LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 98 | Severodonețk, aproape cucerit. Uzina chimică din oraș a devenit adăpost pentru civili

Trei oligarhi ruşi, printre care miliardarul Roman Abramovici, au sesizat justiţia europeană pentru a obţine anularea sancţiunile impuse lor de UE în urma invaziei ruse a Ucrainei, potrivit unor surse din tribunalul Uniunii, citate de AFP.

Ceilalţi doi oameni de afaceri, suspectaţi a avea legături cu Vladimir Putin, sunt Petr Aven şi Mihail Fridman, trecuţi pe lista neagră a UE în februarie-martie în urma ofensivei ruse.

Roman Abramovici deținea din 2003 clubul de fotbal Chelsea, care a fost scos la vânzare cu câteva zile înainte ca oligarhul să fie sancționat de guvernul britanic.

Petr Aven este cunoscut pentru uriaşa sa colecţie de opere de artă rusă. Sancţiunile europene constau în îngheţarea activelor şi interzicerea vizelor în UE.

În unele zone de linie de front, forțele ruse au avansat în medie doar între 500 de metri și un kilometru pe zi în ultima lună, când ar spera să se miște mult mai repede, a declarat oficialul, sub rezerva anonimatului, într-o conferință de presă, citat de BBC.

În alte zone, cum ar fi în jurul Hersonului, forțele ucrainene au reușit să treacă la ofensivă și să obțină câștiguri în zonele controlate parțial de Rusia. Acest lucru evidențiază riscurile pentru Rusia pe flancurile sale, a spus oficialul.

Budapesta a blocat miercuri adoptarea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, care include și un embargo progresiv asupra importului de petrol rusesc, pentru a-l scoate de pe lista neagră a blocului comunicar pe şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, relatează AFP.

Liderii UE au convenit, în principiu, luni, 30 mai, să reducă importurile de petrol rusesc cu aproximativ 90% până la finalul anului și au stabilit și alte noi sancțiuni europene. Noul pachet de sancţiuni urma să fie finalizat miercuri în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor înainte de publicarea sa în jurnalul oficial al UE pentru intrarea sa în vigoare.

Mai multe informații: Ungaria a blocat adoptarea embargoului petrolier rusesc prin refuzul de a-l sancţiona pe patriarhul Kirill

Dallas Anthony Casey este un medic american de luptă care face voluntariat în Ucraina de mai bine de două luni, a descris pentru BBC situația dramatică de la Severodonețk.

Medicul, care a părăsit Severodonețk săptămâna trecută, unde a ajutat la evacuarea oamenilor rămași în orașul asediat, spune că rușii bombardează constant orașul.

„Nici un moment nu se opresc. Am condus pe drum până la o locație și am urmărit o clădire lovită. Ne-am oprit și am alergat în clădire să vedem dacă cineva poate fi salvat”, a spus Casey.

„Acum două zile, una dintre doamnele voluntare a fost lovită când mergea din ușă în ușă. Și-a pierdut jumătatea inferioară a piciorului și a pierdut mult sânge înainte să putem ajunge la ea. A trebuit să facem RCP, dar nu am reușit”, a adăugat acesta.

În ciuda bombardamentelor constante și a devastării complete a orașului, mulți civili rămân.

„Când treceam cu mașina, vedeai oameni pe biciclete sau la plimbare, în timp ce clădirea de lângă ei era aruncată în aer. Fără grabă sau panică, ei pur și simplu continuau cu ceea ce făceau”, a mai spus medicul.

SUA sunt „conștiente de riscul de escaladare în tot ceea ce facem asociat cu” conflictul din Ucraina, inclusiv cea mai recentă decizie de a furniza Ucrainei patru sisteme de rachete HIMARS, dar, până la urmă, „Rusia nu are drept de veto asupra a ceea ce” SUA le trimit ucrainenilor, a declarat miercuri subsecretarul pentru Politică al Departamentului Apărării, dr. Colin Khal, citat de CNN.

„Președintele Biden a spus clar că nu avem intenția de a intra în conflict direct cu Rusia. Nu avem un interes ca conflictul din Ucraina să se extindă la un conflict mai larg sau să se transforme în al Treilea Război Mondial, așa că am fost conștienți de asta, dar, în același timp, Rusia nu are drept de veto asupra a ceea ce am trimis ucrainenilor”, a spus Kahl.

Mai multe informații: Înalt oficial american al apărării: SUA, conștiente de riscul de escaladare a conflictului în Ucraina odată cu noul ajutor militar

”Destul de mulți civili” se adăpostesc de bombardamentele rusești sub o fabrică chimică din orașul Severodonețk, din estul Ucrainei, a anunțat miercuri guvernatorului regional din Luhansk, Serhii Haidai, citat de The Guardian.

Haidai a spus că este posibil să existe încă stocuri de substanțe chimice periculoase în instalație.

”Sunt civili acolo în adăposturi anti-bombe, sunt destul de mulți dintre ei, dar nu va fi un al doilea Azovstal, deoarece acea (uzină) avea un oraș subteran imens – care nu este acolo la Azot”, a spus Haidai, referindu-se la asediul prelungit asupra combinatului siderurgic din Mariupol, pentru Reuters.

„Ne confruntăm cu un conflict care are potențialul să se desfășoare cel puțin până la sfârșitul acestui an”, a declarat un oficial occidental într-o informare adresată jurnaliştilor despre războiul din Ucraina, citat de BBC.

