LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 99 | Kievul se așteaptă la intensificarea atacurilor pe întreaga coastă ucraineană a Mării Negre

Președintele partidului de opoziție PARNAS, fostul prim-ministru rus Mihail Kasyanov, a părăsit Rusia, a anunțat un membru al biroului consiliului politic al formațiunii, Konstantin Merzlikin, potrivit cotidianului economic Kommersant. Politicianul a declarat, la jumătatea lunii mai, că se afla într-una dintre țările europene.

„El nu se află acum pe teritoriul Federației Ruse, dar nu știu unde este și când se va întoarce”, a declarat Merzliki pentru agenția rusă de știri RIA Novosti.

Nu se știe în ce stat se află în prezent opozantul.

Într-un interviu acordat postului german Deutsche Welle (inclus în registrul „agenților străini” și blocat în Federația Rusă), Kasyanov a declarat că a părăsit țara după începerea „operațiunii militare” din Ucraina.

„Sunt în Europa, dar nu dezvălui unde, deși este ușor de aflat”, a afirmat Kasyanov. După începutul operațiunilor militare din Ucraina, a acesta creat, împreună cu alți politicieni ruși, un „comitet antirăzboi”, pe care l-a înființat în străinătate.

Mihail Kasyanov are 64 de ani. A fost prim-ministru în timpul primului mandat al președintelui Vladimir Putin, în perioada 2000-2004.

Forțele ucrainene afirmă că au făcut progrese semnificative în timpul unei ofensive împotriva pozițiilor rusești din regiunea sudică ocupată Herson, relatează CNN.

„În regiunea Herson, forțele armate au eliberat 8 kilometri de teritoriu ocupat”, a anunțat joi seară unitatea de apărare teritorială AZOV Dnipro, pe aplicația de mesagerie Telegram.

Trupele ucrainene au lansat, la sfârșitul săptămânii trecute, ofensiva în Herson din mai multe puncte de sprijin din nord. De atunci, au existat puține informații despre această operațiune, dar se pare că forțele ucrainene au cucerit o serie de sate din partea de nord a Hersonului și au consolidat un cap de pod peste râul Inhuleț.

Miercuri, șeful administrației regionale de stat din Herson, Gennady Laguta, a declarat că 20 de așezări au fost eliberate.

Serhii Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat că orașul Sievierodonețk, care a fost luat cu asalt de trupele ruse săptămâna aceasta, încă rezistă și poate fi eliberat rapid, relatează Ukrainska Pravda.

„Severodonețkul este încă în picioare și poate fi eliberat rapid. Apărătorii orașului desfășoară operațiuni de succes la nivel local, luând prizonieri (soldați ruși – n.r.) și au tot ce le trebuie pentru a-i alunga pe orci (termen peiorativ folosit de oficialii ucraineni pentru a-i desemna pe militarii ruși, n.r.) din oraș”, a afirmat guvernatorul militar, într-un mesaj video publicat pe contul său de Telegram.

Potrivit lui Haidai, forțele armate ucrainene au reușit să împingă înapoi trupele ruse de pe pozițiile lor în anumite părți ale orașului. Miercuri, 1 iunie, apărătorii ucraineni au luat prizonieri șase soldați ruși.

Rușii încearcă să spargă apărarea ucraineană pe toate fronturile. Trupele ruse încearcă să avanseze spre orașul Lisichansk dinspre Zolote și Toshkivka și avansează, de asemenea, dinspre Popasna, Komyshuvakha și Bilohorivka, pentru a tăia accesul forțelor ucrainene la ruta principală de aprovizionare între Lisichansk și Bahmut.

Asaltul asupra orașului Severodonețk pare să fie, în prezent, prioritatea trupelor ruse în Ucraina.

Între timp, 15.000 de civili au rămas în Severodonețk, iar evacurările au fost suspendate, din cauza atacurilor neîncetate ale rușilor.

Agenția turcă de știri a anunțat joi că oficiali din Rusia, Ucraina, Turcia și Organizația Națiunilor Unite se vor întâlni în curând la Istanbul pentru a discuta planurile de înființare a unui „coridor” care ar permite exportul de produse agricole ucrainene, scrie The Associated Press.

Agenția Anadolu, controlată de statul turc, a precizat că părțile urmează să discute despre o posibilă rută pentru acest coridor, precum și despre problemele de asigurare și de securitate ale acestei rute. De asemenea, în cadrul reuniunii va fi abordată și necesitatea de a curăța traseul de mine, precum și chestiunea înființării unui centru de comandă care să supravegheze mecanismul.

Blocada impusă de către Rusia asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră împiedică livrarea a milioane de tone de cereale în întreaga lume.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat despre necesitatea unui coridor naval pentru exportul de produse agricole în timpul convorbirilor telefonice cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele rus Vladimir Putin, la începutul acestei săptămâni.

Bombardamentele din estul Ucrainei devin din ce în ce mai intense și, fără apă sau electricitate, aproximativ 100 de persoane au dat curs joi apelului primarului de a părăsi orașul Sloviansk, aflat în vizorul rușilor, relatează agenția France-Presse, preluată de The Guardian.

„Situația se înrăutățește, exploziile sunt din ce în ce mai puternice și bombele cad tot mai des”, a declarat, pentru AFP, Goulnara Evgaripova, o studentă în vârstă de 18 ani.

În fața unui birou administrativ, ea s-a urcat într-unul dintre cele cinci microbuze destinate să scoată oamenii din acest oraș aflat în regiunea Donețk, pe care Moscova vrea să îl controleze.

Un atac aerian al rușilor a ucis trei persoane, a rănit alți șase și a produs pagube importante marți în Sloviansk, au declarat martori oculari pentru AFP.

Primarul Vadim Liakh a vorbit joi despre un nou bombardament care a avariat liniile de curent electric de la marginea orașului. Slovianskul avea o populație de 100.000 de locuitori înainte de începtul invaziei ruse.

„Nu există electricitate, alimentarea cu apă este oprită”, a postat Vadim Liakh, pe aplicația de mesagerie Telegram.

Cea mai bună soluție în această situație, este evacuarea, a precizat edilul.

„Aveți grijă de voi înșivă. Faceți-vă bagajele”, i-a îndemnat Vadim Liakh pe rezidenți.

În 2014, când Rusia a anexat peninsula Crimeea de la Ucraina, separatiștii susținuți de Moscova au cucerit și orașul Sloviansk. Ulterior, forțele ucrainene au reușit să recâștige controlul asupra localității.

Petro Andriușcenko, un consilier al primarului din Mariupol, a declarat joi că rușii nu eliberează certificate de deces pentru persoanele ucise în bombardamentele asupra orașului-port, relatează Ukrainska Pravda.

„Există o nouă intimidare venită din partea ocupanților când vine vorba de înmormântarea locuitorilor morți din Mariupol. Certificatele de deces și dreptul de a fi înmormântat în sicriu, într-un mormânt separat, sunt acordate de ocupanți doar pentru decese din cauze naturale”, a scris Andriușcenko, pe contul său de Telegram.

„Nu se eliberează certificat de deces dacă persoana a murit sub bombardament sau dacă aceasta și-a pierdut viața din cauza rănilor. Astfel de persoane sunt îngropate doar într-o groapă comună nemarcată. Cel mult, rudelor acestora li se poate elibera un certificat dacă înmormântează o «persoană dispărută»”, a precizat consilierul edilului din Mariupol.

Zece militari ruși care au jefuit bunurile locuitorilor din orașul Bucha au fost identificați și denunțați sub suspiciunea de încălcare a legilor și cutumelor de război, transmite Euromaidan, potrivit The Guardian.

Suspecții vor fi dați în urmărire internațională, a anunțat Procuratura Generală a Ucrainei.

„Potrivit anchetei, în perioada 24 februarie – 31 martie 2022, militarii unității militare a Gărzii Naționale a Federației Ruse, în timpul ocupației orașului Bucha, au jefuit bunurile de valoare ale populației locale. În singurul scop de a obține câștiguri personale, militarii ruși au confiscat bunuri private ale cetățenilor care nu puteau fi folosite în scopuri militare: de la lenjerie de corp și îmbrăcăminte până la aparate electrocasnice mari”, a precizat joi, într-un comunicat, biroul procurorului general al Ucrainei.

„Ancheta preliminară în cadrul procedurilor penale este efectuată de către investigatori ai Poliției Naționale a Ucrainei”, a mai transmis Procuratura Generală.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat joi că Belarusul a început să mineze o serie de drumuri forestiere, drumuri de ocolire și poduri de pe teritoriul său, aflate în zonele din apropierea graniței dintre cele două țări, relatează Ukrainska Pravda.

Pe fronturile din regiunile Volîn și Polissia, Belarusul s-a concentrat pe consolidarea măsurilor de protecție a frontierei de stat cu Ucraina. Astfel, forțele belaruse plantează mine de-a lungul drumurilor forestiere, a drumurilor de ocolire și a podurilor din zonele din apropierea graniței cu Ucraina, potrivit celei mai noi actualizări a situației de pe front, publicată joi seară de Statul Major General.

Potrivit armatei ucrainene, există o amenințare în privința lansării unor atacuri aeriene și cu rachete de pe teritoriul Belarusului.

De asemenea, Rusia transferă unități de artilerie și de pușcași motorizați pe frontul din Siveria din zonele în care acestea au fost realimentate.

Pe frontul din regiunea Slobodskaya, Rusia continuă să facă pregătiri pentru a-și relua ofensiva. Aici, unitățile ruse își completează armamentul, echipamentele militare și resursele materiale.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că alianța se află în contact cu Turcia pentru a găsi o „cale unitară” de a aborda preocupările Ankarei cu privire la cererile Suediei și Finlandei de a adera la Alianța Nord-Atlantică, relatează The Guardian.

