Război în Ucraina, ziua 346 | Rusia continuă ofensiva în est. Un nou schimb de prizonieri între Kiev și Moscova

Ministrul canadian al Apărării, Anita Anand, a distribuit sâmbătă mai multe fotografii cu primul tanc de luptă principal Leopard 2 care este încărcat într-un avion pentru a fi transportat în Ucraina, scrie The Kyiv Independent.

„Canada este alături de poporul ucrainean – și vom continua să furnizăm forțelor armate ale Ucrainei echipamentul de care au nevoie pentru a învinge”, a scris Anita Anand, într-un mesaj publicat pe Twitter. „Sprijinul Canadei pentru Ucraina este de nezdruncinat”, a precizat ea.

Today, an @RCAF_ARC aircraft departed Halifax carrying the first Leopard 2 main battle tank that Canada is sending to Ukraine.

Canada stands with the people of Ukraine – and well continue to provide Ukraines Armed Forces with the equipment that they need to win. pic.twitter.com/N1MLq40cL6

— Anita Anand (@AnitaAnandMP) February 4, 2023

Pe 26 ianuarie, Anad a anunțat că Canada va trimite Ucrainei patru tancuri Leopard 2.

Anunțul ei a venit la o zi după ce Germania a confirmat că va oferi Ucrainei 14 tancuri Leopard 2, după luni în care a amânat luarea unei decizii în privința livrării acestor blindate, și că va permite și altor țări să trimită Kievului tancurile de frabricație germană.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Tancul de luptă principal Leopard 2 este considerat unul dintre cele mai bune din lume.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă seară, în discursul adresat naţiunii, că de la începutul invaziei ruse și până în prezent un număr de 1.762 de ucraineni au fost eliberaţi din captivitatea rusă, informează news.ro. Potrivit acestuia, situaţia de pe linia frontului din estul țării este „din ce în ce mai grea”.

„În cele 346 de zile ale acestui război, a trebuit adesea să spun că situaţia de pe front era grea. Şi că situaţia este din ce în ce mai grea. Acum este din nou momentul. Un moment în care ocupantul îşi aruncă din ce în ce mai multe forţe pentru a ne sparge apărarea. Acum, este foarte dificil în Bahmut, Vuhledar, în apropiere de Lîman şi în alte direcţii. Dar acum, ca în fiecare zi din aceste 346, rezistenţa soldaţilor noştri decide totul. Rezistența noastră! Nu este vorba despre eforturile şi planurile Rusiei. Este vorba despre curajul şi determinarea soldaţilor noştri. Eficiența şi viteza tuturor celor care susţin şi ajută la sprijinirea forţelor noastre de apărare. Atenţia şi pueterea de convingere a tuturor celor care apără poziţiile internaţionale ale Ucrainei. Puterea şi unitatea poporului nostru – toţi cei care lucrează pentru victoria noastră şi toţi cei care susţin eroii noştri şi statul ucrainean. A păstra toate elementele rezistenţei noastre înseamnă a garanta victoria”, a afirmat Zelenski.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

„Astăzi avem o veste bună. Alţi 116 ucraineni au fost eliberaţi din captivitatea rusă. Dintre aceştia, 114 sunt soldaţi şi sergenţi, iar doi sunt ofiţeri. Soldaţii armatei noastre, ai Gărzii Naţionale, ai apărării teritoriale, ai Marinei, poliţişti de frontieră şi lucrători ai Serviciului de Urgenţă. Lucrăm constant pentru a aduce acasă toţi oamenii noştri ţinuţi în captivitatea rusă. Şi sunt fericit de fiecare dată când reuşim”, a precizat liderul de la Kiev, despre militarii pe care Ucraina a reușit să îi repatrieze din Rusia, în cadrul unui schimb de prizonieri de război.

Mai multe detalii: Zelenski anunță că situația pe frontul din Est devine tot mai grea: „Rușii aruncă din ce în ce mai multe forţe pentru a ne sparge apărarea”

Ministrul adjunct ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a declarat sâmbătă că, în ultima săptămână, rușii și-au aruncat toate forțele în luptă pentru „a sparge apărarea noastră și a încercui Bahmutul”, precizând că trupele ruse au lansat „o ofensivă severă în apropiere de Lîman”, relatează The Kyiv Independent.

Maliar a adăugat, totuși, că încercările Rusiei de a înconjura orașul Bahmut din regiunea Donețk au eșuat până în prezent.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina „nu va renunța” la Bahmut.

„Nimeni nu va preda Bahmutul. Vom lupta atât timp cât vom putea”, a declarat Zelenski în cadrul unei conferințe de presă organizate după summitul istoric UE-Ucraina care a avut loc la Kiev.

Forțele regulate ruse, împreună cu grupul de mercenari Wagner, controlat de Kremlin, încearcă de luni de zile să cucerească Bahmutul, în timp ce Rusia încearcă să își consolideze controlul asupra întregii regiuni Donețk, din care controlează în prezent jumătate.

Trupele ruse au cucerit recent mai multe așezări la nord și la sud de Bahmut și încearcă să taie toate liniile de aprovizionare care duc spre orașul aflat în prezent în miezul conflictului.

Cucerirea Bahmutului ar permite Rusiei să întrerupă liniile de aprovizionare ale Ucrainei din zonă și să deschidă un drum principal care duce la cele două orașe ucrainene cheie, Kramatorsk și Sloviansk.

Trupele ruse se regrupează și se concentrează pe desfășurarea unor ofensive în direcția orașelor Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Novopavlivka din regiunea Donețk, a informat Statul Major General al forțelor armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Serviciile secrete ucrainene au avertizat joi, 2 februarie, că Rusia redistribuie grupuri de asalt suplimentare și echipamente militare înaintea unei „ofensive masive” pentru cucerirea Donbasului, un centru industrial care cuprinde regiunile Donețk și Luhansk, până în martie.

