanitar din Severodonețk și un spital, prin intermediul Starlink -internetul lui Elon Musk.

Aproximativ 90% din casele din oraș au fost avariate de bombardamente. „Bombardează timp de trei, patru, cinci ore și apoi avansează. Cei care atacă sunt uciși, apoi bombardamentul începe din nou și apoi un alt atac. Și asta se va întâmpla până când vor putea sparge pozițiile noastre”, a declarat Haidai despre tacticile armatei ruse.

„Vremea este destul de caldă acum. Și peste tot în periferia lui Severodonețk, avem această duhoare persistentă a cadavrelor pentru că ei [rușii] nu iau cadavrele”, a completat oficialul ucrainean.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a negat speculațiile conform cărora președintele rus Vladimir Putin este bolnav.

„Nu cred că persoanele întregi la minte pot vedea la această persoană semne ale vreunei boli sau afecțiuni”, a răspuns Lavrov la o întrebarea adresată de radiodifuzorul francez TF1.

Lavrov a subliniat că Putin, care va împlini 70 de ani în octombrie, a apărut în public „în fiecare zi.

„Îl puteți urmări pe ecrane, puteți citi și asculta discursurile lui. Las la conștiința celor care răspândesc astfel de zvonuri”, a declarat Lavrov.

Sănătatea și viața privată a lui Putin sunt subiecte tabu în Rusia și aproape niciodată nu sunt discutate în public.

Mai multe informații: Lavrov neagă vehement că Putin e bolnav. „Nu cred că persoanele întregi la minte pot vedea semne ale vreunei boli”

Rusia a suferit probabil pierderi devastatoare în rândul ofițerilor săi de rang mediu și inferior în conflict, potrivit celei mai recente actualizări a ministerului britanic al apărării.

Comandanții de brigadă și batalion trebuie să se expună pericolelor, deoarece sunt trași la răspundere pentru performanța unităților lor, mai precizează britanicii.

„În mod similar, subofițerii au fost nevoiți să conducă acțiunile tactice de cel mai jos nivel, deoarece armata nu dispune de un grup de subofițeri înalt pregătiți și împuterniciți care îndeplinesc acest rol ca în forțele occidentale”, se mai arată în ultima actualizare.

„Pierderea unei mari proporții a tinerei generații de ofițeri profesioniști va agrava probabil problemele sale permanente în modernizarea abordării de comandă și control”, afirmă ministerul.

Potrivit actualizării, efectele se vor resimți în termen scurt întrucât grupurile tactice de batalion (BTG) care sunt reconstituite în Ucraina din supraviețuitorii mai multor unități vor fi probabil mai puțin eficiente din cauza lipsei de ofițeri de rang inferior.

Agenția de presă rusă Tass relatează că cerealele sunt transportate din regiunea Herson, pe care rușii o ocupă acum, în Rusia.

„Avem spațiu pentru depozitarea (noii recolte) deși avem multe cereale aici. Oamenii o scot acum parțial, fiind de acord cu cei care îl cumpără din partea rusă”, a declarat Kirill Stremousov, adjunctul șefului administrației militaro-civile care a fost impusă în Herson.

El a spus că administrația lucrează la aprovizionarea cu semințe de floarea-soarelui către fabricile de procesare locale și rusești.

Ucraina a acuzat în mai multe rânduri Rusia că i-a furat cerealele.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se adreseze liderilor Uniunii Europene la summitul care are loc ast[zi la Bruxelles.

Liderii UE se vor întâlni la Bruxelles pentru a-și declara sprijinul pentru Ucraina, dar până acum nu au reușit să cadă de acord asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.

Pe parcursul a două zile, liderii blocului celor 27 de națiuni vor discuta despre cum să ajute cel mai bine Ucraina și cum să facă față impactului conflictului: prețuri ridicate la energie, o penurie iminentă de alimente și nevoile de apărare ale UE.

Dar proiectele de concluzii ale întâlnirii, văzute de Reuters, au arătat că, în timp ce UE va fi generoasă cu sprijinul verbal pentru guvernul de la Kiev, vor fi puține decizii noi pe oricare dintre subiectele principale.

Doi civili au fost uciși și cinci răniți de bombardamente în timp ce trupele ruse au pătruns în periferia orașului ucrainean Severodonețk, a declarat guvernatorul regional din Luhansk, Serhii Haidai, într-un comunicat emis luni dimineață.

Haidai a spus că au loc „lupte grele” în timp ce trupele ruse atacă orașul cu toate armele și sprijinul aerian disponibil și au intrat în zonele sale de sud-est și nord-est.