Cele două state nordice au anunțat miercuri că vor continua dialogul cu Turcia cu privire la candidatura lor la NATO, dar nu au precizat dacă s-au înregistrat progrese în ceea ce privește depășirea obiecțiilor Ankarei.

Referindu-se la discuțiile care au avut loc la Ankara săptămâna trecută, între delegații din cele trei țări, ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, a declarat: „Împreună cu Suedia, ne vom face temele și ne vom pregăti pentru întrebările pe care le are Turcia”.

Stoltenberg a declarat că va convoca la Bruxelles, în zilele următoare, înalți oficiali din Finlanda, Suedia și Turcia pentru a discuta această problemă.

Moscova îl acuză pe Ben Grant, fiul parlamentarului conservator britanic Helen Grant, că a fost implicat în uciderea unui comandant din brigada cecenă în Ucraina, după ce mai multe înregistrări video din timpul luptelor, în care Grant apare, au fost publicate pe internet, relatează The Guardian, potrivit news.ro.

Garda Naţională a Rusiei, o forţă cunoscută şi sub numele de Rosgvardia, a precizat într-o declaraţie postată pe site-ul oficial că unul dintre comandanţii săi, luptătorul cecen Adam Bisultanov, a fost ucis pe 26 mai într-o ciocnire cu un „grup de mercenari din Marea Britanie şi SUA”, care îl includea pe Ben Grant, „fiul unui parlamentar britanic”.

În imaginile publicate online săptămâna aceasta, Grant, care a luptat în Afganistan şi în Marina Regală, poate fi auzit spunând „mergeţi, mergeţi” în timp ce el şi unitatea lui ies dintr-un petic de pădure şi trag cu o rachetă antitanc de tip Matador spre ceea ce pare a fi un transportor blindat rusesc de tip BTR-80.

Comandatul cecen Bisultanov a fost ucis după ce vehiculul său de tip BTR-80 a fost lovit de trei ori de luptătorii străini, a menţionat Rosgvardia în declaraţie, şi a postat o imagine a carcasei vehiculului.

Într-o înregistrare video publicată de The Telegraph, Ben Grant poate fi observat în timp ce cară un alt voluntar britanic într-un loc sigur, într-o pădure la nord de Harkov, unde s-au adăpostit în urma unei ambuscade a trupelor ruse. Grant a spus că unitatea sa, alcătuită din 15 voluntari britanici şi americani, precum şi doi interpreţi ucraineni, pregăteau un atac asupra unei ţinte deţinute de ruşi când forţele ruse au deschis focul asupra lor.

Operatorul ucrainean de stat de energie nucleară, Energoatom, a negat joi că ar putea închide o importantă centrală atomică aflată pe teritoriul ocupat de Rusia dacă Kievul va pierde controlul asupra operațiunilor de la acest sit, relatează Reuters.

Centrala din Zaporojie, aflată în sud-estul Ucrainei, este cea mai mare centrală nucleară din Europa. Trupele ruse au preluat controlul asupra centralei, dar specialiștii ucraineni continuă să o administreze.

Anterior, agenția Interfax a citat un consilier prezidențial ucrainean care a declarat că uzina ar putea fi închisă dacă Kievul ar pierde tot controlul.

Dar, într-un comunicat de presă, Energoatom a anunșat că centrala „nu poate fi oprită din punct de vedere tehnic, de securitate, economic sau politic”.

Operatorul rețelei de energie nucleară a Ucrainei a respins săptămâna trecută, ca fiind „fizic imposibilă”, sugestia unui oficial rus conform căreia centrala ar furniza energie electrică Rusiei.

Ţările occidentale trebuie să se pregătească de „un război de uzură” pe „termen lung” în Ucraina, a avertizat joi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la Washington, după o întrevedere cu preşedintele american Joe Biden, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Trebuie să fim pregătiţi pe termen lung. Pentru că ceea ce vedem este că acest război a devenit acum un război de uzură”, a declarat Jens Stoltenberg în faţa jurnaliştilor.

Jens Stoltenberg este prezent în capitala americană pentru a pregăti summitul NATO prevăzut să aibă loc între 28 şi 30 iunie la Madrid şi a precizat că are intenţia de a obţine rezultate înaintea evenimentului.

Războiul din Ucraina „s-ar putea termina mâine, dacă Rusia pune capăt agresiunii sale”, a declarat miercuri secretarul general al NATO, în cadrul unei conferinţe de presă alături de şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.

Dar „nu vedem niciun semn în această direcţie în acest stadiu”, a adăugat șeful NATO.

Războiul declanşat de Rusia în Ucraina va dura încă „multe luni”, a afirmat, la rândul său, Antony Blinken.

De la începutul invaziei, trupele ruse au preluat controlul unor regiuni din sudul Ucrainei – cea mai mare parte din Herson şi o parte din Zaporojie – şi avansează lent în Donbas după cucerirea orașului Mariupol, din sud-est.

Cinci generali de vârf și colonelul de poliție Emil Musin au fost concediați luni de președintele rus Vladimir Putin, a informat ziarul rus Pravda, preluat de The Hill, citând un extras de decret, pe care o sursă apropiată Ministerului Afacerile Interne ale Rusiei l-a confirmat drept autentic. Concedierile vin să întărească lista lungă de epurări în rândul ofițerilor și generalilor făcută după declanșarea războiului din Ucraina.

Generalii Vasily Kukushkin, Alexander Laas, Andrey Lipilin, Alexander Udovenko și Yuri Instrankin, pe lângă colonelul de poliție Emil Musin, sunt ultimii oficiali de vârf care sunt demiși de liderul de la Kremlin.

Pravda, citând agenția rusă de presă RBC, a menționat că o procedură standard de remaniere a angajaților este motivul pentru care oficialii de rang înalt au fost concediați. Dar evoluția vine în timp ce oficialii au remarcat că Rusia a suferit pierderi fără precedent de ofițeri și generali de vârf.

Mai multe detalii: Vladimir Putin continuă epurările la vârful armatei: Cinci generali au fost concediați

Comandamentul Cibernetic, unitatea de hacking a armatei americane, a desfășurat operațiuni cibernetice ofensive în sprijinul Ucrainei, care se apără de invazia Rusiei, a confirmat șeful acestui comandament, generalul Paul Nakason, potrivit CNN.

Dezvăluirea subliniază cât de importantă a fost pentru administrația Biden proiectarea puterii în spațiul cibernetic – în sprijinul apărării Ucrainei și pentru a descuraja Rusia să efectueze atacuri cibernetice împotriva infrastructurii SUA – în timp ce continuă să evite angajarea directă într-un război armat cu Rusia.

„Am desfășurat o serie de operațiuni pe tot spectrul: operațiuni ofensive, defensive [și] operațiuni de informare”, a declarat generalul Paul Nakasone, într-un interviu acordat Sky News. Un purtător de cuvânt al instituției nu a contestat acuratețea informațiilor din articolul publicat de site-ul televiziunii americane, dar a refuzat să detalieze ce au presupus operațiunile comandamentului cibernetic american în legătură cu situația Ucraina.

Aceasta este o recunoaștere publică rară din partea oficialilor militari americani a unor operațiuni de hacking, care sunt adesea învăluite în mister.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat joi, la Forumul Internațional de Securitate de la Bratislava, că războiul declanșat de Rusia ucide până la 100 de soldați ucraineni în fiecare zi în regiunea Donbas, relatează The Kyiv Independent.

Liderul de la Kiev a precizat că între 450 și 500 de soldați ucraineni sunt răniți în fiecare zi.

„Războiul continuă și sute de familii nu îi vor mai întâlni pe cei dragi”, a mai spus Zelenski.

Ucraina a dublat joi ratele dobânzilor, care au ajuns la 25%, în încercarea de a opri inflaţia de aproximativ 17% şi de a-şi proteja moneda, care s-a depreciat de la începutul invaziei ruse, relatează The Guardian, potrivit news.ro.

Directorul Băncii Centrale Ucrainene, Kirilo Şevcenko, a majorat rata dobânzii de referinţă de la 10% la 25%.

Costurile de împrumut ajung la cel mai înalt nivel din septembrie 2015, când economia Ucrainei era grav afectată pe fondul anexării Crimeei de către Rusia. De asemenea, acela a reprezentat cel mai ridicat nivel din Europa.

Invazia rusă a devastat economia Ucrainei, despre care Banca Mondială a estimat că ar putea să scadă cu cel puţin o treime în acest an. Războiul a dus la închiderea întreprinderilor, a distrus infrastructura, a blocat rutele de transport maritim şi a transformat oraşe întregi în ruine.

Şevcenko a făcut apel la discuţii cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) cu privire la un nou program de ajutor. Majorarea dobânzilor a fost criticată de un consilier al preşedinţiei ucrainene, care a spus că rata este prea mare şi periculoasă pentru economie în timpul războiului.

Banca Naţională a Ucrainei şi-a îngheţat dobânda principală la 10% la începutul invaziei, dar săptămâna trecută a semnalat că ar putea relua revizuirile regulate ale politicii monetare, deoarece afacerile şi-au revenit parţial în zonele mai sigure ale ţării.

Se preconizează că o creştere bruscă a ratei va determina Guvernul ucrainean să crească randamentul obligaţiunilor interne. Astfel, activele în moneda naţională, grivna, ar deveni mai atractive şi ar preveni ca veniturile şi economiile gospodăriilor să fie măcinate de inflaţie.

Inflaţia atingea şi înainte invaziei ruse două cifre şi a ajuns la aproximativ 17% în luna mai, de la 16,4% în aprilie, potrivit estimărilor Băncii Centrale.

