Război în Ucraina, ziua 352 | Rusia a atacat cu 71 de rachete, spune Kievul. Oraşul Zaporojie, lovit de 17 ori într-o oră

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a reluat afirmația generalului Valeri Zalujnîi, potrivit căreia două rachete rusești lansate spre Ucraina au traversat vineri, 10 februarie, spațiul aerian al României, stat membru NATO, scrie The Kyiv Independent. Ministerul român al Apărării a negat anterior afirmațiile comandantului-șef al armatei ucrainene.

Sistemul radar ucrainean a înregistrat două rachete de croazieră rusești Kalibr care au intrat în spațiul aerian al României și al Republicii Moldova în timpul celui de-al 14-lea atac masiv cu rachete al Rusiei asupra Ucrainei, a declarat Ihnat, în cadrul unei conferințe de presă după atacul de vineri.

Ucraina așteaptă date de la sistemele de supraveghere și de la radarele partenerilor internaționali pentru a confirma acest lucru, a adăugat reprezentantul forțelor aeriene ucrainene.

Mai multe detalii: Forțele aeriene ucrainene insistă că rachetele rusești au intrat în spațiul aerian al României

Autoritățile ucrainene au avertizat că există o amenințare de atac cu drone în regiunea Kiev, informează CNN.

„Îi îndemnăm pe locuitori să rămână în locuri sigure până când alarma de raid aerian se va încheia”, a transmis vineri seară pe Telegram administrația militară a regiunii.

Sirenele de raid aerian au sunat vineri seară în mai multe regiuni din Ucraina, în contextul în care forțele ruse și-au intensificat atacurile asupra țării.

Orașul Melitopol, ocupat de Rusia, a fost afectat de o serie de explozii vineri seară, potrivit atât oficialilor ucraineni, cât și celor proruși, relatează CNN.

Forțele ucrainene au atacat în mod repetat Melitopolul în ultimele săptămâni, în efortul de a recupera zone pierdute din sudul țării și de a sublinia importanța armamentului cu rază de acțiune mai lungă.

Vladimir Rogov, un membru al administrației militare proruse din regiune, a anunțat pe Telegram că „o serie de explozii au fost auzite în oraș pentru a doua oară în această seară”, adăugând că sistemul de apărare antiaeriană al forțelor armate ruse a intrat în funcțiune pentru a combate atacurile.

Rogov a afirmat că Forțele Armate ale Ucrainei bombardează orașul cu artilerie grea și cu rachete care provin de la lansatoare multiple. El a spus că „fragmente de rachete doborâte” au lovit mai multe case rezidențiale.

„Există pagube și a izbucnit un incendiu la locul bombardamentului efectuat de către forțele armate ucrainene asupra zonei rezidențiale a orașului. Există victime”, a afirmat Rogov. „Informațiile privind victimele și distrugerile sunt în curs de actualizare”, a precizat el.

Între timp, Ivan Fedorov, primarul ucrainean din Melitopol, a afirmat vineri, într-o postare pe Telegram, că în orașul din sudul țării se produc explozii puternice.

„Puterea atacurilor efectuate este atât de mare încât ferestrele se cutremură”, a susținut el.

Sistemele ucrainene de apărare antiaeriană apără orașul Dnipro din centrul țării împotriva unui atac al rușilor, a anunțat vineri, pe Telegram, administrația militară a regiunii Dnipropetrovsk, potrivit CNN.

„Explozii în orașul Dnipro – apărarea antiaeriană funcționează”, a scris Serhii Lysak, șeful administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk.

Rusia a atacat vineri regiunile ucrainene Mikolaiv, Odesa și Dnipropetrovsk cu ajutorul dronelor, au anunțat oficialii regionali, potrivit CNN.

Vitalii Kim, șeful administrației militare din regiunea Mikolaiv, a afirmat într-o postare pe Telegram că mai multe drone au zburat în zonă. El a sugerat, de asemenea, că trei drone au fost doborâte de forțele ucrainene în Mikolaiv.