„Inamicul a folosit toate armele posibile, folosește aeronave. Cu toate acestea, armata noastră se apără ferm pentru a împiedica intrarea inamicului în oraș”, a spus Haidai.

„Obuzele rusești au ucis doi locuitori din Severodon și au rănit alți cinci. Cei mai mulți dintre ei sunt locuitori ai unui bloc din zona veche a orașului. Pregăteau mâncare în curte când a început brusc bombardarea. Doi locuitori din Sirotyn au fost grav răniți. Toți răniții au primit îngrijiri la domiciliu și sunt deja în spitale din regiunea Donețk”, a completat el.

Peste noapte, cel puțin 12 case au fost distruse în Severodonețk și 18 în localitatea vecină Lisichansk, a adăugat el.

Liderii Uniunii Europene se vor întâlni astăzi la Bruxelles în încercarea de a face progrese cu privire la embargoul asupra petrolului rusesc.

Oficialii nu au reușit până acum să ajungă la un acord, dezbătând dacă să reducă măsura privind interzicerea importurilor de petrol rusesc pentru a-l mulțumi. pe premierul Ungariei, Viktor Orbán, care blochează cele mai recente sancțiuni. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va fi adresat summit-ului prin videoconferință.

Uniunea Europeană nu a reușit să cadă de acord asupra unui embargo asupra petrolului rusesc în timpul discuțiilor de duminică.

Cu toate acestea, diplomații au spus că vor încerca în continuare să facă progrese înainte de summitul carea are loc luni și marți.

Aproximativ 31% din teritoriul regiunii Harkov este ocupat de forțele ruse, în timp ce 5% a fost eliberat de apărătorii ucraineni, a declarat șeful administrației militare regionale Harkov.

„Nu suntem încă capabili să inspectăm pe deplin unele dintre așezările eliberate, să efectuăm deminare cu drepturi depline și să începem reconstrucția infrastructurii critice, pe măsură ce bombardamentele continuă. Acolo unde putem face asta de la distanță, o facem”, a spus Oleg Synegubov, potrivit unui comunicat din biroul președintelui.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat duminică pozițiile armatei ucrainene de pe linia frontului din Harkov și s-a întâlnit cu soldați în timpul unei călătorii în regiunea Harkov. „Vreau să vă mulțumesc fiecăruia dintre voi pentru serviciile oferite. Vă riscați viața pentru noi toți și pentru statul nostru. Vă mulțumim că ați apărat independența Ucrainei. Aveți grijă de voi”, a spus el.

Armata ucraineană spune că bombardamentele rusești peste graniță în regiunile de nord Sumi și Cernihiv au fost reluate duminică.

În actualizarea zilnică asupra situației de pe front, Statul Major al Forțelor Armate a mai spus că în Donbas, „scopul principal al inamicului este de a ne înconjura trupele în zonele Lisichansk și Severodonețk și de a bloca principalele rute logistice”.

„Forțele ruse încearcă să avanseze la periferia de nord-est a orașului Severodonețk, efectuând operațiuni de asalt în direcția centrului orașului”, se arată în comunicat.

Trupele ucrainene continuă să-și mențină pozițiile în Severodonețk și în vecinătatea Lisyihansk, în ciuda bombardamentelor și a atacurilor aeriene constante.

Armata ucraineană a spus că eforturile Rusiei de a traversa râul Siverskyi Doneț în anumite zone au continuat.

Printre câteva orașe și sate din nordul Ucrainei care au fost lovite de bombardamente transfrontaliere s-au numărat Hirsk și Hrinivka în Cernihiv și Bachivsk și Seredyna-Buda în Sumi. Analiştii spun că atacurile ruseşti asupra acestor zone sunt menite să împiedice redistribuirea forţelor ucrainene pe fronturile principale din Donbas.

Armata nu a oferit alte detalii despre o contraofensivă ucraineană în regiunile sudice Herson și Mikolaiv care a fost lansată sâmbătă. Dar a spus că bombardamentele rusești asupra așezărilor din apropierea orașului Krivoi Rog, tot în sud, au folosit mortiere, lovituri aeriene și artilerie. Linia frontului în acea regiune s-a schimbat puțin în ultimele săptămâni.

Forțele ucrainene au lansat „un contraatac de succes la sud de Krivoi Rog”, potrivit lui Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare al regiunii din sudul Ucrainei.

„63 de invadatori și 19 unități de echipamente inamice au fost distruse, inclusiv tancuri moderne T-72, un sistem de rachete cu lansare multiplă Grad, artilerie, elicoptere și o aeronavă SU-35”, a spus Vilkul.