Instituția a mai transmis că inflaţia s-ar putea dubla în 2022, de la 10% în 2021, din cauza creşterii preţurilor la nivel global şi a daunelor în urma războiului asupra producţiei interne şi lanţurilor de aprovizionare. Numărul întreprinderilor mici care şi-au suspendat operaţiunile în aprilie a scăzut la 26%, de la 73% în martie, potrivit unui sondaj realizat de Asociaţia Europeană de Afaceri (European Business Association), uniunea întreprinderilor care operează în Ucraina.

Serviciile militare de informații ale Ucrainei prevăd că forțele ruse de ocupație vor intensifica atacurile aeriene și cu rachete asupra infrastructurii critice și vor încerca să cucerească întreaga coastă ucraineană a Mării Negre până în Transnistria, scrie Ukrainska Pravda.

„Pentru Federația Rusă, prioritatea va fi creșterea intensității atacurilor aeriene și cu rachete asupra instalațiilor civile și militare din întreaga Ucraine, continuând distrugerea totală a infrastructurii critice și a civililor”, a declarat joi generalul ucrainean Oleksiy Hromov, într-un briefing de presă.

Serviciile secrete ucrainene cred că invadatorii ruși se vor concentra pe încercuirea și distrugerea grupurilor de forțe ucrainene din Donbas, iar apoi vor menține un coridor terestru din regiunea Rostov până în Peninsula Crimeea.

Potrivit lui Hromov, forțele de ocupație ruse vor să cucerească toate regiunile din sudul Ucrainei și să obțină controlul din Transnistria până la Rostov.

Ocupanții încearcă, de asemenea, să identifice rutele de aprovizionare ale Forțelor Armate ale Ucrainei și să distrugă depozitele de echipamente și muniții. Scopul lor este de a întrerupe livrările de arme din partea partenerilor occidentali, a precizat generalul ucrainean.

Armata ucraineană a anunțat joi că luptele continuă în mai multe părți ale regiunilor Luhansk și Donețk, iar forțele ruse încearcă să avanseze din mai multe direcții, pentru a cuceri o mai mare parte din zonă, relatează CNN.

O mare parte a luptelor se dau în apropierea orașului Sloviansk. Orașul Sviatohirsk din apropiere – care găzduiește o mănăstire istorică pe malul râului Siverskiy Donețk – a fost bombardat, iar Biserica Ortodoxă din Ucraina a anunțat că trei călugări au fost uciși.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a precizat că alte trei așezări din zonă se află sub tirul rușilor, iar în alte câteva locuri se desfășoară lupte. Localitățile menționate de ucraineni – Studenok, Sosnove și Yarova – sugerează că forțele ruse au făcut progrese modeste în încercarea lor de a ajunge la râu. Cu toate acestea, observatorii spun că forțele ucrainene au pregătit apărarea în jurul orașului Sloviansk.

Armata ucraineană a precizat că „în direcția Severodonețk, ocupanții continuă să tragă asupra pozițiilor Forțelor Armate din districtele Severodonețk și Lisichansk”.

De asemenea, au avut loc atacuri aeriene rusești asupra comunităților adiacente. Trupele ucrainene continuă să dețină marginile vestice ale orașului Severodonețk, dar restul orașului este acum în mâinile rușilor.

Statul Major General a mai anunțat că rușii au continuat, de asemenea, eforturile de a se apropia de orașul Bahmut, un centru de aprovizionare pentru forțele ucrainene, iar luptele continuă în jurul așezărilor de la est și sud de oraș.

Biroul de Stat pentru Investigaţii din Ucraina a anunţat joi că a încheiat o anchetă preliminară celei judiciare împotriva politicianului prorus Viktor Medvedciuk, cel mai apropiat aliat al preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, relatează Agerpres citând Reuters.

Medvedciuk este acuzat de trădare şi de încălcarea legilor războiului, fapte pentru care ar putea fi condamnat la 15 ani de închisoare, arată un comunicat de pe site-ul de internet al Biroului. Anchetatorii afirmă că politicianul a sprijinit conducerea Rusiei în activităţi subversive împotriva Ucrainei, inclusiv prin colectarea de informaţii despre poziţiile unor unităţi militare.

Medvedciuk, lider al partidului Platforma de Opoziţie – Pentru Viaţă, respinge acuzaţiile. El a fost reţinut în aprilie, deoarece ce s-a sustras arestului la domiciliu la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina în 24 aprilie. Politicianul fusese arestat la domiciliu de anul trecut, fiind suspectat de trădare.

Kremlinul a solicitat presei de stat și pro-guvernamentale din Rusia să nu specifice, pe 3 iunie, când se împlinesc 100 de zile de la invazia din Ucraina, durata „operațiunii militare speciale” din țara vecină, informează publicația Meduza, citată de HotNews.ro.

„Concentrarea pe date legate de război îi poate determina pe ruși să se gândească la obiectivele și succesul invaziei”, a declarat o sursă pentru Meduza.

„Când vorbim despre o dată rotundă, mereu apar întrebări: ce s-a realizat până la această dată? Se pare că nu este aproape nimic de prezentat până la această dată. Putem spune că unele așezări au fost luate, dar numele lor nu spune nimic oamenilor. Este mult sau puțin? Obiectivele operațiunii sunt aproape atinse sau nu?”, a precizat aceeași sursă.

Mai exact, potrivit circularei trimise de Kremlin, în ziarele pro-guvernamentale Komsomolskaya Pravda și Moskovsky Komsomolets, în relatările TASS, Ria Novosti, Russia Today sau în emisiunile Channel One și Russia 1, nu trebuie să precizeze că 3 iunie este a 100-a zi a războiului din Ucraina.

Mai multe detalii: Presa de stat din Rusia a primit o circulară de la Kremlin în care i se cere să treacă sub tăcere că se fac 100 de zile de război

Ministerul rus al Apărării afirmă că navele care transportă cereale pot părăsi porturile ucrainene din Marea Neagră prin „coridoare umanitare”, Rusia fiind pregătită să garanteze siguranța acestora, potrivit agenției de presă Interfax, citată de Reuters.

Ministerul Apărării a precizat, conform Interfax, că Rusia nu se va folosi de situația umanitară din Ucraina în cadrul „operațiunii sale militare speciale”, așa cum numește Moscova războiul.

Porturile ucrainene au fost în mare parte blocate de marina rusă, încă de la începutul invaziei, în luna februarie, și nu mai pot exporta bunuri. Au existat eforturi diplomatice internaționale pentru a restabili rutele de export maritim, inclusiv un apel la acțiune lansat de ONU luna trecută, notează BBC.

Ucraina este un exportator major de cereale, iar incapacitatea sa de a exporta grânele a dus la creșterea prețurilor mondiale la alimente. Dar nu se știe când – sau chiar dacă – coridoarele anunțate de Rusia vor fi operaționale.

Autoritățile locale impuse de Rusia în regiunea ocupată Zaporojie au afirmat că proprietățile și resursele statului ucrainean aflate pe teritoriul regiunii vor fi „naționalizate”, relatează BBC.

Andrei Trofimov, adjunctul șefului administrației impuse de Moscova, a declarat că a fost semnat un decret de naționalizare a proprietăților ucrainene, potrivit agenției ruse de presă Interfax.

Trofimov a precizat, conform Interfax, că naționalizarea va afecta terenurile, resursele naturale, infrastructura din sectoarele strategice ale economiei, precum și proprietățile deținute de Ucraina, pe care armata rusă le-a ocupat începând din data de 24 februarie – ziua în care Rusia și-a lansat invazia în țara vecină.

„Decretul a fost semnat pentru a satisface nevoile statului legate de îmbunătățirea eficienței generale și a orientării sociale a economiei, precum și pentru a păstra patrimoniul național pentru locuitorii din regiunea Zaporojie”, a spus Trofimov.

Autoritățile ucrainene ar putea opri centrala nucleară din regiune în cazul în care Kievul va pierde controlul asupra operațiunilor de exploatare a sitului.

Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a publicat un schimb de mesaje care ar fi avut loc între un soldat rus și un amic al acestuia. Soldatul se plânge că armata a rămas fără rații și au ajuns să mănânce câini, scrie Newsweek, care a preluat informațiile SBU.

Potrivit SBU, militarul rus în cauză e staționat în zonele ocupate din regiunea Herson, aproape de Crimeea. Acesta i-a spus prietenului său că el și alți soldați au mâncat un cățel, un Terrier Yorkshire, pentru că nu mai au mâncare.

„Suntem într-o situație de rahat. Ucrainenii ne bat ca pe copii. Nu mai avem mâncare, am ajuns să mâncăm câini. Azi am mâncat un Yorkie. Un Yorkshire Terrier, la naiba!”, a fost citat soldatul de SBU. „La naiba, nu pot să cred că e adevărat”, i-ar fi răspuns prietenul militarului rus.

Mai multe detalii: Oficiali ucraineni susțin că soldații ruși au rămas fără rații și ar fi ajuns să mănânce câini. Ce arată un schimb de mesaje interceptat

Primarul din Mariupol, Vadim Boicenko, a declarat în timpul unui teledon național că locuitorii din orașul ocupat nu au mai avut acces la apă potabilă și alimente din aprilie, iar rușii îi pun să muncească acum pentru a primi o gură de apă, scrie Newsweek. Munca ar fi curățarea orașului de moloz și acoperirea, astfel, a crimelor comise de armata Kremlinului, a mai spus Boicenko.

Boicenko a acuzat soldații ruși care controlează acum orașul-port de la Marea Azov că obligă civilii să lucreze pentru ei ca să primească acces la lucruri esențiale, cum ar fi apa potabilă. Iar una din principalele griji ale rușilor este să acopere crimele de război comise în cele circa 80 de zile în care au luptat pentru a cuceri orașul.