În regiunea Odesa, unitățile de apărare antiaeriană au doborât patru drone iraniene Shahed-136 „care încercau să lovească instalații de infrastructură energetică”, potrivit lui Maksym Marcenko, șeful administrației militare regionale.

„Sunt recunoscător unităților de apărare antiaeriană care veghează mereu asupra cerului nostru și care și-au demonstrat încă o dată profesionalismul”, a scris Marcenko, într-o postare pe Telegram.

Între timp, Mykola Lukașuk, șeful consiliului regiunii Dnipropetrovsk, a anunțat pe Telegram că în regiune au fost observate vehicule aeriene fără pilot la bord.

Anterior în cursul zilei de vineri, Statul Major General al armatei ucrainene a afirmat, în actualizarea zilnică a informațiilor operaționale de pe front, că Rusia a efectuat două atacuri cu ajutorul dronelor iraniene Shahed-136.

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a convocat o reuniune specială a miniștrilor energiei pentru consultări urgente privind aprovizionarea cu gaze naturale, întâlnirea urmând să aibă loc miercuri, prin videoconferință, potrivit Al Jazeera.

Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, a declarat că măsurile luate în urma invaziei ruse din Ucraina au ajutat națiunile europene să reziste chiar și după ce Rusia și-a întrerupt majoritatea livrărilor sale de gaze naturale.

„Dar criza nu s-a încheiat și mai sunt multe de făcut, în special să ne pregătim pentru iarna viitoare”, a spus el.

„Convocăm această reuniune ministerială pentru că este nevoie în continuare ca membrii noștri și alți parteneri să dea dovadă de solidaritate unii cu alții și să ia măsuri concrete pentru a asigura securitatea aprovizionării” cu gaze naturale, a precizat șeful AIE.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut boicotarea Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024 dacă sportivilor ruși li se va permite să participe, spune că prezența acestora ar fi o „manifestare a violenței”, scrie Al Jazeera.

Președintele Comitetului Olimpic Internațional (CIO), Thomas Bach, a descris apelurile Ucrainei pentru boicotarea Jocurilor ca fiind contrare „principiilor pe care le susținem”.

Dar, în alocuțiunea prin videoconferință pe care a ținut-o la reuniunea online de la Londra a miniștrilor sportului din aproximativ 35 de țări, Zelenski a declarat: „Simpla prezență a reprezentanților statului terorist este o manifestare a violenței și a anarhiei”.

„Și nu poate fi acoperită cu o pretinsă neutralitate sau cu un steag alb”, a punctat Zelenski.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a condamnat cele mai recente atacuri rusești împotriva Ucrainei, care au afectat infrastructura energetică din mai multe regiuni ale țării, relatează CNN.

Atacurile „amintesc încă o dată faptul că Rusia urmărește distrugerea completă a Ucrainei”, a declarat Vedant Patel, în timpul unui briefing de presă.

Potrivit lui Patel, Rusia a lansat un val de rachete balistice și drone de fabricație iraniană nu doar împotriva stațiilor de transformare, ci și a stațiilor de generare a energiei termice și a centralelor hidroelectrice.

„Aceste lovituri împotriva unor multor centrale care încălzesc milioane de locuințe și luminează mii de blocuri, birouri, spitale și școli – acestea sunt structuri esențiale care fac ca milioane de oameneni să poată supraviețui unei ierni geroase”, a spus el.

„Aceasta este o țintire deliberată a infrastructurii care îi ține pe ucraineni în viață în timpul iernii. Ziua de astăzi reamintește faptul că Rusia urmărește distrugerea completă a Ucrainei”, a mai spus el. „Ei (rușii, n.r.) vor literalmente să aducă întunericul în Ucraina”, a precizat Patel.

„Există bine și rău, iar Rusia este răul”, a adăugat reprezentantul Departamentului de Stat.

Președintele american Joe Biden intenționează să viziteze Polonia în perioada 20-22 februarie, a anunțat vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, potrivit marketwatch.com.