Oficialul, care a vorbit sub protecția anonimatului, a spus că este greu de văzut vreo cale către o înțelegere negociată în curând și, în absența uneia, conflictul va dura „cel puțin” până la sfârșitul anului și „eventual mai mult”.

„Operațiunea va dura o perioadă lungă de timp și asta înseamnă că apoi se reduce la angajament și la asigurarea că ne-am luat obligația de a sprijini ucrainenii în această luptă foarte lungă”, a mai spus oficialul.

Președintele american Joe Biden a anunțat miercuri o nouă tranșă de ajutor militar de 700 de milioane de dolari pentru Ucraina, care include sisteme de rachete HIMARS, cu rază de acțiune de până la aproape 80 de kilometri, relatează Reuters.

„Statele Unite vor fi alături de partenerii noștri ucraineni și vor continua să ofere Ucrainei arme și echipamente pentru a se apăra”, a spus Biden într-un comunicat.

Această tranşă, a 11-a de la începutul războiului din Ucraina, face parte din alocarea de urgenţă în valoare de 40 de miliarde de dolari.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că va convoca o întâlnire la Bruxelles, în zilele următoare, cu înalți oficiali din Suedia, Finlanda și Turcia pentru a discuta despre opoziția Turciei față de aderarea Suediei și Finlandei la alianță, potrivit BBC.

„Sunt în contact strâns cu președintele Erdogan al Turciei și cu liderii Finlandei și Suediei”, a declarat Stoltenberg la o conferință de presă la Washington cu secretarul de stat al SUA Antony Blinken.

Blinken a spus că există un „consens puternic în cadrul NATO, în linii mari, pentru a sprijini aderarea rapidă a Suediei și Finlandei la alianță” și este încrezător că acest lucru se va concretiza.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat miercuri că Ucraina a dat „asigurări” că nu va folosi sistemele de arme cu rază lungă furnizate de Washington împotriva țintelor de pe teritoriul rusesc, relatează The Guardian.

Noul pachet de arme care se îndreaptă spre Ucraina este „exact ceea ce au nevoie” și le va întări mâna la orice negocieri în viitor, a spus Blinken, într-o conferință de presă comună alături de șeful NATO, Jens Stoltenberg.

Blinken a spus că președintele rus, Vladimir Putin, și-a dorit „mai puțin NATO”, dar, în schimb, „obține mai mult NATO, mai multe trupe și mai mulți membri”.

Ucraina întrece orice limită a decenței cerând Occidentului să-i livreze arme și, de asemenea, provoacă implicarea Occidentului în ostilități prin furnizarea de lansatoare multiple de rachete, a declarat miercuri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, aflat în vizită în Arabia Saudită, transmite agenția rusă de presă de stat TASS.

„Asemenea riscuri (de a implica țări terțe în conflictul din Ucraina) există, desigur. În primul rând, ceea ce cere regimul de la Kiev atât de categoric – într-o manieră de afaceri, aș spune – de la patronii săi occidentali, depășește toate limitele decenței și comunicării diplomatice. În al doilea rând, aceasta este o provocare directă, cu scopul de a atrage Occidentul în conflict”, a avertizat Lavrov.

Mai multe informații: Lavrov amenință că noul ajutor militar american acordat Ucrainei poate atrage o „ţară terţă” în conflict

Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, a avertizat miercuri că sancţiunile europene impuse importurilor de petrol rusesc vor afecta piaţa mondială de energie, dar Moscova va redirecţiona exporturile pentru a-și reduce propriile pagube, relatează Reuters.

„Aceste sancţiuni vor avea un impact negativ pentru europeni, pentru noi şi pentru întreaga piaţă globală a energiei. Dar există o reorientare care ne va permite să minimizăm consecinţele negative”, a declarat Dmitri Peskov, într-o conferință de presă.

Mai multe informații: Kremlinul susține că va redirecţiona exporturile de petrol pentru a „minimiza” impactul embargoului

În jur de 15.000 de soldați ruși au fost uciși și alți 40.000 au fost răniți de la începutul războiului din Ucraina, au estimat miercuri oficiali occidentali, citați de BBC.

Oficialii au susținut, de asemenea, că Ucrainei pierde între 60 și 100 de soldați în fiecare zi în bătălia din Donbas.

Casa Albă și-a apărat decizia de a trimite Ucrainei noi sisteme de rachete ce pot lovi ținte rusești la o distanță de până la 80 km, în loc de 321 de km, cât cereau ucrainenii, pe motiv că SUA au considerat că sunt ceea ce țara are nevoie în acest moment, în noua fază de luptă, relatează CNN.

„Am încercat să trimitem ucrainenilor exact ceea ce credem că au nevoie pentru a putea să evite acest asalt rusesc asupra țării lor. Asta a funcționat în primele zile, ucrainenii au reușit să câștige bătălia pentru Kiev și să-i alunge pe ruși din capitala lo. Acum, conflictul a trecut într-o fază diferită în sudul și estul țării”, a declarat Jon Finer, consilier adjunct pentru securitate națională, la CNN.

Noile arme se vor adăuga capacității Ucrainei, a spus Finer, și „le vor oferi capacitatea de a lovi cu precizie ținte rusești pe câmpul de luptă”.

Hackerii militari americani au „desfășurat o serie de operațiuni” ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, a confirmat șeful comandamentului cibernetic al SUA, generalul Paul Nakasone, într-un interviu pentru Sky News.