Mai multe detalii: Acoperirea crimelor de război comise de ruși, prețul unei guri de apă în Mariupol, acuză primarul din orașul ocupat

Al 6-lea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, care include un embargo petrolier cu anumite scutiri, a fost aprobat, joi, de reprezentanţii celor 27 de state ale Uniunii Europene. Acesta nu prevede și înscrierea şefului Bisericii Ortodoxe Ruse pe lista neagră a celor vizaţi de sancţiuni, informează surse diplomatice citate de AFP, DPA și Agerpres.

Comisia Europeană a propus includerea pe lista persoanelor sancţionate cu îngheţarea averilor şi o interdicţie de intrare în UE a patriarhului Kirill, dar Ungaria s-a opus. Budapesta a blocat, de asemenea, un embargo total asupra petrolului rusesc.

Mai multe detalii: Patriarhul Kiril a fost scos de pe lista de noi sancțiuni care vor fi aplicate Rusiei de Uniunea Europeană

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat joi o lege ce interzice difuzarea de emisiuni de ştiri ruseşti în această ţară, unde tensiunile între forţele prooccidentale şi cele proruse s-au accentuat odată cu conflictul din Ucraina, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Potrivit acestei legi asupra „securităţii informaţiei”, este interzisă „transmiterea la radio şi la televiziune a emisiunilor de ştiri, militare, politice şi analitice ale unei ţări care nu a ratificat convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră”.

De asemenea, 50% dintre programele străine difuzate la televiziune trebuie să provină din Uniunea Europeană (UE), SUA sau din ţări semnatare ale acestei convenţii europene.

În mod concret, posturile de televiziune din Republica Moldova nu vor putea difuza decât filme, seriale, programe muzicale sau emisiuni de divertisment ruse.

În fapt, interdicţia de a difuza emisiuni de ştiri – care a fost deja decisă în 2017 şi apoi anulată în 2020 – este în vigoare de la începutul ofensivei ruse în Ucraina.

Republica Moldova, în componenţa căreia este Transnistria, un teritoriu separatist ce se învecinează cu Ucraina, se teme că Moscova ar putea-o alege ca ţintă, cu atât mai mult cu cât regiunea separatistă a susţinut că a fost vizată în aprilie de tiruri provenind dinspre Ucraina. Autorităţile ruse au exprimat critici foarte virulente la adresa Chişinăului.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că este în interesul strategic al Uniunii Europene, dar și „datoria noastră morală să facem posibilă” aderarea Ucrainei la blocul celor 30 de națiuni, relatează The Associated Press, potrivit Euronews.

Von der Leyen a făcut aceste declarații joi, la o conferință internațională de securitate din capitala Slovaciei. Ea a luat cuvântul după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ținut un discurs video în cadrul reuniunii anuale.

Zelenskyy a cerut livrarea mai multor arme pentru forțele armate ucrainene, pentru a putea învinge armata rusă invadatoare, a cerut mai multe sancțiuni din partea UE împotriva Rusiei și a repetat cererea țării sale de a deveni „un membru cu drepturi depline al Europei unite”.

Von der Leyen a afirmat că Ucraina trebuie să îndeplinească toate standardele și condițiile necesare pentru a putea adera, dar a cerut UE să ajute Ucraina să își atingă obiectivul.

„Sprijinirea Ucrainei pe drumul său către Uniunea Europeană nu este o povară, ci responsabilitatea noastră istorică”, a punctat șefa Executivului comunitar.

Producătorii mondiali de petrol au convenit să crească producția, în încercarea de a compensa parțial scăderile de producție din Rusia. Moscova, în schimb, avertizează că consumatorii europeni vor fi primii care vor avea de suferit după ce Bruxelles-ul a introdus un embargo parțial asupra petrolului rusesc, scrie BBC.

„Ca urmare a acestor decizii, în primul rând consumatorii europeni vor avea de suferit”, a afirmat vicepremierul rus Alexander Novak, în cadrul unor declarații televizate.

El a adăugat că ar putea exista un „mare deficit” de produse petroliere în Uniunea Europeană.

Blocul comunitar a convenit să blocheze majoritatea importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului 2022. Embargoul vizează petrolul care ajunge pe mare – aproximativ două treimi din importuri – dar nu și petrolul din conducte, ca urmare a opoziției Ungariei.

Polonia și Germania s-au angajat, de asemenea, să pună capăt importurilor prin conducte, ceea ce înseamnă că un total de 90% din petrolul rusesc va fi blocat.

Președintele senegalez Macky Sall, care este, de asemenea, șeful Uniunii Africane, urmează să se întâlnească vineri cu președintele rus Vladimir Putin la Soci, oraș balnear la Marea Neagră, pentru a discuta despre „eliberarea stocurilor de cereale și îngrășăminte”, a anunțat joi biroul lui Sall, potrivit CNN.

Sall merge în Rusia pentru că „blocarea [exporturilor de cereale și îngrășăminte] afectează în special țările africane”, a adăugat biroul său. De asemenea, discuțiile urmează să se axeze pe eforturile Uniunii Africane „de a contribui la calmarea războiului din Ucraina”.

Kremlinul a precizat că Sall și Putin vor discuta despre interacțiunea Rusiei cu Uniunea Africană, „inclusiv despre extinderea dialogului politic și a cooperării economice și umanitare”.

Vinerea trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că 22 de milioane de tone de cereale, reprezentând aproape jumătate din exporturile de cereale ale Ucrainei, nu pot ieși din țară din cauza blocadei navale impuse de Rusia pe principalele rute de export din Marea Neagră și Marea Azov.

Kremlinul a respins în mod repetat acuzațiile potrivit cărora ar fi blocat livrările de cereale din Ucraina și a acuzat Occidentul de acțiuni care au dus la această criză.

Un ofițer de rang înalt din cadrul armatei ucrainene a declarat joi că în orașul Severodonețk din regiunea Luhansk luptele aprige cu forțele ruse continuă, relatează CNN.

În cadrul unui briefing de presă ținut la Kiev, Oleksii Hromov, adjunctul șefului Direcției de Operațiuni a Statului Major General al Ucrainei, a declarat: „În ceea ce privește retragerea trupelor noastre: în acest moment, forțele noastre, care sunt angajate în apărarea Severodonețkului, nu se confruntă cu o astfel de sarcină. Unitățile își vor îndeplini sarcinile cu toate forțele și mijloacele disponibile, cu resursele disponibile”.

Hromov a recunoscut că există pericolul ca orașul Severodonețk să cadă în mâinile inamicului. „În cazul cuceririi Severodonețkului, vom fi nevoiți să ne apărăm de-a lungul malului râului și vom lupta deasemenea din zonele urbane”. Râul Siverskiy Doneț curge în apropiere de Severodonețk, despărțindu-l de orașul vecin Lisichansk.

„Inamicul încearcă să ne încercuiască trupele”, a precizat Hromov. „Toate activitățile, toate acțiunile desfășurate atât de personalul militar, cât și de unități în ansamblu, constau în punerea în aplicare a unui singur plan. În acest moment, în planurile comandamentului, ale Statului Major General, nu este nevoie ca unitățile noastre militare să se retragă din zona [Severodonețk]”, a mai spus ofițerul ucrainean de rang înalt.

Casa Albă a anunțat joi cea mai recentă rundă de sancțiuni impuse din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, vizând oficialii guvernamentali și elitele rusești cu o serie de noi sancțiuni financiare și diplomatice, relatează CNN.

Cele mai recente sancțiuni, emise de Departamentul Trezoreriei și de Departamentul de Stat, vizează activele de lux ale mai multor persoane proeminente din elita rusă – inclusiv mai multe iahturi și avioane aparținând asociaților președintelui rus Vladimir Putin – și „companii de servicii și de gestionare a activelor de lux” care depun eforturi pentru a se sustrage sancțiunilor americane, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Departamentul Comerțului a emis, de asemenea, noi sancțiuni care restricționează capacitatea Rusiei de a asigura tehnologii militare.

Sancțiunile vizează mai mulți oligarhi ruși și oficiali guvernamentali, inclusiv pe omul de afaceri rus God Nisanov, pe care secretarul de stat american Antony Blinken îl numește „unul dintre cei mai bogați oameni din Europa și un asociat apropiat al mai multor oficiali ruși”. Vizată de sancțiuni este și purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Casa Albă a precizat, într-un comunicat de presă, că ultimele măsuri sunt menite „să reprime evaziunea și să înăsprească sancțiunile noastre, pentru a spori aplicarea lor și a crește presiunea asupra lui Putin și a celor care îl susțin”.

„Războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei este, de asemenea, un atac asupra principiilor suveranității și integrității teritoriale, consacrate în Carta ONU. Ucraina luptă cu vitejie pentru a-și apăra poporul și independența cu ajutorul fără precedent al Statelor Unite și al țărilor din întreaga lume. Statele Unite vor continua să sprijine poporul ucrainean, promovând în același timp tragerea la răspundere a președintelui Putin și a celor care permit agresiunea rusă”, a declarat Blinken, într-un comunicat în care a anunțat sancțiunile.

Biroul de control a activelor străine din cadrul Departamentului Trezoreriei a identificat două iahturi, „Graceful, sub pavilion rusesc, și Olympia, sub pavilionul Insulelor Cayman”, ca fiind „proprietăți blocate în care președintele Vladimir Putin are un interes”.

Potrivit Trezoreriei americane, Putin a făcut „numeroase călătorii” pe aceste iahturi încă de anul trecut. De asemenea, Departamentul Trezoriei a identificat mai multe companii de management și alți proprietari care au legătură cu aceste iahturi, precum și alte companii de brokeraj de iahturi asociate cu Putin.