Avertismentul dur vine în contextul în care forțele ruse susțin că în ultimele zile au avansat spre orașul Bahmut, aflat în zona de nord a regiunii Donețk, și spre Vuhledar, localitate situată în apropiere de orașul Donețk (care se află sub ocupație rusă).

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, și Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei au emis avertismente similare pe 1 februarie, potrivit cărora Rusia pare să se pregătească pentru o ofensivă majoră.

Într-un interviu acordat postului francez BFMTV, Reznikov a declarat că „trebuie să fim pregătiți”, deoarece forțele ruse ar putea lansa o ofensivă fie în Donbas, fie în sudul Ucrainei.

Reznikov a mai afirmat că Rusia a mobilizat 500.000 de soldați, care au fost comasați la granițe. Estimarea lui Reznikov este mult mai mare decât cele 300.000 de persoane despre care Kremlinul afirmă că au fost recrutate în urma campaniei de mobilizare din toamnă.

Conducerea Rusiei a cerut Ministerului Apărării să pregătească un plan pentru o ofensivă pe scară largă în Ucraina, inclusiv o nouă încercare de a cuceri Kievul, relatează Important Stories, citând o sursă apropiată departamentului militar, potrivit ediției în limba rusă a publicației independente The Moscow Times.

Potrivit sursei din armata rusă, starea de spirit în rândul militarilor „înțelegători” a ajuns la stadiul de „panică”, același cuvânt fiind folosit chiar de către ofițeri.

„Planurile de a merge din nou la Kiev sunt într-adevăr trasate, dar numai pentru că așa cere conducerea țării. Nimeni nu crede în punerea în aplicare a acestor planuri, ar fi o sinucidere”, a declarat sursa.

Mai multe detalii: Vladimir Putin le-ar fi ordonat generarilor să pregătească un nou asalt asupra Kievului. „Planurile sunt trasate, dar ar fi o sinucidere”

Ministerul ucrainean al Apărării a publicat sâmbătă pe Twitter imagini cu rămășițele Teatrului de Dramă din Mariupol, anunță The Guardian și Al Jazeera.

All that is left of the Mariupol Drama Theater, where hundreds of civilians died as a result of targeted barbaric bombing by the occupiers. They can destroy the crime scene, but war criminals cannot escape punishment. pic.twitter.com/XiUGRcoUfF

— Defense of Ukraine (@DefenceU) February 4, 2023

Pe 16 martie 2022, teatrul din orașul Mariupol din sudul Ucrainei, pe atunci asediat de forțele ruse, a fost bombardat într-unul dintre cele mai șocante momente de până acum ale războiului. În interiorul acestuia se adăpostiseră, potrivit autorităților de la Kiev, sute de oameni.

Bilanțul exact al morților încă nu este cunoscut, estimările variind până la 600 de morți.

Amnesty International care a catalogat atacul drept o „crimă de război clară a Rusiei”, a afirmat că bilanțul victimelor indică puțin „12 persoane, dar probabil este vorba despre mult mai multe”.

Mai multe detalii: Kievul publică imagini cu rămășițele Teatrului Dramatic din Mariupol: „Criminalii de război nu pot scăpa de pedeapsă”

Oficialii ucraineni au avertizat că reparațiile ar putea dura săptămâni întregi după incendiul produs sâmbătă la o substație electrică supraîncărcată din orașul portuar ucrainean Odesa, care a lăsat aproape 500.000 de persoane fără curent electric, scrie The Guardian.

Guvernul de la Kiev a anunțat că va apela la ajutorul Turciei și a ordonat ca stocurile de generatoare de mare putere ale Ministerului Energiei să fie trimise în oraș.

Directorul general al operatorului rețelei de stat, Volodimir Kudrytskyi, a declarat că echipamentele critice care fuseseră deja avariate, de mai multe ori, de atacurile cu rachete rusești au luat foc când nu au mai putut „rezista la sarcină”.

„(Echipamentele) au fost lovite de atâtea ori încât starea lor lasă mult de dorit”, a declarat Kudrytskyi, în cadrul unui briefing de presă.

El a adăugat că orice alte atacuri rusești cu rachete sau drone ar putea înrăutăți și mai mult situația.

„Vom face tot ce putem pentru ca îmbunătățirea situației alimentării cu energie electrică să dureze mai degrabă zile decât săptămâni”, a spus el.

Peste 18,1 milioane de treceri de frontieră au avut loc spre exteriorul Ucrainei după începutul invaziei ruse, în februarie 2022, a anunțat ONU, potrivit Sky News și Al Jazeera.

Cifra reflectă mișcările transfrontaliere de ieșire din țară – și nu persoanele fizice.

Aproape 10 milioane de persoane au trecut înapoi pe teritoriul ucrainean începând din 24 februarie 2022 și până în prezent.

Cu toate acestea, mișcările de revenire în Ucraina pot fi pendulare și nu indică neapărat reveniri durabile, deoarece situația din Ucraina rămâne extrem de volatilă și imprevizibilă.

Refugiații au fugit în țările vecine, ONU înregistrând, de asemenea, peste opt milioane de refugiați ucraineni în Europa. Puțin peste jumătate din aceștia (4,8 milioane) sunt înregistrați în cadrul unor programe oficiale – cum ar fi Homes for Ukraine din Marea Britanie.

Statele Unite și Rusia au ajuns la noi disensiuni în urma unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind criza umanitară din Ucraina, Moscova afirmând că acesta este motivat politic, iar Washingtonul solicitând actualizarea rapidă a documentului, scriu Al Jazeera și The Guardian.

Raportul directorului general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a fost prezentat consiliului executiv al organizației, din care fac parte atât Rusia, cât și SUA.