”Am efectuat o serie de operațiuni pe întregul spectru; operațiuni ofensive, defensive și informaționale”, a spus Nakasone.

El nu a detaliat activitățile, dar a spus că acestea sunt legale, efectuate cu supravegherea civilă a armatei și prin politica departamentului de apărare al SUA.

Luptele continuă în orașul Severodonețk, unde forțele ruse și aliații lor avansează, a transmis miercuri Ministerul ucrainean al Apărării, citat de CNN.

„Inamicul a ajuns în centrul orașului Severodonețk și încearcă să stabilească poziții. Situația este foarte dificilă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Oleksandr Motuzianik, într-o conferință de presă.

„Nu vreau să estimez sau să dau niciun procentaj dintre ceea ce controlăm și ceea ce nu controlăm”, a adăugat Motuzianik. „Cunoaștem obiectivele inamicului și facem totul pentru a-i împiedica să le atingă”, a mai adăugat acesta.

Serhii Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk, a anunțat miercuri o ”veste bună”: Forțele ucrainene au reușit cu succes să evacueze mai mulți civili din Toșkivka și Zolote, potrivit The Guardian.

”Comunitatea montană suferă zilnic de bombardamentele inamice, rasiștii nivelează așezările cu artilerie și avioane. Orcii (n.r. termen argotic pentru forțele ruse) din Toșkievka și Zolote cutreieră în mod deliberat locurile. A fost extrem de greu de condus, drumul este în permanență sub foc, dar eroii noștri au reușit: au adus ambulanțe și au evacuat nouă persoane – pensionari și persoane cu mobilitate redusă”, a transmis Haidai, pe contul său de Telegram.

Haidai susține că oamenii sunt acum în siguranță.

O nouă „procedură simplificată” pentru adopția copiilor ucraineni a fost introdusă miercuri, au anunţat, miercuri, Ministerul ucrainean al Politicii Sociale şi Ministerul Transformării Digitale, citate de CNN.

Aproximativ 17.000 de copii din Ucraina aşteaptă să fie adoptaţi, a declarat, ministrul adjunct al politicii sociale al Ucrainei Kostiantin Koşielenko.

„Totuși, sunt de câteva ori mai puțini părinți potențiali adoptivi. Unul dintre motive este că procedura de adopție este foarte complicată”, a spus Koșeelenko.

„Îl schimbăm pentru a implementa un proces digital rapid. Este nevoie de doar cinci minute pentru a depune o cerere pentru consultarea inițială”, a adăugat oficialul ucrainean.

O cerere iniţială de adopţie poate fi depusă prin portalul Diia începând de miercuri, iar cererile de adopţie vor putea fi depuse online din august, a adăugat Koşielenko.

Serhii Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk, din estul Ucrainei, a declarat, miercuri, pentru Newsweek, că toate trupele care în acest moment se retrag din orașul Severodonețk în fața ofensivei armatei ruse au un plan de rezervă și vor continua lupta împotriva invadatorilor.

„Luptele s-au intensificat în mod semnificativ în ultimele zile, după ce armata rusă a aruncat o mulțime de forțe și echipamente pentru a captura întreaga regiune Luhansk. Acest obiectiv este o prioritate pentru ei, deoarece nu este un teritoriu deosebit de mare și înaltul comandament rus vrea să arate că a obținut câteva victorii”, a explicat Haidai.

Mai multe informații: Trupele ucrainene care se retrag din Donbas au un plan de rezervă, anunță guvernatorul regiunii Luhansk

Mai mulți oficiali ruși au vorbit despre anexarea zonelor ocupate de ruși din Ucraina în Federația Rusă, relatează CNN.

Citat de agenția de presă rusă de stat RIA Novosti, Serghei Ţekov, membru al Consiliului Federaţiei, a spus că anul acesta ar putea avea loc referendumuri la Herson şi Zaporojie.

„Cred că toate teritoriile controlate de Rusia au șanse foarte mari de a fi reunite cu Federația Rusă. Acestea au fost inițial teritorii rusești”, a spus Țekov.

Forțele ruse ocupă o mare parte din Herson, unde luptele continuă, și o parte din regiunea Zaporojie.

Herson a fost anexat de Rusia țaristă la sfârșitul secolului al XVIII-lea, dar a făcut parte din Ucraina de la independența din 1991.

Rusia a criticat aspru miercuri decizia SUA de a furniza Ucrainei ”sisteme de rachete mai avansate” și muniție, avertizând asupra unui risc crescut de confruntare directă cu Washingtonul, relatează Reuters.

”Linia SUA este de a lupta împotriva Rusiei până la ultimul ucrainean. Asemenea livrări nu încurajează conducerea ucraineană să dorească relansarea negocierilor de pace. Noi credeam că toarnă în mod deliberat gaz pe foc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Întrebat cum ar răspunde Rusia dacă Ucraina ar folosi rachete furnizate de SUA pentru a lovi teritoriul Rusiei, Peskov a spus: „Să nu vorbim despre scenariile cele mai defavorabile”.

Forțele ucrainene mai controlează doar 20% din orașul Severodonetsk, cel mai mare oraș din estul țării, potrivit șefului administrației ucrainene a orașului, Oleksandr Stryuk. Cu toate acestea, există încă speranța că forțele ucrainene pot împiedica Rusia să preia controlul total al orașului, a spus el, conform The Guardian.

Forțele ruse controlează acum 60% din oraș, în timp ce restul a devenit „no mans land”, a declarat Stryuk pentru Reuters.