Sancțiunile vizează, de asemenea, alte două iahturi, Shellest și Nega, ambele deținute de companii rusești.

„Shellest călătorește periodic pe coasta unde se află infamul palat al președintelui Putin de la Marea Neagră, iar președintele Putin folosește Nega pentru călătorii în nordul Rusiei”, a precizat Departamentul Trezoreriei.

Sancțiunile de joi îl vizează, de asemenea, pe un „prieten apropiat” al lui Putin, Serghei Pavlovici Roldugin, care, potrivit Departamentului Trezoreriei, este „nașul uneia dintre fiicele lui Putin”, precum și pe soția lui Roldugin, Elena Yuryevna Mirtova. Roldugin este directorul artistic al Casei de Muzică din Sankt Petersburg, iar Mirtova este cântăreață de operă (soprană).

Administrația americană a sancționat, de asemenea, o serie de alte iahturi și aeronave aparținând unor asociați ai lui Putin.

Alți cinci oficiali guvernamentali ruși au fost incluși pe lista de sancțiuni a Departamentului Trezoreriei, printre care Yury Slyusar, președintele unei companii aviatice rusești de stat; Vitaly Savelyev, ministrul Transporturilor; Maxim Reshentnikov, ministrul Dezvoltării Economice; Irek Envarovich Faizullin, ministrul Construcțiilor, Locuințelor și Utilităților; și Dmitriy Yuryevich Grigorenko, viceprim-ministru al Rusiei.

Severgroup, o „companie rusă de investiții în valoare de mai multe miliarde de dolari, cu participații și filiale în metalurgie, inginerie, minerit, turism, bănci, tehnologie, mass-media și finanțe, printre alte sectoare”, este, de asemenea, sancționată, împreună cu liderul său, Alexey Mordashov, și trei membri ai familiei sale.

Mai multe detalii: Iahturi și un violoncelist apropiat de Putin, pe lista ultimelor sancțiuni impuse de SUA

Rezistența subterană în orașul sudic Melitopol, ocupat de ruși, este în creștere, a declarat primarul Ivan Fedorov, adăugând că un număr de soldați ruși au fost uciși, potrivit CNN.

Fedorov nu se mai află în oraș, dar a declarat că, potrivit datelor serviciilor de informații, peste 100 de ruși au fost „eliminați de mișcarea de gherilă din Melitopol și de cooperarea serviciilor speciale”. „Dar sunt sigur că acest număr este mai mare”, a precizat edilul.

Nu există nicio modalitate de a verifica această cifră și nu a existat nicio confirmare vizuală a uciderii rușilor în Melitopol, notează CNN.

Fedorov a afirmat la televiziunea ucraineană că, potrivit informațiilor pe care le-a primit, rușii „răpesc oameni și îi țin prizonieri, iar foarte puțini știu cum sunt tratați aceștia în timp ce sunt ținuți captivi”.

De la începutul ocupației, aproximativ 500 de persoane au fost reținute de forțele ruse – unele pentru săptămâni întregi – a precizat Fedorov.

„Dacă încercăm să îi clasificăm pe cei care se află sub amenințarea de a fi luați prizoniei – în primul rând, aceștia sunt dizidenții, cei care nu vor să devină parte a Rusiei, cei care condamnă ocupația și cei care pur și simplu nu sunt de acord. Unii își exprimă dezacordul, alții doar vorbesc despre asta în bucătăria de acasă, dar toată lumea se află sub amenințare”, a declarat primarul.

El a precizat că persoanele reținute de ruși au fost obligate să semneze documente prin care să declare că nu vor mai participa la mitinguri împotriva ocupației sau să facă declarații de susținere a forțelor ruse.

Unii au fost torturați, a afirmat el. „Nu este periculos doar să ieși la mitingurile pro-ucrainene – este periculos să rămâi pur și simplu în oraș. Așa că, începând de astăzi, peste 50% dintre locuitori au părăsit Melitopolul. Asta înseamnă peste 70.000 de persoane”, a mai spus Fedorov.

Potrivit acestuia, cel mai recent furt comis de forțele de ocupație a fost cel al recoltei de cireșe din Melitopol.

„Le iau de la fermierii noștri, promițând că într-o zi le vor da bani în schimb. De asemenea, le spun fermierilor noștri că, în conformitate cu legislația rusă, nu se pot deține mai mult de patru hectare de pomi fructiferi; tot ce este în plus, vor confisca”, a mai spus Ivan Fedorov.

Lobbyiştii ruşi au interdicţie de intrare în Parlamentul European, a anunţat joi preşedinta legislativului comunitar, Roberta Matsola, afirmând că Europa trebuie să se protejeze de influenţa Kremlinului şi de propaganda privind războiul din Ucraina, relatează Agerpres preluând Reuters.

„Cu efect imediat, reprezentanţii companiilor ruse nu mai au permisiunea de intrare”, a anunţat șefa Parlamentului European, pe Twitter. „Nu trebuie să le acordăm niciun spaţiu pentru a-şi răspândi propaganda şi relatările toxice şi false despre invadarea Ucrainei”, a adăugat Roberta Matsola.

Grupul Renew Europe din Parlamentul European a salutat decizia drept „o lovitură pentru maşina rusească de propagandă de stat”, care „va reduce capacitatea lobbyiştilor belicoşi ai Rusiei de a influenţa politicienii şi politicile UE”.

Producătorul turc de drone Baykar a oferit Lituaniei o dronă Bayraktar TB2, care va fi donată Ucrainei pentru a fi folosită în lupta împotriva forțelor ruse, relatează BBC.

Compania din Istanbul a anunțat că va oferi drona TB2, care are o anvergură a aripilor de 12 metri și poate zbura la peste 7.000 de metri, după ce Lituania și-a anunțat intenția de a cumpăra aparatul de zbor cu fonduri strânse special pentru a ajuta Ucraina.

Producătorul a oferit drona gratuit cu condiția ca fondurile să fie alocate ca „ajutorul umanitar” pentru Ucraina.

În cele trei luni de război, dronele de tip TB2 s-au dovedit eficiente în țintirea și distrugerea sistemelor de artilerie rusești și a vehiculelor blindate.

„Este o invazie ilegală, așa că TB2 ajută poporul onorabil al Ucrainei să-și apere țara”, a declarat luna trecută directorul executiv al Baykar, Selcuk Bayraktar, pentru Reuters.

Bayraktar este căsătorit cu fiica președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care se oferă să medieze negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, deși discuțiile sunt în prezent suspendate.

Autoritățile ucrainene ar lua în considerare oprirea centralei nucleare de la Zaporojie – care se află acum pe teritoriul ocupat de forțele ruse – în cazul în care Kievul pierde controlul asupra operațiunilor de la obiectivul nuclear, notează agenția rusă de știri Interfax, care citează un consilier al premierului ucrainean, potrivit Reuters.

Centrala nucleară din sud-estul Ucrainei este cea mai mare din Europa.

Atâta timp cât se execută comenzile de control și „site-ul își menține regimul”, acesta nu va fi oprit, explicat oficialul.

„Dar scenariul în care stația ar putea fi scăpată complet de sub control și o oprim este, de asemenea, analizat”, a adăugat consilierul.

Discuția dintre înalții oficiali ucraineni și ai Statelor Unite a avut loc miercuri, anunță Andriy Iermak, șeful Biroului Președintelui Ucrainei, citat de CNN.

„Împreună cu Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valerii Zaluzhnyi, am avut o conversație telefonică cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jacob Sullivan, și cu președintele șefilor de stat major comun, generalul Mark Milley. Am discutat despre un nou pachet de ajutor militar al SUA pentru Ucraina”, a spus Yermak.

„Este important ca acesta să nu fie ultimul ajutor american. Am vorbit despre nevoile armatei noastre de a învinge Rusia. Am discutat și despre surprize viitoare care cu siguranță nu vor fi pe placul inamicului”, a mai spus Yermak.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a mulțumit public președintelui american Joe Biden și armatei americane pentru că au inclus sistemele de rachete de artilerie de înaltă mobilitate în următoarea rundă de asistență de securitate pentru Ucraina. Într-o declarație de miercuri, Biden a anunțat oficial includerea sistemelor de rachete HIMARS, fabricate în SUA, în pachetul de ajutor pentru Ucraina.

Rusia s-ar putea confrunta cu o scădere a numărului de locuri de muncă și cu o dimiuare a investițiilor din cauza sancțiunilor occidentale, avetizează Maxim Reşetnikov, ministrul Economiei de la Moscova, citat de BBC.

Șomajul este de doar 4% în Rusia, „dar această situaţie nu ar trebui să înşele”, a spus ministrul într-un briefing, adăugând că o „criză prelungită a cererii” ar putea „duce la o reducere a locurilor de muncă”.

„Vedem că aici există riscuri”, a atrage atenția Reşetnikov.

Occidentul a impus mai multe seturi de sancțiuni la adresa Rusiei, în contextul invaziei din Ucraina. Șocul inițial a forțat bursa din Rusia să se închidă temporar, iar la bancomate s-au format cozi, oamenii fiind îngrijorați pentru economiile lor.

Rubla a revenit însă la nivelurile de dinainte de război ca urmare a intervențiilor băncii centrale a Rusiei.

Intervențiile au inclus limitarea sumei de bani pe care oamenii le-ar putea transfera în străinătate, precum și forțarea exportatorilor să convertească 80% din veniturile lor din străinătare în moneda rusă.

Guvernul de la Stockholm a anunțat va oferi Ucrainei mai mult ajutor economic și echipamente militare, printre care rachete antinavă, puști și arme antitanc, relatează The Guardian. Anunțul a fost făcut de Ministerul de Finanțe al Suediei.