El nu a oferit alte detalii, iar afirmația lui nu poate fi verificată, relatează CNN, dar armata ucraineană raportase mai devreme progrese semnificative spre sud în zona în care se întâlnesc regiunile Herson și Mikolaiv.

Vilkul a mai spus că persoane care au fost strămutate din zonele ocupate de ruși sau din comunitățile atacate au continuat să sosească în Krivoi Rog.

„Refugiații continuă să sosească în oraș, sunt deja peste 45.000 de migranți înregistrați oficial, dar, în realitate, acest număr este de peste 60.000”, a declarat oficialul ucrainean.

Rudele și apropiații trupelor ucrainene capturate de forțele ruse după ce au apărat fabrica Azovstal într-un asediu îndelungat au declarat pentru CNN că au puține sau deloc informații despre locul în care se află cei dragi după ce au respectat decizia de a preda armele.

„Nu am luat legătura cu soțul meu și nu am primit informații despre el în ultimul timp”, a spus Anna Ivleva, soția lui Anton, un pușcaș marin care a fost grav rănit în Azovstal. „Ultima dată când am vorbit a fost pe 13 aprilie. Și atunci frații lui de arme îmi trimiteau mesaje că era încă în viață”.

Ivleva a spus că oficialii guvernului ucrainean au luat legătura, dar a adăugat că „nu există informații” despre locul în care sunt ținuți luptătorii de la Azovstal și în ce condiții. Ea își păstrează speranța că soțul ei este în viață, chiar dacă este în captivitate.

„Noi toți – familiile, soțiile și mamele pușcașii marini, ne apropiem unul de celălalt, suntem mereu în legătură 24/7”, a spus ea. „Întotdeauna schimbăm orice știre disponibilă, suntem ca o familie”.

Orașul-port ucrainean Mariupol a căzut sub controlul complet al Rusiei la începutul acestei luni odată cu capitularea Azovstal, ultimul bastion din oraș al apărării ucrainene. Nu este clar câte trupe ucrainene se află acum în custodia Rusiei, dar armata rusă a susținut că peste 2.000 de militari ucraineni s-au predat acolo. Propaganda de stat rusă i-a demonizat pe apărătorii Azovstal drept „naziști”, stârnind îngrijorări serioase cu privire la modul în care ar putea fi tratați în captivitate.

Germania va acorda Ucrainei granturi în valoare de 1 miliard de euro, informează The Kyiv Independent.

Anunțul acordării acestui pachet de asistență nerambursabilă a fost făcut de ambasadorul german în Ucraina, Anka Feldhusen, în urma unei întâlniri cu ministrul ucrainean de Finanțe, Serhiy Marchenko.

Обговорила з Міністром фінансів @SergiiMarchenk3 актуальний стан у фінансовій сфері та надання грантової (1 мільярд євро) допомоги Україні з боку Німеччини. Рада тісному співробітництву між міністерствами фінансів наших країн.#StandWithUkraine @MinFin_Ukraine pic.twitter.com/n4I7ifzmgX

— Anka Feldhusen (@AnkaFeldhusen) May 29, 2022

În orașul Herson, din sudul Ucrainei, nouă din zece farmacii nu sunt operaționale, lăsându-i pe locuitori într-o situație teribilă, în care nu au acces la medicamentele de care au nevoie pentru a-și menține sănătatea, scrie The Guardian.

De asemenea, prețurile medicamentelor au crescut, ceea ce a creat provocări semnificative pentru persoanele cu afecțiuni cronice și alte boli. Astfel, pacienții nu mai reușesc să facă rost de medicamentele de care au nevoie disperată, a anunțat ONU, într-un mesaj publicat pe Twitter.

9 out of 10 pharmacies are not operational in the southern #Kherson region of #Ukraine, reports @KRYMSOS

Prices have also gone up, creating significant challenges for people with chronic and other health conditions to get a hold of desperately-needed medication.
v @OCHA_Ukraine pic.twitter.com/LWBep6KHBI

— UN Geneva (@UNGeneva) May 29, 2022

„Eliberarea” Donbasului ucrainean este o „prioritate necondiționată” pentru Moscova, în timp ce alte teritorii ucrainene ar trebui să își decidă singure viitorul, a declarat duminică ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de agenția rusă de presă RIA, potrivit Reuters.

„Eliberarea regiunilor Donețk și Luhansk, recunoscute de Federația Rusă ca state independente, reprezintă o prioritate necondiționată”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat postului francez de televiziune TF1, conform RIA.

În ceea ce privește restul teritoriilor din Ucraina, „oamenii ar trebui să-și decidă viitorul lor în aceste zone”, a precizat șeful diplomației ruse.

Urmărește-ne pe Google News