„Cei 20% sunt apărați cu înverșunare de forțele noastre armate. Trupele noastre mențin liniile de apărare. Se fac încercări de a alunga trupele ruse. Avem speranța că, în ciuda a tot ceea ce se întâmplă, vom elibera orașul și nu vom permite ca acesta să fie complet ocupat”, a spus acesta

La începutul zilei de astăzi, guvernatorul ucrainean din Luhansk, Serhiy Haidai, a declarat că Rusia „controlează acum 70% din Severodonetsk” și că trupele ucrainene „s-au retras pe poziții mai avantajoase, pregătite în prealabil”.

Între 12.000 și 13.000 de persoane au rămas în oraș și a fost imposibil să se introducă alimente sau ajutoare sau să se scoată oamenii din oraș, a declarat Stryuk.

Nu existau informații despre câte persoane au murit în oraș în ultimele zile, a adăugat el.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a recunoscut, într-un interviu acordat postului de televiziune american Newsmax, că forțele Kievului suferă în prezent până la 100 de morți și 500 de răniți în fiecare zi, potrivit The Guardian.

„Situația este foarte dificilă. Pierdem 60-100 de soldați pe zi în luptă, iar în jur de 500 sunt răniți în luptă. Ne menținem perimetrele defensive”, a spus acesta.

Cea mai dificilă situație este în estul Ucrainei și în sudul Donețk-ului și a Luhansk-ului, a adăugat Zelenski.

Ucraina și poporul său sunt „perimetrul defensiv” al lumii împotriva agresiunii lui Vladimir Putin, a declarat el la postul de televiziune american.

„Trebuie să ne dăm seama cine este puterea întunecată: este Rusia. Iar Rusia nu se va opri în Ucraina, cu siguranță. Celelalte țări, fostele republici ale URSS și membrii UE – unele dintre ele sunt deja națiuni membre NATO – sunt deja amenințate”, a adăugat acesta.

Președintele ucrainean a atras atenția asupra „slăbiciunii” lui Putin și a Rusiei, nu doar în eșecul de a ocupa o națiune vecină mai mică, ci și în încercările de a-l elimina din funcția de lider.

Putin nu poate învinge, iar lumea trebuie să înceteze să-l mai apere, pe fondul ultimelor „atrocități” comise de trupele ruse, a continuat el, subliniind totodată lipsa de aplicare deplină a sancțiunilor.

„Acum, el este aproape izolat. Lumea continuă mereu să-i dea o șansă, pentru că sancțiunile nu sunt impuse complet. Există lacune la unii dintre lideri care spun că liderului rus ar trebui să i se ofere o cale de ieșire”, a mai spus preşedintele ucrainean.

BBC a adunat mai multe mărturii directe de la locuitorii din Kherson care spun că au fost torturați de forţele ruse. Olexander Guz, un oficial din satul Bilozerka din regiunea Kherson, a declarat că a rămas cu vânătăi grave după ce a fost bătut. „Mi-au pus o pungă pe cap”, a spus el, relatează The Guardian. Rușii m-au amenințat că nu voi mai avea rinichi.

Oleh Baturin, jurnalist la un ziar independent din regiunea Kherson, a declarat că a fost răpit și întemnițat de forțele ruse timp de mai bine de o săptămână.

În timpul încarcerării sale, el a spus că a auzit cum alte persoane au fost torturate și a asistat la simularea execuției unui tânăr. El însuși a fost bătut „pe spate, la coaste și la picioare”. În urma acestei bătăi s-a ales cu patru coaste rupte.

Potrivit BBC, un medic de la spitalul din Kherson a declarat că a văzut pacienți cu arsuri de la fiare de călcat și țigări, semne de șocuri electrice, urme de strangulare, fracturi și vânătăi grave.

„Au fost torturați dacă nu au vrut să treacă de partea rusă, pentru că au fost la mitinguri, pentru că au fost în apărarea teritoriului, pentru faptul că unul dintre membrii familiei a luptat împotriva separatiștilor – unii au ajuns acolo la întâmplare”, a declarat acesta.

„În Kherson, acum oamenii dispar tot timpul”, a declarat un fost rezident, ai cărui părinți au rămas blocați în oraș. „Există un război în desfășurare, doar că această parte este fără bombe”.

„Acestea sunt potențiale crime de război pe care le analizăm”, spune Belkis Wille, de la Human Rights Watch.

Cel puțin șapte persoane au fost ucise și alte 16 au fost rănite în Ucraina în ultimele 24 de ore, au declarat miercuri oficiali militari ucraineni, potrivit CNN.

În estul Ucrainei, unde au loc cele mai grele lupte, patru persoane au fost ucise și cel puțin alte 10 au fost rănite după ce trupele ruse au vizat atacuri aeriene, rachete și bombardamente de artilerie asupra mai multor orașe, inclusiv Severodonetsk și Slovyansk, se arată într-un comunicat al Forțelor Operaționale Mixte ale Ucrainei.

În Luhansk și Donețk, trupele ruse au bombardat marți 21 de zone și au distrus 46 de „obiecte civile”, se arată în comunicat.

O actualizare separată a Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei arată că Rusia „își concentrează eforturile pe desfășurarea de operațiuni ofensive” în zona Donețk, cu sprijinul forțelor aeriene, și trage „de-a lungul liniei de contact din mortiere, artilerie și lansatoare multiple de rachete” pentru a „provoca pierderi și a epuiza personalul trupelor noastre”.