Documentul acoperă evenimentele din primele nouă luni ale anului 2022 și a catalogat situația din Ucraina ca fiind una dintre cele opt urgențe acute de sănătate la nivel mondial.

Raportul a documentat peste de 14.000 de victime civile, cu 17,7 milioane de persoane care au nevoie de asistență umanitară și 7,5 milioane de refugiați ucraineni strămutați în Europa.

Din cele 471 de atacuri cu arme grele asupra unităților sanitare la nivel global, 448 au avut loc doar în Ucraina, se arată în raportul OMS.

Reprezentantul Rusiei în consiliul de administrație al OMS a calificat raportul drept unul politizat și a afirmat că referirile acestuia la situația din Ucraina sunt acuzații nefondate.

Moscova a negat că a vizat civili în Ucraina de când a început „operațiunea militară specială”, care a devastat multe orașe ucrainene, a ucis mii de combatanți și a zguduit economia globală.

Sheba Crocker, reprezentanta SUA la ONU, a cerut un raport actualizat care să documenteze incidentele din Ucraina din septembrie.

„Atacurile Rusiei (…) au provocat daune de nedescris civililor și infrastructurii critice din Ucraina”, a declarat Sheba Crocker în cadrul reuniunii consiliului, potrivit unui comunicat de presă al biroului acesteia.

Un accident la o substație electrică, deja afectată de atacurile rușilor, a lăsat jumătate de milion de gospodării fără curent electric în orașul Odesa, din sudul Ucrainei, au anunțat sâmbătă autoritățile, potrivit Al Jazeera și Sky News.

„Situația este complexă, amploarea accidentului este semnificativă”, a anunțat premierul Denis Șmîhal, pe aplicația de mesagerie Telegram. El a adăugat că substația a fost avariată „în mod repetat” în urma atacurilor rusești.

Guvernatorul regiunii Odesa, Maksim Marcenko, a descris accidentul ca fiind „grav”, precizând că ministrul Energiei și șeful operatorului de stat al rețelei electrice, Ukrenergo, au fost trimiși în oraș.

„Un accident grav, care a provocat un incendiu, a avut loc la una dintre instalațiile energetice ale NPC Ukrenergo. Din această cauză, regiunea Odesa și orașul Odesa au rămas aproape complet fără energie electrică. Începând de acum, aproape 500.000 de abonați nu au energie electrică”, a transmis Maksim Marcenko.

„Un număr de generatoare vor fi livrate în regiunea Odesa în următoarele 24 de ore”, a mai anunțat el. „Ne așteptăm ca primele generatoare să ajungă în această seară”, a menționat guvernatorul regional.

„La cererea noastră, ministrul Energiei și șeful Ukrenergo au fost trimiși de urgență la Odesa. Împreună cu ei, (autoritățile locale) au organizat deja o ședință urgentă a comandamentului operațional pentru a elimina consecințele accidentului și a furniza energie electrică consumatorilor”, a mai adăugat Marcenko.

Ministerul britanic al Apărării a distribuit sâmbătă imagini cu echipajele ucrainene care se antrenează pe tancurile britanice Challenger 2, precizând că ucrainenii învață rapid să folosească vehiculele de luptă, relatează CNN.

„Echipajele de tancuri din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei au reușit să stăpânească rapid comenzile puternicului Challenger 2 săptămâna aceasta”, a scris Ministerul Apărării de la Londra, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Tank crews from the Armed Forces of Ukraine have been quick to master the controls of the mighty Challenger 2 this week.

The UK is providing Challenger 2 tanks to Ukraine to help them defend their homeland and retake territory.@DefenceU

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/iHiOmqR14U

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) February 4, 2023

Marea Britanie s-a angajat să trimită 14 tancuri Challenger 2 pentru a ajuta forțele Kievului, iar echipajele ucrainene au sosit pentru antrenament la sfârșitul săptămânii trecute.

Forțele ruse au bombardat cu artilerie și mortiere garnizoana de apărare ucraineană de lângă Siversk, un oraș situat la nord de Bahmut, în regiunea Donețk, în noaptea de vineri spre sâmbătă, a anunțat serviciul de stat al Gărzii de Frontieră din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Trupele ruse au încercat apoi să treacă linia de apărare pentru a efectua recunoașteri în zonă, dar Forțele Armate ale Ucrainei le-au respins.

Forțele ruse păreau să își intensifice ritmul atacurilor în partea de nord a regiunii Donețk după ce au cucerit orașul Soledar, situat la aproximativ 15 kilometri nord-est de Bahmut.

Pe măsură ce bătălia pentru Bahmut se intensifică, ambele tabere înregistrează pierderi grele în războiul brutal din jurul orașului, care se duce de luni de zile în tranșee.

Prim-ministrul britanic Rishi Sunak și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au convenit asupra importanței accelerării sprijinului militar acordat Ucrainei de către comunitatea internațională, relatează Al Jazeera.

„Premierul a spus că se concentrează pe asigurarea faptului că echipamentul militar defensiv al Regatului Unit ajunge cât mai repede posibil în linia întâi”, a precizat biroul lui Sunak într-un comunicat, după o convorbire telefonică între cei doi lideri care a avut loc sâmbătă.

„Ambii lideri au fost de acord că este vital ca partenerii internaționali să accelereze asistența acordată Ucrainei pentru a putea fi valorificată oportunitatea de a împinge forțele ruse înapoi”, a adăugat biroul premierului britanic.

La rândul său, Zelenski a precizat că i-a mulțumit lui Sunak pentru instruirea trupelor ucrainene, astfel încât acestea să poată folosi tancurile britanice Challenger, scrie The Guardian.

De asemenea, el a continuat să facă lobby pentru ca sportivii din Rusia să fie interziși de către Comitetul Internațional Olimpic (CIO) la Jocurile de la Paris din vara anului viitor.