Ca parte a acestei vizite, a precizat reprezentanta Casei Albe, Joe Biden „va face declarații înainte de împlinirea unui an de la invazia brutală și neprovocată a Rusiei în Ucraina, abordând modul în care Statele Unite au mobilizat lumea pentru a sprijini poporul ucrainean în timp ce acesta își apără libertatea și democrația – și cum vom continua să fim alături de poporul ucrainean atât timp cât va fi nevoie”.

Mai multe detalii: Joe Biden va merge în Polonia, în perioada 20-22 februarie, pentru a marca un an de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina. Cu cine se va întâlni

Joe Biden va merge într-o vizită în Polonia, au declarat două surse, fără a oferi data precisă a călătoriei președintelui american.

Biden a declarat luna trecută că va merge în Polonia, dar că nu știe când.

Relatările din presă sugerează că o vizită a lui Biden în Europa ar putea coincide cu împlinirea, pe 24 februarie, a unui an de când Rusia a invadat Ucraina.

Polonia a închis vineri unul dintre cele trei puncte de frontieră ale sale cu Belarus, premierul polonez Mateusz Morawiecki motivând această decizie prin „tensiunile în creştere” cu ţara vecină, scrie Agerpres citând AFP.

Punctul de trecere a frontierei de la Bobrowniki a fost astfel închis vineri la prânz. Ministerul polonez de Interne s-a limitat să afirme că „securitatea Statului” justifică închiderea acestui punct de control şi că acesta va rămâne închis până la noi ordine.

La rândul său, premierul Mateusz Morawiecki nu a exclus decizii similare privind alte puncte vamale cu Belarus. „Motivul este că tensiunile cu Belarus sunt în creştere şi sunt instrumentalizate de către ruşi şi de Kremlin”, a spus Morawiecki în faţa presei, la Bruxelles.

Decizia Varşoviei de a închide punctul de frontieră Bobrowniki a venit la o zi după ce un tribunal belarus l-a condamnat pe jurnalistul belaruso-polonez Andrzej Poczobut la opt ani de închisoare pentru reportajele sale critice la adresa regimului de la Minsk aliat al Moscovei.

Devenită cunoscută la nivel planetat după ce a întrerupt, în martie anul trecut, buletinul de știri de la postul de stat Pervîi Canal, unde era editor, cu un banner pe care scria „Stop war”, Marina Ovsiannikova a reușit să fugă din Rusia în timp ce era în arest la domiciliu, pe 1 octombrie. Aflată în Franța, jurnalista a descris „evadarea” ei, scrie The Guardian.

„Nu am vrut să fug până în ultimul moment”, a spus Ovsiannikova, la o conferință de presă la Paris, organizată de „Reporteri fără Frontiere”.

Christophe Deloire, director executiv „Reporteri fără Frontiere”, a ajutat la organizarea evadării sub numele de cod „Evelyne”.

Despre drumul de la Moscova prin Rusia, Marina Ovsiannikova a spus: „Am mers în atât de multe direcții diferite, încât nici măcar nu mai știam în ce direcție ne îndreptăm. Am schimbat șapte mașini diferite”.

Citeşte întreaga ştire: Jurnalista rusă Marina Ovsiannikova, despre fuga în Franța: „Am schimbat șapte mașini. Lângă graniță, ne-am blocat în noroi, pe câmp, și am luat-o pe jos. Ne-am orientat după stele”

Un tribunal din Belarus a condamnat vineri doi bărbaţi la 22 de ani de închisoare pentru rolul lor în sabotarea reţelei feroviare în scopul de a încetini mişcarea forţelor ruse prin ţară, a anunţat grupul pentru apărarea drepturilor omului Viasna, potrivit agenției Reuters, preluată de Agerpres.

Cei doi bărbaţi, Dmitri Klimov, 28 de ani, şi Vladimir Aramţev, 27 de ani, au fost judecaţi şi găsiţi vinovaţi de cinci capete de acuzare, între care trădare şi terorism, susţine grupul.