La Liman, la 60 de kilometri vest de Severodonetsk, „luptele continuă”. Mai la sud, în Bakhmut, Rusia „încearcă să alunge unități ale trupelor noastre de pe pozițiile lor”, a precizat armata.

De asemenea, administrația militară-civilă regională a declarat că bombardamentele au continuat toată noaptea asupra pozițiilor din jurul orașului Avdiivka, la nord de orașul Donețk, iar miercuri dimineață au avut loc bombardamente asupra părții vechi a orașului, precum și asupra zonei uzinei de cocs din Avdiivka.

În ultimele 24 de ore, nouă atacuri ale ruşilor au fost respinse în Donețk și Luhansk, au adăugat oficialii regionali.

Două persoane au fost ucise și cinci rănite în nord-estul țării după ce Rusia a „tras în masă” marți asupra orașelor Harkov, Izium, Bohodukhiv și Chuhuiv, au declarat oficialii regionali.

În sud, o persoană a murit după un bombardament în zona Bereznehuvate, la 90 de kilometri nord de Kherson. De asemenea, o persoană a fost rănită în urma unor bombardamente miercuri în Ochakiv, la sud de orașul Mykolaiv, au declarat oficialii regionali.

În Kherson, conexiunile telefonice și de internet sunt în continuare întrerupte, iar rușii au crescut numărul de locuri care vând cartele SIM rusești în oraș. Situația în satele ocupate din jurul Khersonului „este critică, iar acolo continuă luptele grele”, au declarat oficialii regionali.

Papa Francisc a cerut ridicarea blocadei asupra exporturilor de grâu din Ucraina, spunând că alimentul de bază nu ar trebui să fie folosit „ca armă de război”, transmite CNN.

Suveranul Pontif a spus, la finalul audienței sale săptămânale de miercuri, că urmărește „cu mare îngrijorare” situația din porturile ucrainene. Viața a milioane de oameni depinde de exportul de grâu, „în special în rândul țărilor cele mai sărace”, a spus el.

„Fac un apel din inimă pentru ca toate eforturile să fie făcute pentru a rezolva această problemă, pentru a garanta dreptul universal al omului de a fi hrănit”, a spus Papa Francisc.

„Vă rog să nu folosiți grâul, un aliment de bază, ca armă de război”, a adăugat el.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că 22 de milioane de tone de cereale, reprezentând aproape jumătate din exportul de cereale al Ucrainei, sunt blocate de Rusia.

Mai multe informaţii: Papa Francisc: Grâul nu trebuie folosit ca „armă de război”

Rusia a finalizat testarea rachetei de croazieră hipersonice Zircon şi o va desfăşura înainte de sfârşitul anului pe o nouă fregată a Flotei Nordului, a anunţat miercuri un înalt oficial militar rus, citat de Reuters.

Aleksandr Moiseev, comandantul Flotei Nordului, a declarat că fregata Amiral Golovko va deveni prima înarmată permanent cu Zircon (Ţircon, în original n.r.), a relatat agenţia de presă rusă TASS, citată de Reuters.

Preşedintele Vladimir Putin a descris Zircon ca parte a unei noi generaţii de sisteme de arme de neegalat, capabilă să zboare cu viteze de nouă ori mai mari decât viteza sunetului.

Rusia a suferit pierderi grele în timpul războiului ei de trei luni în Ucraina, dar a continuat să efectueze teste cu cele mai noi rachete.

Ministerul Apărării rus a anunţat săptămâna trecută că a testat cu succes lansarea unei rachete de croazieră Zircon de pe o navă din Marea Barents către o ţintă aflată la aproximativ 1.000 km distanţă în Marea Albă.

Mai multe informaţii: Rusia anunţă finalizarea testării rachetei de croazieră hipersonice Zircon

HIMARS – sistemul de rachete de artilerie de mare mobilitate, poate lovi ținte rusești la o distanță de până la 80 km și ar putea contribui la echilibrarea situației de pe front, în condițiile în care Ucraina a suferit în ultima vreme sub tirul artileriei rusești, scrie The Guardian.

HIMARS oferă Ucrainei abilitatea de a lovi până departe în spatele liniei frontului, din poziții care se află la adăpost de artileria rusă. Rachetele HIMARS, ghidate prin GPS, au o rază de acțiune de două ori mai mare decât cea a bateriilor M777 trimise recent de americani forțelor ucrainene.

Concret, cu o rază de acțiune de 80 de kilometri, HIMARS pot rămâne în cele mai multe cazuri în afara razei de acțiune a artileriei ruse, care s-a dovedit foarte eficientă în bătălia pentru Donbas. HIMARS pot fi de asemenea folosite pentru a amenința depozitele de muniții ale Rusiei.

Unii analiști au speculat că HIMARS ar putea schimba situația pe front, într-un moment complicat, în care Ucraina dă semne de slăbiciune în fața artileriei Moscovei. Alții cred că sistemel HIMARS nu vor schimba brusc situația. „HIMARS ar putea însă să echilibreze forțele”, a declarat un înalt oficial american din domeniul apărării.

Mai multe informaţii: HIMARS: de ce spun analiștii că lansatoarele de rachete trimise de SUA în Ucraina ar putea schimba situația pe front

Serhiy Haidai, guvernatorul ucrainean al Luhansk, a declarat că Rusia controlează acum 70% din orașul Severodonetsk, care este principala ţintă a ruşilor în prezent și un obiectiv cheie dacă forțele ruse vor să controleze întreaga regiune Donbas, transmite The Guardian.