Speaking with @RishiSunak, I thanked for start training 🇺🇦 crews on Challengers. We talked about further expanding the capabilities of the 🇺🇦 army, all-round support for Ukraine in the short & long term. I emphasized: representatives of the aggressor have no place at @Paris2024.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 4, 2023

Ucraina susține că cel puțin 220 de sportivi și antrenori au fost uciși în război. Letonia și-a anunțat reticența cu privire la participarea la Jocurile Olimpice dacă Rusia va lua și ea parte.

O organizaţie secretă coordonată de la Moscova a influenţat mai mulţi politicieni europeni pentru a se opune sancţiunilor împotriva Rusiei şi pentru a recunoaşte Peninsula Crimeea drept teritoriul al Federaţiei Ruse, arată o investigaţie coordonată de OCCRP. Şi România figura lista lobby-ştilor ruşi.

O scurgere de e-mailuri din interiorul unui grup rus de lobby, condus din interiorul parlamentului de la Moscova, arată cum mai mulţi politicieni europeni au fost plătiţi pentru a susţine temele propagandei Kremlinului şi pentru a cere încetarea sancţiunilor împotriva Rusiei, potrivit unei anchete realizate de platforma internațională de investigaţii OCCRP.

Grupul intitulat „Agenţia Internaţională pentru Politici Actuale” a ajutat la organizarea de călătorii în Crimeea pentru mai mulţi politicieni şi investitori italieni, deplasările având ca scop să legitimeze anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi să promoveze politici pro-Kremlin în Europa, arată jurnaliştii OCCRP.

Mai multe detalii: Cum a cumpărat Moscova politicieni europeni care să promoveze agenda Kremlinului. România, pe lista țintelor

Kievul va primi zeci de tancuri și vehicule blindate, sisteme antiaeriene precum și rachete cu rază mai lungă de acțiune, dar are o problemă. Doar o parte dintre aceste arme atât de necesare vor ajunge pe front la timp pentru a-i ajuta pe ucraineni se blocheze ofensiva de amploare pe care forțele Rusiei au demarat-o deja în estul Ucrainei, scrie New York Times.

Cel mai recent pachet de ajutor militar american pentru Ucraina, prezentat în mod oficial vineri, include rachetele cu cea mai lungă rază de acțiune donate până acum – o rază 150 de kilometri. Ele ar putea oferi Kievului posibilitatea de a lovi ținte rusești adânc în spatele liniei frontului.

Însă acestea vin cu un impediment: vor fi desfășurate pe front prea târziu pentru a fi folosite împotriva ofensivei de amploare a Rusiei, care pare să fi început deja în estul Ucrainei.

Mai multe detalii: „Am pierdut foarte mult timp”. Ucraina a obținut multe dintre armele promise, dar câte sosesc înainte de noul asalt major al Rusiei?

Rusia afirmă că summitul UE-Ucraina de vineri a confirmat că sprijinul blocului celor 27 de membri ai blocului comunitar pentru Kiev este doar de dragul de a servi „aspirațiile hegemonice” ale SUA și NATO, relatează Al Jazeera.

Într-un răspuns scris, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat că Uniunea Europeană, prin „încălcarea” propriilor cerințe standard pentru candidatură și declararea unor „valori comune” cu Kievul, este solidară cu „suprimarea totală a disidenței, încălcarea libertății de exprimare și de conștiință, cu încălcarea grosolană a drepturilor lingvistice și confesionale în Ucraina”.

Zaharova a catalogat drept „la fel de ipocrită” disponibilitatea UE de a oferi în continuare sprijin Ucrainei, în timp ce face apel la pace, afirmând că toate livrările militare și sprijinul financiar al blocului comunitar față de Kiev duc la „creșterea numărului de victime ale conflictului, inclusiv a celor din rândul populației civile”.

Atacuri ale rușilor au fost raportate în regiunile Donețk, Herson, Harkov, Sumî, Mikolaiv, Cernihiv, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Luhansk din estul, sudul și nordul Ucrainei, potrivit rapoartelor zilnice ale guvernatorilor regionali, scrie The Kyiv Independent.

Confor autorităților locale, trei persoane au fost ucise, iar alte 17 au fost rănite în ultimele 24 de ore.

Forțele ruse au ucis două persoane în orașele Torețk și Bahmut și au rănit alte 14 persoane în regiunea Donețk, a anunțat sâmbătă Pavlo Kirilenko, guvernatorul regional.

Vineri, trupele ruse au bombardat orașul Torețk, din regiunea Donețk, avariind 34 de clădiri rezidențiale, o grădiniță și o serie de facilități de infrastructură, a precizat Kirilenko. În cursul nopții, trupele ruse au lansat două raiduri cu rachete la periferia orașului Kramatorsk. Nu s-au înregistrat victime, a precizat guvernatorul.

Atacurile rusești au lovit, de asemenea, așezările Vuhledar, Novoukrainka, Avdiivka, Kurakhivka, Paraskoviivka, Torske și Zarichne din regiunea Donețk.

Trupele ruse au atacat regiunea Herson de 47 de ori în ultimele 24 de ore, folosind artilerie, sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS), mortiere și tancuri, potrivit Administrației militare din această regiune. Un civil a fost ucis, iar alți trei au fost răniți.

În orașul Herson, bombardamentele rusești au lovit clădiri rezidențiale și o întreprindere locală.

De asemenea, armata rusă a lansat atacuri asupra așezărilor Vovchansk, Kupiansk, Dvorichna și Ohirtseve din regiunea Harkov, avariind unele infrastructuri civile, a anunțat guvernatorul regional, Oleg Sinegubov.

Nu au existat victime în urma atacului, a precizat Sinegubov. Cu toate acestea, guvernatorul a mai afirmat că exploziaa unei mină antipersonal a rănit vineri șapte adolescenți în Izuim.