„Propunerile care sunt înaintate (Parlamentului) înseamnă că fondurile alocate pentru bugetul guvernului central vor crește cu 1,0 miliard SEK (peste 95 de milioane de euro) în 2022”, se precizează într-un comunicat al ministerului, în care se precizează că Executivul suedez „vede o nevoie continuă” de a sprijini Ucraina.

În februarie, Suedia a anunțat că va trimite 5.000 de arme antitanc, căști și veste antiglonț în Ucraina, iar în martie, a anunțat că va oferi Kievului alte 5.000 de arme antitanc.

Discuțiile vor avea loc vineri, 3 iunie, la Soci, oraș rusesc de pe litoralul estic al Mării Negre, după o invitație a liderului de la Kremlin.

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său senegalez Macky Sall, șeful Uniunii Africane, vor discuta despre „eliberarea stocurilor de cereale și îngrășăminte, al căror blocaj afectează în special țările africane”, precum și despre relaxarea conflictului din Ucraina, a transmis biroul lui Sall, relatează The Guardian.

În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să se adreseze Uniunii Africane însă nu a fost anunțată o dată în acest sens.

La începutul acestei săptămâni, Macky Sall a făcut un apel către liderii UE pentru a ajuta la atenuarea crizei mărfurilor cheie, care este resimțită acut în națiunile africane. Atât Ucraina, cât și Rusia sunt furnizori majori de grâu și alte cereale pentru Africa, în timp ce Rusia este un producător cheie de îngrășăminte.

Liderii UE au convenit luni, în principiu, să reducă cu 90% importurile de petrol din Rusia până la sfârșitul acestui an, mișcare care, potrivit Ministerului rus de Externe, ar destabiliza probabil piețele globale de energie, relatează The Guardian, citând un comunicat al instituției de la Moscova.

Rusia consideră că UE face un pas „autodistructiv” care s-ar putea întoarce împotriva blocului comunitar.

”Deciziile Uniunii Europene de a elimina parțial petrolul și produsele petroliere rusești, precum și de a interzice asigurarea navelor comerciale rusești, este foarte probabil să provoace noi creșteri ale prețurilor, să destabilizați piețele energetice și să perturbe lanțurile de aprovizionare”, se precizează într-un comunicat al ministerului rus.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în cadrul briefing-ului său zilnic că Rusia nu își va vinde petrolul în pierdere.

”Dacă undeva cererea scade, înseamnă că în alt loc crește – fluxurile sunt redirecționate”, a spus reprezentantul Kremlinului.

Câteva zone din regiunea Doneţk din estul Ucrainei sunt „sub foc constant de rachete”, a declarat joi, 2 iunie, Pavlo Kirilenko, şeful administraţiei militare regionale, potrivit CNN.

Orașele Bakhmut și Sloviansk se numără printre zonele bombardate, a declarat Kirilenko într-o intervenție video într-un briefing de presă de la Kiev.

De asemenea, trupele ruse „se deplasează pe direcția Liman-Izium pentru a captura teritoriile Sloviansk și Kramatorsk”, iar autostrada de la Bakhmut la Lysychansk „rămâne sub focul inamicului”, a adaugă oficialul.

Cel puţin şapte persoane au fost ucise şi alte zece au fost rănite în ultimele 24 de ore în Doneţk, mai spune guvernatorul regiunii în care se mai află 340.000 de locuitori din cei 1,6 milioane care trăiau aici înainte de război.

Aproximativ 800 de persoane se ascund în mai multe adăposturi anti-bombe de sub fabrica de produse chimice Azot din Severodonețk, care a fost vizată de atacurile rusești cu rachete, a declarat Serhii Haidai, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, potrivit CNN.

„Există localnici acolo, cărora li s-a cerut să părăsească orașul. Dar au refuzat. Sunt și copii acolo, dar nu mulți dintre ei”, a declarat guvernatorul.

Separat, oficialii regionali ucraineni au anunțat joi, 2 iunie, că trupele ruse au bombardat fabrica Azot, lovind o clădire administrativă și un depozit de metanol, deși nu este clar cât de mult metanol a rămas acolo.

Forțele ucrainene încă mențin controlul asupra zonei industriale din Severodonețk, deși cea mai mare parte a orașului a fost capturată de Rusia.

Până în dimineața zilei de miercuri, ”peste 1,6 milioane de oameni, inclusiv aproape 263.000 de copii, au trecut granița” din Ucraina în Rusia, potrivit unei surse din rândul forțelor de ordine, citată de agenția de știri de stat rusă TASS, relatează CNN.

Postul american precizează că nu poate confirma în mod independent numărul de puncte de trecere a frontierei, dar cifrele sunt similare cu estimările oficiale ucrainene.

Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că urmărește o „politică criminală consecventă de deportare a oamenilor [ucraineni]” în zone îndepărtate ale Rusiei, adăugând că peste 200.000 de copii au fost duși în Rusia până acum.

Scopul este „să fure oameni” și „să-i facă pe deportați să uite de Ucraina și să nu se mai poată întoarce”, spune liderul de la Kiev.

Agenția TASS mai notează că 33.000 de persoane, inclusiv 11.000 de copii, sunt ținuți în prezent în 559 de centre de cazare temporară din Rusia, în timp ce restul ”au fost plasați la rude și în privat”.

La finalul lunii mai, patru surse familiare cu cele mai recente evaluări ale serviciilor secrete occidentale au declarat pentru CNN că sute de mii de ucraineni au fost procesați printr-o serie de „lagăre de filtrare” în estul Ucrainei.

Ulterior, ei au fost trimiși peste graniță în Rusia, ca parte a unui program sistematizat de relocare, au adăugat sursele.

Potrivit lui Michael Carpenter, ambasadorul SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, practica „ar fi o încălcare a dreptului internațional umanitar și o crimă de război dacă oamenii ar fi strămutați forțat din Ucraina în Rusia”.

Forțele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un mesaj adresat Parlamentului din Luxemburg, relatează The Guardian și BBC.

Aproape 125.000 km pătrați sunt acum în mâinile forțelor ruse, suprafață care include Crimeea și părți din estul Ucrainei aflate sub controlul separatiștilor proruși. Iar liniile de luptă se întind pe mai mult de 1.000 de kilometri, precizează liderul de la Kiev.

Trebuie să ne apărăm de aproape întreaga armată rusă. Toate formațiunile militare ruse pregătite de luptă sunt implicate în această agresiune.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei:

De la începutul invaziei ruse, aproape 12 milioane de ucraineni au fost forțați să-și părăsească locuințele, iar peste cinci milioane dintre ei – majoritatea femei și copii – au plecat în străinătate, a adăugat Zelenski.

Mai multe informații: Rusia a ocupat o cincime din Ucraina, cât Elveția și Austria împreună sau jumătate din Germania

Valentin Iumașev, ginerele fostului lider de la Kremlin, era consilier onorific al președintelui Vladimir Putin, o funcție neremunerată și cu o influență limitată, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

Referindu-se la Iumașev, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat astăzi, 2 iunie, jurnaliștilor: ”Pot să confirm că în urmă cu aproximativ o lună a încetat să mai fie consilier pe bază de voluntariat”.

Iumașev reprezenta una dintre ultimele legături din interiorul administrației Putin cu cea condusă de Boris Elțîn, o perioadă de reforme liberale și de deschidere a Rusiei către vest.

Elțîn a fost președintele Rusiei între anii 1991 și 1999, perioadă în care Iumașev a fost consilier la Kremlin și ulterior șef de personal în cadrul Președinției ruse. El este căsătorit cu fiica lui Elțîn, Tatiana. În ciuda divergenței de valori între cei doi lideri ruși, Putin a păstrat legăturile cu fosta primă familie.

În martie, o altă personalitate de rang înalt din epoca Elțîn, Anatoly Chubais, și-a părăsit rolul de trimis special la Kremlin.

O linie de înaltă tensiune a fost întreruptă de bombardamentele care au vizat orașul Slaviansk din regiunea Donețk, astfel că întregul oraș a rămas fără energie electrică, anunță primarul Vadim Lyakh, pe Facebook, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Bombardamentele de joi dimineață au vizat zone private, însă nu au fost soldate cu victime, precizează oficialul.

Alimentarea cu apă a fost, de asemenea, întreruptă.

În acest context, primarul Vadim Lyakh îi sfătuiește pe civilii să părăsească orașul, precizând că ”cea mai bună cale de ieșire în această situație este evacuarea”.

Luptele grele din Severodonețk au oprit eforturile de evacuare din oraș, acolo unde mulți civili încă se ascund în adăposturi, anunță guvernatorul din Luhansk, Serhii Haidai, citat de BBC.

„Este extrem de periculos” să se desfășoare astfel de operațiuni (de evacuare – n.r.), a declarat oficialul pentru televiziunea ucraineană, îndemnând civilii să nu facă nicio încercare de a părăsi locurile în care se adăpostesc.

„Toată regiunea Lugansk [aflată în mâinile ucrainene] este bombardată în mod constant”, adăugă Serhii Haidai.

Înainte de război, în Severodonețk trăiau peste 120.000 de persoane, iar acum aici au mai rămas aproximativ 15.000 de civili, mai spune guvernatorul.

Noile crime de război denunțate de autoritățile ucrainene din orașul-port de la Marea Azov ar fi avut loc după ce trupele ruse au preluat controlul deplin asupra Mariupolului, relatează The Guardian.

”În districtul Mariupol, ocupanții închid și împușcă voluntari și oficiali ucraineni. Toți au refuzat să coopereze cu colaboratorii și cu autoritățile de ocupație. Falsul tribunal din Republica Populară Donețk l-a condamnat pe șeful unuia dintre satele Azov la zece ani de închisoare. Cel puțin un funcționar public a fost executat de un pluton de execuție”, se precizează într-un mesaj publicat pe canalul oficial de Telegram al autorităților ucrainene din Mariupol.