Într-o postare pe Telegram, Serhiy Haidai a precizat că „rușii controlează 70% din Severodonetsk. Trupele ucrainene s-au retras pe poziții mai avantajoase, pregătite în prealabil. O altă parte continuă luptele în interiorul orașului”.

El a mai spus că „Lysychansk este complet sub control ucrainean. Toate așezările libere din regiunea Luhansk sunt în mod constant sub foc. Evacuarea este suspendată”.

Mai multe informaţii: Guvernatorul din Luhansk: Rusia controlează acum 70% din Severodonetsk

Cancelarul Olaf Scholz a declarat miercuri, în faţa parlamentului german, că Germania va livra sisteme de apărare sol-aer cu rază medie de acțiune – cele mai moderne din dotarea sa – care ar permite Ucrainei „să protejeze un întreg oraș important de atacurile aeriene rusești”, notează BBC.

Scholz a promis, de asemenea, să ofere Ucrainei un radar de urmărire capabil să detecteze obuzierele, mortierele și artileria cu rachete inamice – precum și lansatoarele multiple de rachete, în pas cu cele trimise de SUA.

Cancelarul a reiterat că lansatoarele de rachete nu vor putea viza teritoriul rusesc.

Aceasta vine în urma solicitărilor venite din partea Kievului, precum și a partidelor de opoziție germane, de a intensifica livrările de arme grele către Ucraina.

De la izbucnirea războiului în februarie, Germania a livrat Ucrainei peste 15 milioane de muniții, 100.000 de grenade de mână și peste 5.000 de mine antitanc.

Guvernul elveţian s-a opus prin veto în privinţa cererii Danemarcei de a trimite Ucrainei vehicule blindate pentru transport de trupe fabricate în Elveţia, invocând politica sa de neutralitate de a nu furniza arme în zonele de conflict, a informat miercuri canalul elveţian de televiziune SRF, citat de Reuters.

Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) a respins cererea Danemarcei de a oferi aproximativ 20 de vehicule de luptă pentru infanterie Piranha III Ucrainei, a anunţat SRF, citând confirmarea din partea agenţiei, informează Agerpres.

Elveţia neutră cere ţărilor străine care cumpără arme elveţiene să solicite permisiunea de a le reexporta.

În aprilie, ţara a respins reexportul de muniţie fabricată în Elveţia şi utilizată în tancurile antiaeriene pe care Germania le trimite în Ucraina. Ea a respins de asemenea cererea de arme a Poloniei pentru a ajuta Ucraina vecină.

Mai multe informaţii: Elveţia a respins cererea Danemarcei de a trimite Ucrainei blindate de origine elveţiană

Rusia anunţă că o decizie a SUA de a furniza sisteme avansate de rachete și muniții Ucrainei este extrem de negativă și ar crește riscul unei confruntări directe, informează The Guardian, care citează Reuters.

Ministrul adjunct de externe rus Serghei Ryabkov a declarat pentru agenția de știri de stat RIA Novosti că Moscova consideră „extrem de negativ” ajutorul militar american acordat Ucrainei.

Ryabkov a evidențiat planurile SUA de a furniza Kievului sistemul său de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată (Himars), un sistem de lansatoare multiple de rachete pe care Washingtonul a declarat că îl va furniza Ucrainei ca parte a ultimului său pachet de ajutor militar.

„Încercările de a prezenta decizia ca un element de „autocontrol” sunt inutile”, a declarat Ryabkov. „Faptul că Statele Unite, în fruntea unui grup de state, sunt angajate într-o pompare intenționată de arme în regimul de la Kiev este un lucru evident.”

Președintele Ucrainei, Zelenski, a declarat că țara sa nu are „nicio intenție de a ataca Rusia”, notează BBC. Într-un interviu acordat canalului conservator de televiziune american Newsmax, liderul ucrainean a insistat că artileria va fi folosită doar pentru autoapărare.

Mai multe informaţii: Reacţia Rusiei, după decizia SUA de a trimite Ucrainei sisteme de rachete „mai avansate”

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că i-a propus omologului său rus Vladimir Putin adoptarea unei rezoluţii ONU cu privire la o ridicare a blocadei ruse în portul Odesa, cu scopul de a permite exportul cerealelor ucrainene blocate de ruşi în acest port ucrainean, relatează AFP, conform News.ro.

„I-am propus, în discuţia pe care am avut-o, împreună cu cancelarul german Olaf Scholz, sâmbătă, preşedintelui (rus Vladimir) Putin, să luăm iniţiativa unei rezoluţii la ONU pentru a stabili un cadru foarte clar al acestei operaţiuni”, a anunţat şeful statului francez marţi, la finalul summitului Uniunii Eurpene, la Bruxelles, dedicat Ucrainei.

Mai multe informaţii: Macron i-a propus lui Putin o ridicare a blocadei impuse portului ucrainean Odesa printr-o rezoluţie ONU

„Operațiunile terestre ruse rămân strâns concentrate, cu greutatea puterii de foc concentrată într-un mic sector din Luhansk”, potrivit raportului publicat de ministerul britanic al Apărării, citat de BBC

Potrivit raportului, este posibil ca Rusia să controleze acum mai mult de jumătate din Severodonetsk, pe măsură ce luptele devin mai intense.

„Dincolo de Donbas, Rusia continuă să desfășoare atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune împotriva infrastructurii din întreaga Ucraină”, mai precizează raportul.