Un al treilea bărbat, Evgheni Minkevici, a fost condamnat la 18 luni de închisoare pentru că nu a denunţat aceste acţiuni, dar a fost eliberat de tribunal care a considerat că a petrecut suficient timp în detenţie înainte de condamnare.

Cei trei bărbaţi au fost arestaţi de autorităţile din Belarus la sfârşitul lui martie anul trecut. Unul dintre ei a fost împuşcat în rotulă la momentul arestării.

Procesul de două săptămâni s-a derulat în spatele uşilor închise la tribunalul regional din Moghilevsk, potrivit Viasna.

După ce Rusia a utilizat Belarus ca platformă de lansare pentru a invada Ucraina în februarie anul trecut, zeci de acte de sabotaj au vizat căile ferate din Belarus. Sabotorii au dezactivat echipament responsabil pentru controlul traficului, ceea ce a dus la crearea unor blocaje pe anumite sectoare de cale ferată. Autorităţile din Belarus au anunţat oficial arestarea a 13 persoane pentru sabotaj feroviar.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina şi-a asigurat înţelegeri importante şi „semnale bune” în timpul turneului său prin capitalele europene, dar că sunt necesare mai multe eforturi pentru a obţine armele de care ţara sa are nevoie, informează Reuters, potrivit Agerpres.

„Londra, Paris, Bruxelles – am vorbit peste tot în ultimele zile despre cum să ne întărim soldaţii. Acestea sunt înţelegeri foarte importante şi am primit semnale bune”, a declarat Zelenski, în obișnuitul său discurs adresat zilnic națiunii.

Mai multe detalii: Zelenski afirmă că Ucraina trebuie să depună în continuare eforturi pentru a obține rachetele, tancurile și avioanele de luptă de care are nevoie

Washingtonul nu are „niciun indiciu” privind o amenințare militară directă din partea Rusiei la adresa Republicii Moldova sau a României în acest moment, afirmă purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Vedant Patel, potrivit Reuters.

Declarația lui Patel a fost făcută după ce Ucraina a susținut că mai multe rachete rusești au intrat în spațiul aerian al celor două țări.

„Suntem în contact şi în comunicare strânse cu partenerii noştri moldoveni şi cu aliaţii noştri români”, a mai spus Patel.

Mai multe detalii: SUA anunță că nu au niciun indiciu cu privire la o ameninţare militară directă la adresa României sau Republicii Moldova

Un grup de 35 de țări va cere ca sportivilor ruși și belaruși să li se interzică participarea la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, potrivit ministrului lituanian al sporturilor, Jurgita Šiugždinienė, scrie The Guardian.

SUA, Germania și Australia se numără printre țările ai căror miniștri au participat astăzi la o întâlnire online în care s-a discutat despre solicitarea de interzicere a participării acestor sportivi la Jocurile Olimpice, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului lituanian.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a participat la convorbirea de astăzi cu cei 35 de miniștri, a precizat purtătorul de cuvânt. Potrivit acestuia, mesajul lui Zelenski către participanți a fost că principiul neutralității nu se poate aplica în cazul invaziei ruse din Ucraina.

Ministrul britanic al sportului, Lucy Frazer, a descris întâlnirea ca fiind „foarte productivă” și a reiterat poziția Marii Britanii potrivit căreia Rusia și Belarus nu trebuie să participe la Jocurile Olimpice.

În timpul atacului masiv al Rusiei derulat vineri, o rachetă a lovit un sit de infrastructură critică din orașul Hmelnîțkîi, situat în vestul Ucrainei, potrivit primarului orașului, Oleksandr Symchyshyn, scrie The Kyiv Independent.

Atacul a avariat, de asemenea, o unitate de învățământ, clădiri înalte și case, dar nu s-au înregistrat victime, a precizat Symchyshyn.

El a adăugat că apărarea antiaeriană a doborât „o parte” din rachetele care au zburat deasupra orașului, dar pagubele produse la situl energetic sunt „foarte importante”.