Totodată, acestea acuză că zeci de voluntari sunt deținuți în închisoarea Olenivka. Este vorba despre persoane care, în lunile martie și aprilie ”au ajutat la evacuarea locuitorilor din Mariupol și au încercat să livreze alimente și apă în orașul blocat”.

În mesajul citat se face referire și la posibile acte de tortură.

The Guardian precizează că informațiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Situația din regiunea Luhansk din estul Ucrainei „rămâne dificilă pentru că armata rusă încearcă să străpungă linia (…) de apărare din toate direcțiile”, spune Serhii Haidai, guvernatorul regiunii, potrivit BBC.

Principalul obiectiv al rușilor este orașul Severodonețk, spune oficialul local, adăugând că trupele Moscovei nu au înregistrat succese în zonă în timpul nopții.

”Ei controlează cea mai mare parte a orașului – dar nu întregul oraș”, a declarat Haidai, joi dimineață, pentru postul de televiziune ucrainean 1+1.

„Luptele continuă, iar ieri băieții noștri au efectuat contraatacuri, împingând inamicul pe unele străzi și luând mai mulți prizonieri”, a mai precizat guvernatorul.

Totodată, Serhii Haidai precizează că trupele ruse – care încearcă să ajungă în orașul Lysychansk din Severodonețk – suferă pierderi grele (…), dar aduc întăriri de pe alte câmpuri de luptă.

El descrie teritoriul aflat încă sub control ucrainean – despre care se crede că reprezintă aproximativ 5% din regiunea Luhansk – drept o „fortăreață”.

Rusia a pierdut 30.850 de soldați în Ucraina începând din 24 februarie, potrivit unor noi estimări ale Statului Major ale Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează Kyiv Independent.

De asemenea, Kievul estimează că de la începutul războiului, Rusia a pierdut:

• 1.363 de tancuri
• 3.354 de vehicule blindate
• 2.325 de vehicule și rezervoare de combustibil
• 661 de piese de artilerie
• 207 sisteme de lansare multiplă de rachete
• 95 de sisteme de apărare aeriană
• 175 de elicoptere
• 210 avioane
• 521 de drone
• 13 bărci

Numărul mercenarilor străini care luptă pentru Ucraina s-a înjumătățit de la începutul războiului, din cauza loviturilor rusești de înaltă precizie și a pregătirii lor slabe, afirmă generalul Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, potrivit The Guardian.

”Sute de mercenari străini din Ucraina au fost distruși de armele rusești de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune, la scurt timp după sosirea lor în locurile în care au urmat pregătirea suplimentară și activități de coordonare a unităților tactice. Dar cei mai mulți dintre mercenari au fost distruși în zona de luptă din cauza nivelului scăzut de pregătire și a lipsei de experiență reală de luptă”, spune generalul, citat de agenția rusă de presă Ria Novosti.

”Aș dori să vă atrag atenția asupra faptului că cei care comandă Forțele Armate ale Ucrainei și Garda Națională, care au inclus mercenari, nu cruță străinii, în efortul de a reduce pierderea personalului lor. Mercenarii capturați spun în timpul interogatoriilor că sunt sacrificați în primul rând. Din cauza tăcerii regimului de la Kiev asupra pierderilor și a absenței rămășițelor, rudele mercenarilor din țările lor de reședință pur și simplu nu știu despre moartea lor”, mai afirmă Konașenkov fără să prezinte dovezi în sprijinul afirmațiilor sale.

Totodată, acesta spune că ”un număr semnificativ de mercenari preferă să părăsească teritoriul Ucrainei cât mai curând posibil, dar regimul de la Kiev îi împiedică în toate modurile să plece din străinătate”, iar încercările Kievului de ”a garanta protecția legală mercenarilor, inclusiv [de a-i înrola] în unitățile militare ale Forțelor Armate ale Ucrainei sau ale Gărzii Naționale (…) nu vor salva pe niciunul dintre aceștia”.

O persoană a murit și o alta a fost rănită în noaptea de 1 spre 2 iunie, când trupele ruse au bombardat zona Harkov, din nord-estul țării, potrivit șefului Administrației militare regionale, Oleg Sinegubov, citat de Ukrainska Pravda.

„Aseară, invadatorii ruși au tras în districtele Kiev și Sloboda din Harkov. În Saltovka, un obuz a lovit clădirea școlii. O femeie a murit, un bărbat a fost rănit. Alte trei femei care se aflau la școală au fost salvate de Serviciul de Stat de Urgență”, a scris guvernatorul pe Telegram.

Alți doi civili au fost răniți în urma unor bombardamente care au avut loc în timpul zilei.

Oficialul local precizează că ostilitățile continuă în regiune.

„În zonele Harkov și Izium, inamicul se concentrează în principal pe apărarea și întreținerea teritoriilor ocupate. Încercările de atac ale rușilor nu au avut succes. Armata noastră continuă să provoace pierderi inamicului”, mai afirmă Oleg Sinegubov.

Forțele ruse înregistrează pierderi importante de drone, inclusiv Ministerul Situațiilor de Urgență al Rusiei folosind astfel de aparate, potrivit raportului de joi, 2 iunie, al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

În același raport se menționează că unități separate ale Forțelor Armate din Belarus sunt reechipate cu arme moderne și echipamente militare în direcțiile Volyn și Polesye și există în continuare o amenințarea cu rachete și lovituri aeriene din Belarus.

Și trupele ruse sunt reaprovizionate cu arme în direcția Seversk.

De asemenea, Kievul precizează că forțele Moscovei au lansat atacuri asupra teritoriului ucrainean din Rusia vizând așezări din regiunile Sumî și Cernihiv.

În diecțiile Harkov și Slaviansk, principalele eforturi ale trupelor ruse s-au concentrat în ultimele zile pe menținerea pozițiilor, în timp ce în Severodonețk și Donețk atacurile continuă.

În raportul armatei ucrainene se precizează și că Rusia continuă să blocheze navigația în partea de nord-vest a Mării Negre, iar spitalele civile din teritoriile ocupate temporar sunt folosite de ruși pentru tratarea răniților.

”În ultima zi, 13 atacuri inamice au fost respinse în direcțiile Donețk și Luhansk, două tancuri, șase sisteme de artilerie, opt vehicule blindate de luptă și patru vehicule inamice au fost distruse. Unitățile de apărare aeriană au doborât șapte UAV-uri (drone – n.r.) Orlan-10”, se mai menționează în raport.

Lovitura din timpul nopții a vizat infrastructura feroviară din Liov, cinci persoane fiind rănite în urma atacurilor, relatează BBC.

Potrivit guvernatorului Maksym Kozytskyi, atacul de miercuri noaptea a distrus semnificativ instalațiile feroviare, provocând întârzieri ale mai multor trenuri. Niciuna dintre victime nu a suferit răni grave, a mai spus oficialul.

Două districte au fost vizate, Stryi la sud de Liov și Sambir la sud-vest.

Șeful căilor ferate ucrainene, Oleksandr Kamyshin, a negat informațiile potrivit cărora rachetele rusești au lovit un tunel-cheie. Kamyshin a precizat, de asemenea, că niciun lucrător feroviar nu a fost rănit.

„Forțele ruse încearcă să avanseze spre Lysychansk dinspre sud și vest pentru a evita să fie nevoită să lupte peste râul Siverskyi Doneț de la Severodonețk”, notează specialiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), într-un nou raport despre evoluția războiului, relatează BBC.

Dar think tank-ul american adaugă că „rușii au succese limitate până acum”.

Oficialii locali ucraineni au spus în mod repetat în ultimele zile că Lysychansk se află sub controlul ferm al Kievului.

Totodată, trupele ruse au înregistrat succese la nord de Avdiivka, oraș din regiunea Donețk și au distrus poduri construite de ucraineni peste râul Inhulets, lângă Davydiv Brid, ca răspuns la presiunea contraofensivei ucrainene.

„Solidaritatea mea se îndreaptă către Ucraina, atacată și invadată de Rusia și pentru sprijinirea dreptului acesteia la autoapărare”, a declarat fostul cancelar al Germaniei, care susține eforturile guvernului de la Berlin, ale UE, SUA, NATO și ale altora ca să găsească „un capăt acestui război barbar”, relatează BBC.

Merkel a făcut declarațiile în primul său discurs public susținut în acest an.

Angela Merkel a fost criticată pentru că a încercările sale de colaborare cu Vladimir Putin în cei 16 ani în care a ocupat funcția de cancelar, în special pentru că a fost de acord cu gazoductul Nord Stream 2. Proiectul conductei a fost în cele din urmă suspendat de succesorul ei Olaf Scholz, cu două zile înainte de invazia rusă.

Obuzierele autopropulsate Zuzana 2 vor fi livrate Ucrainei în baza unui contract comercial semnat de un producător controlat de stat, a anunţat Ministerul Apărării slovac, relatează Reuters, potrivit The Guardian.

Obuzierul Zuzana 2, o versiune modernizată a unui model mai vechi, folosește cartușe de 155 mm și are o rază de acțiune efectivă de la 40 km până la mai mult de 50 km, în funcție de tipul de muniție.

În noaptea de 1 spre 2 iunie, trupele ruse au lansat trei atacuri cu rachete, din avion, pe teritoriul comunității Krasnopol din regiunea Sumî, din nord-estul Ucrainei, în urma cărora cel puțin trei persoane au fost rănite și mai multe case au fost distruse, anunță șeful Administrației militare regionale, Dmitri Zhivitsky, potrivit Ukrainska Pravda.