Trupele ruse „iau cu asalt” orașul Severodonețk, situat în estul țării, și s-au „consolidat în centrul orașului”, a declarat miercuri Serhiy Hayday, șeful administrației militare regionale Luhansk, potrivit CNN.

Rusia a efectuat marți asalturi în „cartierele nordice, sudice și estice ale orașului Severodonețk”, a precizat Hayday. Rușii controlează acum „cea mai mare parte” a orașului, a spus el.

„Rușii iau cu asalt, se consolidează în centrul Severodonețkului, continuând să distrugă infrastructura și instalațiile industriale” și distrugând, de asemenea, casele rezidențiale din oraș și din împrejurimi, a precizat Hayday.

Hayday a mai spus că un atac aerian rusesc a lovit marți, la ora locală 18:55, un rezervor de acid azotic de la o uzină chimică din Severodonetsk. Miliția autoproclamatei Republici Populare Luhansk a acuzat forțele ucrainene pentru explozie.

Forțele nucleare ale Rusiei organizează exerciții în provincia Ivanovo, la nord-est de Moscova, transmite Reuters, care citează agenția de știri Interfax.

Aproximativ 1.000 de militari se antrenează în manevre intense folosind peste 100 de vehicule, inclusiv lansatoare de rachete balistice intercontinentale Yars, a precizat ministerul rus al Apărării.

Informaţia a fost prezentată la scurt timp după ce Biden a anunțat că SUA vor trimite Ucrainei un pachet de asistență de securitate în valoare de 700 de milioane de dolari, inclusiv rachete cu rază medie de acțiune.

Cel puţin 262 de copii au fost ucişi şi 415 răniţi în atacuri în cele aproape 100 de zile de război din Ucraina, anunţă UNICEF, precizând că 5,2 milioane de copii ucraineni au nevoie de asistenţă umanitară, informează News.ro.

„Aproape 100 de zile de război din Ucraina au avut consecinţe devastatoare pentru copii, la o amploare şi o viteză nemaiîntâlnite de la al Doilea Război Mondial. Trei milioane de copii din Ucraina şi peste 2,2 milioane de copii din ţările care găzduiesc refugiaţi au acum nevoie de asistenţă umanitară”, transmite UNICEF.

Aproape doi din trei copii au fost strămutaţi din cauza luptelor. Pe baza informaţiilor verificate de OHCHR, în medie mai mult de doi copii sunt ucişi şi mai mult de patru sunt răniţi în fiecare zi în Ucraina – mai ales în atacuri cu arme explozive în zonele populate, susţine UNICEF.

De asemenea, infrastructura civilă de care depind copiii continuă să fie deteriorată sau distrusă, până acum cel puţin 256 de unităţi sanitare şi una din şase „Şcoli sigure” susţinute de UNICEF în estul ţării fiind afectate până acum. Sute de alte şcoli din toată ţara au fost, de asemenea, avariate. Condiţiile pentru copiii din estul şi sudul Ucrainei, unde luptele s-au intensificat, sunt din ce în ce mai grave, susţine organizaţia.

„1 iunie este Ziua Internaţională a Copilului în Ucraina şi în întreaga regiune”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell, adăugând că „în loc să sărbătorim această zi, ne apropiem cu gravitate de 3 iunie – cea de-a 100-a zi a unui război care a devastat vieţile a milioane de copii. Fără o încetare urgentă a focului şi o negociere a păcii, copiii vor continua să sufere – iar consecinţele războiului vor avea impact asupra copiilor vulnerabili din întreaga lume”.

Mai multe informaţii: UNICEF: După o sută de zile de război în Ucraina, 5,2 milioane de copii au nevoie de asistenţă umanitară

Procurorul şef Irina Venediktova a declarat că sunt suspectate 15.000 de crime de război de la începutul confruntării militare de pe teritoriul ucrainean.

Aproximativ 600 de suspecţi au fost deja identificaţi şi au început urmăririle în 80 de dosare penale, relatează BBC.

Lista suspecților include și „lideri militari și politicieni”, a anunțat procurorul șef al Ucrainei.

Statele Unite „vor furniza ucrainenilor sisteme de rachete şi muniţii mai avansate, care le vor permite să lovească cu mai multă precizie ţinte cheie de pe câmpul de luptă din Ucraina”, a scris preşedintele Joe Biden într-un articol pentru New York Times, publicat marţi, transmite miercuri AFP, citat de Agerpres.

Un înalt oficial de la Casa Albă a clarificat într-o discuţie cu presa că este vorba despre sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), adică lansatoare de rachete multiple, montate pe blindate uşoare.

El a indicat că echipamentele trimise armatei ucrainene ar avea o rază de acţiune de aproximativ 80 de kilometri. Aşadar, nu sunt sisteme cu rază foarte lungă de acţiune, de câteva sute de kilometri. Aceste echipamente fac parte dintr-o componentă nouă, mai mare, a asistenţei militare americane pentru Ucraina, în valoare totală de 700 de milioane de dolari, despre care urmează să fie publicate detalii miercuri.

Afirmând că doreşte ca Ucraina să fie „în cea mai puternică poziţie posibilă” în cazul unor negocieri cu Rusia, preşedintele american a ţinut să precizeze: „Nu încurajăm Ucraina şi nu oferim Ucrainei mijloacele de a lovi în afara graniţelor sale”. Preşedintele Joe Biden a fost în mod constant preocupat de la începutul conflictului să nu furnizeze arme care să pună Statele Unite într-o situaţie de cobeligeranţă alături de Ucraina.