Forțele ruse au bombardat cu artilerie orașele Marhaneț și Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk în noaptea de vineri spre sâmbătă, potrivit șefului interimar al administrației militare regionale, Volodimir Orlov. Nu au fost raportate victime.

Administrația regională de stat din Zaporojie a anunțat că infrastructura civilă din 26 de localități din această regiune a fost ținta tirului rușilor. Autoritățile locale au primit 36 de rapoarte despre pagubele produse gospodăriilor cetățenilor și sit-urilor de infrastructură din cauza atacurilor rusești.

În regiunea Luhansk, armata ucraineană a respins atacurile rușilor efectuate în apropierea localităților Hrekivka, Nevske, Kreminna și Dibrova în cursul zilei trecute, potrivit Ukrainska Pravda.

Trupele ruse au bombardat, de asemenea, teritoriile de frontieră din regiunile Sumî și Cernihiv, potrivit Comandamentului Militar de Nord al Ucrainei.

Procurorul general al Ucrainei a deschis un dosar penal împotriva șefului și fondatorului grupului rus de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, informează Al Jazeera.

Potrivit unui comunicat publicat pe Telegram, Prigojin, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, este acuzat de „uzurparea integrității teritoriale și inviolabilității Ucrainei” și de „purtarea unui război agresiv”.

„Procurorii au interogat deja doi astfel de luptători care se află în UE. O anchetă privind implicarea în crime de război a unui alt membru al PMK (Grupul de mercenari Wagner, n.r.), care se află în Norvegia, este în derulare”, precizează procuratura ucraineană, în comunicat.

Autorităţile din regiunea rusă Belgorod, situată la graniţa cu Ucraina, au declarat alertă teroristă pe termen nedeterminat după bombardarea unei fabrici, informează Agerpres citând agenția germană de știri DPA.

„În Borisovka, un obiectiv industrial civil a fost atacat de forţele ucrainene în timpul nopţii”, a scris sâmbătă guvernatorul Belgorodului, Viaceslav Gladkov, pe canalul său de Telegram.

Prin urmare, a spus el, este evident necesară extinderea alertei galbene sau ameninţare teroristă crescută, pe termen nelimitat. Până acum, guvernatorii puteau declara alerte teroriste doar pentru maximum 15 zile în regiunile lor, notează agenţia germană de presă.

La începutul săptămânii, preşedintele rus Vladimir Putin a emis un decret acordând guvernatorilor posibilitatea de a declara alertă teroristă pentru o perioadă nelimitată de timp.

Când există un pericol crescut de terorism, adică nivelul de alertă galben şi roşu, libertăţile populaţiei locale sunt restrânse, de exemplu prin restricţii de circulaţie sau controale ale vehiculelor şi personale.

Nivelul de alarmă în regiunea Belgorod a fost declanşat de un mare incendiu într-o fabrică din Borisovka, la aproximativ 30 km vest de capitala regiunii. Potrivit autorităţilor, incendiul a fost provocat de bombardamente de pe teritoriul ucrainean. Din fericire, nu au fost morţi sau răniţi, a anunţat guvernatorul Gladkov.

Potrivit postărilor pe reţelele sociale, fabrica producea structuri de metal pentru construcţia podurilor, inclusiv pentru podul Kerci care leagă Rusia continentală de peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova în 2014.

Înainte de Belgorod, regiunile de graniţă Kursk şi Briansk au impus deja un astfel de regim antiterorist în această săptămână.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că furnizarea de către SUA de armament avansat pentru Ucraina nu va determina Moscova să negocieze cu Kievul, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

”Toată Ucraina care rămâne sub conducerea Kievului va arde”, a spus Medvedev, citat de jurnalista Nadana Fridrikhson, căreia i-a acordat un interviu.

Întrebat dacă livrarea de arme cu rază mai lungă de acţiune ar face ca Rusia să fie dispusă să negocieze cu Ucraina, Medvedev a răspuns că ”rezultatul va fi exact opus”, precizează Fridrikhson, pe canalul său de Telegram.

”Numai nebunii morali, dintre care sunt destui în ambele, Casa Albă şi Capitoliu, pot susţine aşa ceva”, a adăugat fostul președinte al Rusiei.

De asemenea, întrebat ce s-ar întâmpla dacă armamentul avansat promis de SUA Ucrainei va lovi peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014, Medvedev a răspuns: ”Nu ne impunem nicio limită şi, în funcţie de natura ameninţărilor, suntem gata să folosim toate tipurile de arme. În conformitate cu documentele noastre doctrinare, inclusiv Fundamentele Descurajării Nucleare. Pot să vă asigur că răspunsul va fi rapid, dur şi convingător”.

Mai multe detalii: Dmitri Medvedev, despre livrările de arme avansate americane pentru Kiev: Înseamnă că ”toată Ucraina va arde”

Investigatorii germani nu au dovezi, în acest moment, care să arate să Rusia se află în spatele exploziilor care au avut loc în toamna anului trecut la conductele de gaze Nord Stream din Marea Baltică, relatează DPA, citată de Agerpres.

Referindu-se la posibila implicare a Moscovei, procurorul general federal Peter Frank a declarat pentru ziarul Die Welt că ”acest lucru nu poate fi dovedit în acest moment”, iar ”investigaţiile sunt în curs de desfăşurare”.

Procurorul german a mai precizat că au fost prelevate probe din apă și sol, precum și resturi din conductele de gaze, care sunt evaluate acum ”din punct de vedere criminalistic”.

În septembrie 2022, au fost descoperite patru scurgeri de gaze cele două conducte din Marea Baltică, în Zonele Economice Exclusive ale Danemarcei şi Suediei. Cele două țări fac propriile anchete, iar în luna noiembrie autoritățile suedeze au vorbit despre un sabotaj grav, fără să numească vreun vinovat.