„Pe la miezul nopții, în timpul unui raid aerian, o aeronavă inamică rusă a lansat trei lovituri cu rachete pe teritoriul regiunii Sumî (comunitatea Krasnopol). O casă a fost distrusă până la pământ de o lovitură directă de o rachetă. Alte câteva case sunt avariate, distrugeri mari în gospodării. Preliminar: cel puțin trei persoane au fost rănite”, a scris oficialul local pe Telegram.

Răniții au fost transportați la spital.

Potrivit Serviciul de Frontieră de Stat al Ucrainei, rachetele au fost lansate de pe teritoriul Rusiei.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a anunțat că Marea Britanie va sprijini Ucraina cu sisteme de rachete cu lansare multiplă. Este vorba despre lansatoare M270 capabile să lovească ținte la o distanță de până la 80 de kilometri, oferind „un impuls semnificativ” forțelor ucrainene, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe britanic, relatează CNN.

Mișcarea a fost „coordonată îndeaproape” cu decizia Statelor Unite de a furniza Ucrainei sistemul său de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS) – o variantă a sistemelor de rachete cu lansare multiplă care va fi oferită de Regatul Unit.

„Marea Britanie este alături de Ucraina și a asumat un rol de lider în furnizarea de arme vitale de care au nevoie trupele sale eroice pentru a-și apăra țara”, a spus Wallace.

Pe măsură ce tacticile rușilor se schimbă, la fel și sprijinul nostru pentru Ucraina. Aceste sisteme de rachete cu lansare multiplă de înaltă capacitate le vor permite prietenilor noștri ucraineni să se protejeze mai bine împotriva utilizării brutale de către Rusia a artileriei cu rază lungă de acțiune, pe care forțele lui Putin au folosit-o fără discriminare pentru a distruge orașele.

Ben Wallace, ministrul britanic al Apărării:

Guvernul de la Londra a mai precizat că trupele Ucrainei vor fi instruite cu privire la modul de utilizare a lansatoarelor în Marea Britanie, astfel încât eficiența lor să fie maximă.

Un atac aerian al forţelor ruse a vizat un rezervor de acid azotic de la uzina chimică din oraşul Sieverodoneţk, a anunțat şeful administraţiei militare regionale Luhansk, Serghei Gaidai, pe contul de Telegram.

„Ieri dimineață au au lovit una dintre clădirile administrative și depozitul în care era depozitat metanol. În Lysychansk clădirea spitalului orașului a fost avariată,”,  a spus acesta, potrivit publicației 24tv.ua.

Locuitorii din oraşul de pe linia frontului, Sieverodoneţk, din Republica Populară Luhansk, au fost avertizaţi să nu părăsească adăposturile antiaeriene şi au fost îndemnaţi să pregătească măşti pentru a se proteja împotriva vaporilor toxici.

Prima Doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska a transmis, joi, că a ceda teritorii Rusiei ar însemna „să cedezi o libertate” şi nu ar pune capăt invaziei desfăşurate de preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit CNN.

„Ucrainenii nu pot lua ca normale toate acele declaraţii pe care le auzim uneori de la lideri ai unor ţări – în unele cazuri lideri ai unor ţări mari şi influente. Nu poţi ceda pur şi simplu părţi din teritoriul tău, e ca şi cum ai ceda o libertate”, a spus Zelenska într-un interviu acordat ABC News.

Ea a reiterat poziţia soţului său conform căreia regiunea Donbas – unde Rusia şi-a concentrat acum ofensiva – va fi din nou a Ucrainei.

„Chiar dacă am ceda teritoriile noastre agresorul nu s-ar opri la atât, ar continua să facă presiuni, ar continua… să lanseze mai multe şi mai multe atacuri împotriva teritoriului nostru”, a mai spus aceasta.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis, miercuri seara, că, în cele 98 de zile ale invaziei ruse, 689 de copii au fost răniţi în urma atacurilor, iar 243 dintre aceştia au murit.

Alţi 139 de copii sunt daţi dispăruţi. El a numit zece dintre copiii ucişi în acest război, spunând că nu este vorba despre numere, ci despre lumi distincte pe care armata rusă le-a distrus.

„Aproximativ 12 milioane dintre cetăţenii noştri au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele din cauza războiului. Peste 5 milioane s-au dus peste graniţe. Şi majoritatea sunt femei şi copii, Vom face totul ca ei să se poată întoarce acasă în Ucraina. De asemenea, Rusia duce o politică criminală de deportare a oamenilor noştri. Deportează forţat atât adulţi, cât şi copii. Aceasta este una dintre cele mai odioase crime de război ale Rusiei”, a transmis Zelenski, miercuri seara, într-un mesaj pe Telegram.

El a mai spus că trebuie găsită o soluţie şi pentru această provocare şi pentru a se asigura că cei care au ucis, torturat şi deportat ucraineni vor răspunde pentre faptele lor.

Trei oligarhi ruşi, printre care miliardarul Roman Abramovici, au sesizat justiţia europeană pentru a obţine anularea sancţiunile impuse lor de UE în urma invaziei ruse a Ucrainei, potrivit unor surse din tribunalul Uniunii, citate de AFP.

Ceilalţi doi oameni de afaceri, suspectaţi a avea legături cu Vladimir Putin, sunt Petr Aven şi Mihail Fridman, trecuţi pe lista neagră a UE în februarie-martie în urma ofensivei ruse.

Roman Abramovici deținea din 2003 clubul de fotbal Chelsea, care a fost scos la vânzare cu câteva zile înainte ca oligarhul să fie sancționat de guvernul britanic.

Petr Aven este cunoscut pentru uriaşa sa colecţie de opere de artă rusă. Sancţiunile europene constau în îngheţarea activelor şi interzicerea vizelor în UE.

În unele zone de linie de front, forțele ruse au avansat în medie doar între 500 de metri și un kilometru pe zi în ultima lună, când ar spera să se miște mult mai repede, a declarat oficialul, sub rezerva anonimatului, într-o conferință de presă, citat de BBC.

În alte zone, cum ar fi în jurul Hersonului, forțele ucrainene au reușit să treacă la ofensivă și să obțină câștiguri în zonele controlate parțial de Rusia. Acest lucru evidențiază riscurile pentru Rusia pe flancurile sale, a spus oficialul.

Budapesta a blocat miercuri adoptarea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, care include și un embargo progresiv asupra importului de petrol rusesc, pentru a-l scoate de pe lista neagră a blocului comunicar pe şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, relatează AFP.

Liderii UE au convenit, în principiu, luni, 30 mai, să reducă importurile de petrol rusesc cu aproximativ 90% până la finalul anului și au stabilit și alte noi sancțiuni europene. Noul pachet de sancţiuni urma să fie finalizat miercuri în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor înainte de publicarea sa în jurnalul oficial al UE pentru intrarea sa în vigoare.

Mai multe informații: Ungaria a blocat adoptarea embargoului petrolier rusesc prin refuzul de a-l sancţiona pe patriarhul Kirill

Dallas Anthony Casey este un medic american de luptă care face voluntariat în Ucraina de mai bine de două luni, a descris pentru BBC situația dramatică de la Severodonețk.

Medicul, care a părăsit Severodonețk săptămâna trecută, unde a ajutat la evacuarea oamenilor rămași în orașul asediat, spune că rușii bombardează constant orașul.

„Nici un moment nu se opresc. Am condus pe drum până la o locație și am urmărit o clădire lovită. Ne-am oprit și am alergat în clădire să vedem dacă cineva poate fi salvat”, a spus Casey.

„Acum două zile, una dintre doamnele voluntare a fost lovită când mergea din ușă în ușă. Și-a pierdut jumătatea inferioară a piciorului și a pierdut mult sânge înainte să putem ajunge la ea. A trebuit să facem RCP, dar nu am reușit”, a adăugat acesta.

În ciuda bombardamentelor constante și a devastării complete a orașului, mulți civili rămân.

„Când treceam cu mașina, vedeai oameni pe biciclete sau la plimbare, în timp ce clădirea de lângă ei era aruncată în aer. Fără grabă sau panică, ei pur și simplu continuau cu ceea ce făceau”, a mai spus medicul.

SUA sunt „conștiente de riscul de escaladare în tot ceea ce facem asociat cu” conflictul din Ucraina, inclusiv cea mai recentă decizie de a furniza Ucrainei patru sisteme de rachete HIMARS, dar, până la urmă, „Rusia nu are drept de veto asupra a ceea ce” SUA le trimit ucrainenilor, a declarat miercuri subsecretarul pentru Politică al Departamentului Apărării, dr. Colin Khal, citat de CNN.

„Președintele Biden a spus clar că nu avem intenția de a intra în conflict direct cu Rusia. Nu avem un interes ca conflictul din Ucraina să se extindă la un conflict mai larg sau să se transforme în al Treilea Război Mondial, așa că am fost conștienți de asta, dar, în același timp, Rusia nu are drept de veto asupra a ceea ce am trimis ucrainenilor”, a spus Kahl.

Mai multe informații: Înalt oficial american al apărării: SUA, conștiente de riscul de escaladare a conflictului în Ucraina odată cu noul ajutor militar

”Destul de mulți civili” se adăpostesc de bombardamentele rusești sub o fabrică chimică din orașul Severodonețk, din estul Ucrainei, a anunțat miercuri guvernatorului regional din Luhansk, Serhii Haidai, citat de The Guardian.

Haidai a spus că este posibil să existe încă stocuri de substanțe chimice periculoase în instalație.

”Sunt civili acolo în adăposturi anti-bombe, sunt destul de mulți dintre ei, dar nu va fi un al doilea Azovstal, deoarece acea (uzină) avea un oraș subteran imens – care nu este acolo la Azot”, a spus Haidai, referindu-se la asediul prelungit asupra combinatului siderurgic din Mariupol, pentru Reuters.