În articolul apărut în New York Times, preşedintele democrat mai asigură, într-un moment în care armata ucraineană se confruntă cu o ofensivă rusă extrem de intensă în estul ţării, că „nu va face presiuni asupra guvernului ucrainean, în privat sau în public, pentru a face concesii teritoriale”.

Mai mult de 23.000 de ucraineni au primit autorizația de a intra pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, ca parte a prgramului „Uniți pentru Ucraina”, un proces simplificat al administrației Biden pentru refugiații din această țară care doresc să vină în SUA, a anunțat marți Departamentul pentru Securitate Internă, potrivit CNN.

În luna aprilie, preşedintele american Joe Biden a anunţat „Uniting for Ukraine” („Uniţi pentru Ucraina”), un program care o oferă o modalitate de intrare pentru ucrainenii interesați să vină în SUA pentru o perioadă temporară.

Programul prevede ca ucrainenii care doresc să intre în SUA să fie sponsorizați de un cetățean american sau de o persoană fizică, inclusiv de organizații de relocare și organizații non-profit.

Mai multe detalii: Peste 23.000 de ucraineni au primit autorizația de intrare în SUA. Ce condiții trebuie să îndeplinească

SUA au anunțat marți că nu vor trimite rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina pentru a fi folosite dincolo de granițele țării, relatează Reuters.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că SUA analizează în prezent posibilitatea de a trimite sisteme de rachete (MLRS) în Ucraina, care se confruntă cu pierderi militare în fața Rusiei, dar a precizat că nu vor fi trimise rachete cu rază lungă de acțiune pentru a fi folosite dincolo de câmpul de luptă din Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, în mesajul său video de marți seară, că forțele militare ucrainene au înregistrat unele succese în apropierea orașului Herson și avansează în unele părți ale regiunii Harkov, relatează Reuters.

Zelenski a abordat, în mesajul său, situația militară și a subliniat unele dintre progresele Ucrainei.

Acesta a adăugat că armata rusă are încă un avantaj semnificativ în ceea ce privește echipamentele și personalul.

„Apărătorii noștri dau dovadă de cel mai mare curaj și rămân stăpâni pe situația de pe front, în ciuda faptului că armata rusă are un avantaj semnificativ în ceea ce privește echipamentul și efectivele”, a spus liderul de la Kiev.

Serhii Haidai, șeful administrației militare a regiunii Luhansk, a declarat că trupele ruse controlează acum cea mai mare parte a orașului Severodonețk, dar a respins sugestiile conform cărora trupele ucrainene din zonă vor fi încercuite, potrivit CNN.

„Noi comunicăm în mod constant. Există o oportunitate de manevră, așa că militarii țin acum cu calm apărarea în pozițiile pe care le ocupă acum. Orașull în acest stadiu are 90% din case avariate. Dintre acestea, 60% sunt aproape imposibil de restaurat. Și toate infrastructura critică este complet distrusă”, a spus Haidai.

„Acum nu există nicio posibilitate de a părăsi Severodonețk. Este foarte riscant și șansele sunt foarte mici să scăpăm efectiv (nevătămați). Prin urmare, pur și simplu nu are rost să riscăm viațile oamenilor”, a mai spus oficialul ucrainean.

Mai multe detalii: „Cea mai mare parte din Severodonețk” a căzut în mâna rușilor și nu mai există nicio cale de evacuare, anunță guvernatorul regional

Administrația președintelui american Joe Biden a fost „clară încă din prima zi” că va oferi Ucrainei doar arme defensive pentru a lupta împotriva Rusiei, a declarat marți ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, citată de CNN.

„Nu oferim nicio armă care să le permită ucrainenilor să atace Rusia din interiorul Ucrainei. Și președintele Biden a fost foarte clar în acest sens, că nu suntem și nu vom face parte la război, dar vom sprijini eforturile Ucrainei de a-și apăra propria suveranitate și integritate teritorială”, a spus ea la o conferință de presă la ONU.

Biden a declarat luni că SUA „nu vor trimite nimic care să atace Rusia”. Ucrainenii au cerut în mod repetat partenerilor internaționali să le trimită sisteme cu lansare multiplă de rachete (MLRS) pentru a lupta în război.

Roman Vlasenk, șeful districtului de stat Severodonețk, din regiunea Luhansk, spune că orașul este „cel mai fierbinte loc din Ucraina în acest moment”, relatează BBC.

Potrivit lui Vlasenk, Rusia „a aruncat totul” în Severodonețk.

Întârzierile ajutorului militar din Europa și SUA, cum ar fi armele antitanc, reprezintă o problemă deosebită, adaugă el, iar evacuarea civililor și livrarea ajutorului umanitar sunt imposibile.

Canada a anunțat marți sancțiuni împotriva presupusei amante a lui Vladimir Putin, fosta gimnastă Alina Kabaeva, precum și a altor oficiali și companii rusești din cauza războiului în Ucraina relatează AFP.

”Vizăm bănci, oligarhi apropiați regimului Putin, precum și pe, nici nu știu cum să o numesc, partenera lui”, a declarat ministrul de externe al Canadei, Mélanie Joly, într-o conferință de presă.

Cei vizați în noua rundă de sancțiuni o includ pe Kabaeva, Banca Agricolă Rusă, Investtradebank și două firme de administrare de fonduri. Celor afectați li se vor îngheța bunurile și li se va interzice intrarea în Canada.