Mai multe detalii: Germania spune că nu are, în acest moment, nicio dovadă că Rusia este în spatele exploziilor de la gazoductele Nord Stream

Procurorul general al Germaniei, Peter Frank, a declarat într-un interviu pentru ziarul Welt am Sonntag, că Berlinul a adunat dovezi ale unor crime de război comise în Ucraina, relatează The Guardian.

”În prezent, de exemplu, ne concentrăm asupra crimelor în masă de la Bucha sau asupra atacurilor împotriva infrastructurii civile ucrainene”, a declarat Peter Frank, adăugând că numărul elementelor de probă strânse de procurori este format din „trei cifre”.

Germania a început să colecteze probe în martie 2022 pentru a urmări în justiție posibile crime de război.

„Ne pregătim pentru un posibil proces ulterior – fie că este vorba despre noi, în Germania, fie că este vorba despre partenerii noștri străini, fie că este vorba despre o instanță internațională”, a mai precizat procurorul german.

Mai multe detalii: Berlinul are numeroase dovezi privind crimele de război comise în Ucraina, spune procurorul general al Germaniei

Cei 116 militari ucraineni au fost eliberați din captivitatea rusă și s-au întors în Ucraina în cadrul unui schimb de prizonieri, a anunțat șeful biroului prezidențial ucrainean, Andriy Yermak, sâmbătă, 4 februarie, relatează The Kyiv Independent.

Printre prizonierii de război ucraineni eliberați se numără membri ai forțelor armate, unităților de apărare teritorială, forțelor navale, Serviciului de pază a frontierei de stat, Gărzii Naționale, Poliției Naționale și forțelor pentru operațiuni speciale. Doi dintre cei 116 erau ofițeri, iar restul erau soldați și sergenți.

”Am reușit să aducem înapoi 116 dintre oamenii noștri, apărători ai Mariupolului, partizani din Herson, lunetiști din direcția Bahmut și alți eroi”, a precizat oficialul ucrainean.

Împreună cu prizonierii de război, au fost transferate trupurile voluntarilor britanici Andrew Bagshaw și Chris Parry, precum și corpul lui Evhen Kulyk, un soldat voluntar care a luptat în Legiunea Străină Franceză, dar care s-a întors să apere Ucraina după 24 februarie, a adăugat Yermak.

Voluntarii britanici Bagshaw și Parry au dispărut în timpul unei misiuni de evacuare în orașul Soledar. Câteva săptămâni mai târziu, familiile lor au confirmat că amândoi au fost uciși, fiind prinși în asaltul rusesc asupra orașului. Circumstanțele exacte ale morții lor rămân necunoscute.

Anterior, tot sâmbătă, Ministerul rus al apărării a anunțat că 63 de soldați ruși au fost aduși în țară din teritoriul controlat de Ucraina.

În cel mai recent schimb de prizonieri, care a avut loc pe 8 ianuarie, Yermak a anunțat că 50 de militari ucraineni au fost eliberați din captivitatea rusă.

Premierul portughez Antonio Costa a anunțat sâmbătă, 4 februarie, că țara sa va trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina, fără a preciza despre câte vehicule grele de luptă este vorba, relatează The Guardian.

Potrivit oficialului, Portugalia poartă discuții cu Germania pentru a obține piesele necesare pentru repararea tancurilor Leopard inutilizabile din forțele armate portugheze.

”Lucrăm în prezent pentru a putea aloca o parte din tancurile noastre. Știu câte tancuri vor fi (trimise în Ucraina), dar acest lucru va fi anunțat la momentul potrivit”, a declarat Costa pentru agenția de presă Lusa, în timpul unei călătorii în Republica Centrafricană.

Amiralul António Silva Ribeiro, șeful forțelor armate portugheze, a declarat luna trecută că Portugalia avea 37 de tancuri Leopard 2, dar presa locală a relatat că cele mai multe dintre ele sunt inoperabile.

Statul Major General al forțelor armate ucrainene a raportat pe 4 februarie că Rusia a pierdut 130.590 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale, pe 24 februarie, 720 de soldați fiind uciși, conform estimărilor, numai în cursul zilei de 3 februarie, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit datelor anunțate de Kiev, printre pierderile suferite de Moscova în aproape un an de război se numără și 3.218 tancuri, 6.394 de vehicule blindate de luptă, 5.081 de vehicule și rezervoare de combustibil, 2.220 de sisteme de artilerie, 460 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 225 de sisteme de apărare aeriană, 294 de avioane, 284 de elicoptere, 1.956 de drone și 18 ambarcațiuni.

În dimineața zilei de 4 februarie, la substația NPC Ukrenergo a avut loc al doilea accident de mare amploare din ultimele 24 de ore, din cauza căruia orașul Odesa și o parte din regiunea cu același nume au rămas fără energie electrică, relatează Ukrainska Pravda.

”Odesa și o parte din regiunea Odesa sunt temporar fără energie electrică. Inginerii energeticieni depun toate eforturile pentru a alimenta infrastructura critică”, anunță grupul energetic DTEK.

The Usatovo substation in #Odesa is on fire. pic.twitter.com/pXrbWFBoll

— NEXTA (@nexta_tv) February 4, 2023

Pe 3 februarie, la substația Ukrenergo din Odesa a avut loc un accident de amploare, în urma căruia unele zone din oraș și o parte din regiunea au rămas fără energie electrică.

Ministerul rus al apărării a anunțat că 63 de soldați ruși au fost eliberați din captivitatea ucraineană în urma negocierilor cu Kievul, mediate de Emiratele Arabe Unite, relatează agenția rusă Interfax.

”Ca urmare a unui proces complex de negocieri, 63 de militari ai Forțelor Armate ale Federației Ruse au fost aduși de pe teritoriul Ucrainei controlat de regimul de la Kiev. Grupul de militari ruși eliberați include persoane dintr-o «categorie sensibilă», al căror schimb a devenit posibil datorită eforturilor de mediere ale conducerii Emiratelor Arabe Unite”, a transmis ministerul rus.

Potrivit instituției de la Moscova, în prezent, soldații se află pe teritoriul rus, ”primesc asistența psihologică și medicală necesară și li se oferă, de asemenea, posibilitatea de a-și contacta rudele”.

Pe 8 ianuarie, Ministerul rus al apărării anunța întoarcerea în țară a 50 de militari ruși, eliberați de Ucraina în urma negocierilor.

În dimineața zilei de sâmbătă, 4 februarie, a fost anunțată o alertă de raid aerian pe tot teritoriul Ucrainei, relatează Ukrainska Pravda.

Activiștii belaruși au precizat că un avion de avertizare și control a decolat de pe aerodromul Machulishchy din Belarus și au raportat, de asemenea, activitate a aviației rusești.

Pete Reed a fost ucis joi în orașul Bahmut din estul Ucrainei, în timp ce ajuta civilii, potrivit unui comunicat al Global Response Medicine (GRM), grupul de ajutor umanitar pe care l-a fondat, relatează CNN.

”Ieri, fondatorul GRM, Pete Reed, a fost ucis în Bahmut, Ucraina. Pete a fost piatra de temelie a GRM, ocupând funcția de președinte al Consiliului de Administrație timp de patru ani. În ianuarie, Pete s-a îndepărtat de GRM pentru a lucra cu Global Outreach Doctors în misiunea lor din Ucraina și a fost ucis în timp ce acorda ajutor”, au pecizat reprezentanții GRM într-o postare pe Instagram.

”Aceasta este o reamintire dură a pericolelor cu care se confruntă salvatorii și lucrătorii umanitari în zonele de conflict în timp ce servesc cetățenii prinși în focurile încrucișate. Pete avea doar 33 de ani, dar a trăit o viață în slujba celorlalți, mai întâi ca pușcaș marin american decorat și apoi în domeniul ajutorului umanitar”, adaugă GRM.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a confirmat „decesul recent al unui cetățean american în Ucraina”.

”Suntem în contact cu familia și oferim toată asistența consulară posibilă. Din respect pentru intimitatea familiei în această perioadă dificilă, nu avem nimic de adăugat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Soția lui Reed, Alex Kay Potter, a scris pe Instagram că soțul ei nu numai că a trăit pentru datoria sa, dar se pare că a murit salvând viața unui alt membru al echipei.

„El evacua civili (…) atunci când ambulanța sa a fost bombardată. A murit făcând ceva la care se pricepea foarte bine, ceva ce i-a dat viață și ce a iubit și, aparent, salvând un membru al echipei cu propriul său corp”, a precizat soția lui.

Reed a condus echipe medicale în timpul bătăliei pentru Mosul din Irak, tratând peste 10.000 de pacienți cu traumatisme, potrivit site-urilor Global Response Medicine și Global Outreach Doctors.

Forțele ruse atacă în patru direcții, iar apărarea ucraineană a respins atacurile acestora în nouă localități, precizează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

„Inamicul continuă operațiunile ofensive în direcțiile Lîman, Bahmut, Avdiivka și Novopavliv, suferind pierderi grele”, transmite aramata ucraineană.

În același raport se precizează că în cursul zilei de vineri, 3 februarie, forțele ruse au lansat 20 de lovituri aeriene și trei lovituri cu rachete, în special asupra infrastructurii civile din regiunile Harkov și Mikolaiv, fiind înregistrate victime în rândul populației civile. De asemenea, au avut loc peste 90 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă.

Procurorul general al Ucrainei, Andriy Kostin, a anunțat vineri, 3 februarie, că SUA au autorizat ”primul transfer de bunuri confiscate în valoare de 5,4 milioane de dolari pentru reconstrucția Ucrainei”. Transferul a fost anunțat și de procurorul general al SUA, Merrick Garland, după întâlnirea cu Kostin în Statele Unite, relatează postul CNN, citat de The Kyiv Independent.

Vizat este oligarhul rus Konstantin Malofeev.

”5,4 milioane de dolari confiscați de la un oligarh rus vor fi folosiți pentru compensarea prejudiciului cauzat Ucrainei de agresiunea Federației Ruse. Procesul de transfer a început. Cine sprijină războiul va plăti mai devreme sau mai târziu”, a scris Andriy Kostin pe Twitter.

O plângere civilă de confiscare împotriva lui Malofeev a fost depusă pentru prima dată în SUA la 30 noiembrie 2022, în cadrul unei acțiuni menite să vizeze persoane care au legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin.

În decembrie 2022, Senatul SUA a aprobat un amendament care permite transferul activelor confiscate aparținând oligarhilor ruși către populația Ucrainei.

Statele Unite au anunțat sancțiuni care au vizat peste 40 de persoane și entități asociate cu Malofeev, la începutul lunii aprilie a anului trecut. Atunci, sancțiunile includeau ”organizații a căror misiune principală este de a facilita evitarea sancțiunilor pentru entitățile rusești”.

În ultima săptămână, numărul soldaților ruși din jurul orașului Mariupol a crescut cu 10.000-15.000, spune Petro Andriușcenko, un consilier al primarului orașului din sudul Ucrainei, citat de The Kyiv Independent.

”În total, putem vorbi despre aproximativ 30.000 de ocupanți, concentrați în Mariupol și în regiune”, a scris oficialul pe Telegram.

Anterior, Andriușcenko a relatat că muncitorii ruși din construcții au început să demonteze cartierul Azovie din Mariupol ocupat de Rusia, inclusiv casele care nu sunt deteriorate, pentru a construi locuințe ”de elită”.

În ultimele câteva luni, Rusia a început să demoleze cu buldozerul clădirile de apartamente ruinate din Mariupol, o acțiune criticată de mai multe organizații pentru drepturile omului care o consideră o încercare de a acoperi crimele de război. În unele cazuri, se suspectează că rămășițele victimelor se află încă printre ruine.

Asediul forțelor ruse asupra Mariupolului, care a durat două luni, a distrus cea mai mare parte a orașului de 450.000 de locuitori din regiunea Donețk.

Forțele ruse pregătesc plecarea colaboratorilor împreună cu familiile lor din districtul Troițki din regiunea Luhansk, potrivit Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează agenția Ukrinform.

”Inamicul a început măsurile de evacuare a populației din teritoriile ocupate temporar. Conform informațiilor disponibile, colaboratorii cu familiile lor sunt pregătiți pentru plecare în districtul Troițki din regiunea Luhansk”, precizează armata ucraineană.

Incendiul a izbucit la o uzină din Borisovka, în regiunea rusă Belgorod de la granița cu Ucraina. Guvernatorul Viaceslav Gladkov a precizat, într-un mesaj pe Telegram, că focul a fost declanșat de o serie de bombardamente, relatează Ukrainska Pravda.

”Obuze au lovit teritoriul unei uzine industriale. Potrivit informațiilor preliminare, nu s-au înregistrat victime: oamenii au reușit să fie duși la o distanță sigură. S-a format un comandament operațional. Toate serviciile de urgență s-au deplasat la fața locului”, a scris oficialul.

Potrivit martorilor citați de publicația ucraineană, incendiul afectează o uzină în care de fabrică structuri metalice pentru poduri. Pe rețelele sociale se precizează că la această uzină au fost fabricate structuri pentru podul din Crimeea.

În urma summitului UE-Ucraina de vineri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că se lucrează la alocarea unei finanțări de un miliard de euro pentru Ucraina în vederea refacerii infrastructurii distruse în urma atacurilor și bombardamentelor rusești, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit acesteia, este esențial să se înceapă imediat reconstrucția rapidă a țării.

„Reconstrucția locuințelor, a drumurilor, a infrastructurii, a școlilor și a spitalelor este o muncă de zi cu zi care trebuie făcută”, a declarat ea, adăugând că acest efort este la fel de important ca și „repararea pagubelor pe care bombele lui Putin le provoacă infrastructurii energetice”.

De când a început invazia pe scară largă a Rusiei și până în prezent, UE a oferit Ucrainei un ajutor în valoare totală de 49 de miliarde de euro.

Luna trecută, Banca Mondială a estimat că reconstrucția postbelică a Ucrainei ar putea costa până la 600 de miliarde de euro.

Canada a impus sancțiuni împotriva a 38 de persoane și a 16 entități despre care spune că sunt „complice la propagarea dezinformării și propagandei rusești”, relatează Al Jazeera.

Printre cei vizați se află grupul media rus de stat MIA Rossiya Segodnya și cântărețul Nikolay Victorovici Baskov, care a susținut un concert pro-război la Moscova, a precizat Ministerul canadian de Externe, într-un comunicat de presă.

Cel de-al zecelea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Moscovei va afecta comerțul și tehnologia care sprijină războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului UE-Ucraina de la Kiev, potrivit The Guardian.

Our 9 packages of sanctions are biting, and a 10th one is on its way.

With our partners, we must deny Russia the means to kill Ukrainian civilians and destroy homes and offices.

New measures will hit the trade and technology that supports Russias war machine. pic.twitter.com/bXKOa92ENP

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 3, 2023

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat vineri că Ucraina va lupta pentru a păstra orașul „fortăreață” Bahmut cât de mult va putea și i-a îndemnat pe aliații occidentali să furnizeze țării sale arme cu rază lungă de acțiune care să ajute la respingerea forțelor ruse, relatează Al Jazeera, CNN și The Guardian.

„Nimeni nu va renunța la Bahmut. Vom lupta cât de mult timp vom putea. Noi considerăm Bahmut ca fiind fortăreața noastră”, a declarat Zelenski, într-o conferință de presă la Kiev la care au participat și înalți oficiali ai blocului comunitar, la finalul summitului UE-Ucraina.

„Ucraina ar fi capabilă să țină Bahmutul și să elibereze Donbasul ocupat dacă ar primi arme cu rază lungă de acțiune”, a mai spus președintele Zelenski.

„Dacă livrările de arme vor fi accelerate, în special cele cu rază lungă de acțiune, nu numai că nu vom părăsi Bahmutul, dar vom începe și eliberarea Donbasului, care este ocupat din 2014”, a adăugat Zelenski.

Orașul Bahmut din estul regiunii Donbas a devenit punctul central al rezistenței ucrainene și al eforturilor intense ale Moscovei de a recâștiga avântul pe câmpul de luptă.

Oficialii ruși au declarat că forțele lor încercuiesc Bahmutul din mai multe direcții și luptă pentru a prelua controlul unui drum care este, de asemenea, o rută importantă de aprovizionare pentru forțele ucrainene.

Zelenski a mai declarat că Rusia va continua să forțeze în estul țării, dar că trupele ucrainene vor putea rezista până la sosirea mai multor arme occidentale.

El a mai spus declarat că Rusia vrea să se răzbune pentru eșecurile sale militare.

„Rusia vrea să se răzbune. Răzbunare în est, unde nu au reușit. Ei vor să cucerească estul. Sarcina noastră este să nu le oferim această șansă prin întărirea armatei noastre cu armele necesare. Cred că avem toate șansele”, a declarat Zelenski, în cadrul conferinței de presă.

Oficialii ucraineni au declarat în ultimele săptămâni că sunt de părere că Rusia se pregătește pentru o ofensivă de primăvară.

Urmărește-ne pe Google News