Potrivit primarului, 90% dintre locuitorii din Hmelnîțkîi au alimentare cu apă, iar „aproape toți” beneficiază și de căldură. Jumătate dintre ei au rămas fără electricitate, dar autoritățile locale intenționează să o restabilească în această seară.

Ministrul Energiei, Herman Halușcenko, a declarat că infrastructura energetică a fost afectată în șase regiuni, după ce Rusia a declanșat, vineri dimineață, al 14-lea atac masiv cu rachete pe teritoriul Ucrainei.

Rusia a lansat 71 de rachete asupra Ucrainei, dintre care 61 au fost doborâte de apărarea antiaeriană a țării, potrivit Forțelor Aeriene.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că ia în considerare posibilitatea de a-i retrage lui Vladimir Putin cea mai înaltă distincție a Franței, relatează Sky News.

Fostul președinte al țării, Jacques Chirac, i-a înmânat liderului rus Legiunea de Onoare în 2006.

Introdus în 1802 de Napoleon Bonaparte, acesta este cel mai înalt ordin francez de merit, atât militar, cât și civil.

Însă Macron a declarat că așteaptă „momentul potrivit” pentru a-i retrage președintelui rus distincția.

Într-o declarație făcută după ce i-a acordat miercuri Legiunea de Onoare lui Volodimir Zelensky, el a spus că faptul că Putin încă deține disctincția este „simbolic, dar important”.

„Nu este o decizie pe care am luat-o astăzi”, a adăugat liderul francez.

Astfel de decizii „sunt întotdeauna pline de semnificații și cred că trebuie să aștepți momentul potrivit pentru a le lua”, a mai spus el.

Slovacia poate începe acum procesul de discuții privind livrarea de avioane de luptă MIG-29 Ucrainei, odată ce Kievul a cerut oficial aeronavele, a anunțat premierul slovac Eduard Heger, potrivit Al Jazeera.

Ministrul Apărării, Jaroslav Nad, a declarat că Slovacia nu mai are nevoie de aceste avioane și că ar putea fie să le vândă, fie să le ofere Ucrainei, unde aparatele ar putea fi de ajutor – dar că nu a fost luată încă nicio decizie.

Infrastructura energetică a Ucrainei a fost afectată în timpul „atacului masiv cu rachete” de vineri, în special în Zaporojie și Harkov, a declarat premierul ucrainean Denis Șmîhal, în cadrul unei ședințe de guvern, potrivit CNN.

„Zaporojie a suferit unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de la începutul războiului. Harkovul a fost, de asemenea, supus unui atac pe scară largă în cursul nopții”, a declarat Șmîhal, adăugând că există pagube la nivelul infrastructurii de înaltă tensiune în vestul, centrul și estul Ucrainei.

„Ucraina a pierdut temporar 44% din producția sa nucleară, 75% din capacitatea termocentralelor și 33% din centralele de cogenerare”, a mai spus șeful guvernului de la Kiev.

Șmîhal a adăugat că reparațiile sunt în desfășurare și că există suficiente resurse energetice și generatoare pentru ca Ucraina să treacă iarna.

„În ciuda acestei terori, marea majoritate a ucrainenilor rămân cu căldură, apă și electricitate”, a spus el.

Vladimir Putin a grațiat în secret un deținut rus pentru ca acesta să se alăture efortului de război din Ucraina, relatează The New York Times, potrivit Sky News.

Un document văzut de ziarul american arată că deținutul a fost eliberat la sfârșitul lunii august printr-un „decret de grațiere emis de președintele Federației Ruse”. Iar certificatul de eliberare a deținutului a fost emis de Ministerul rus al Justiției.

Ziarul a obținut certificatul de la Yana Gelmel, avocată pentru drepturile deținuților ruși, care a declarat că emiterea unor astfel de certificate reprezintă o lovitură majoră.

Ea a spus: „Ei pot ucide un om, pot jefui, iar apoi pot merge la război și pot pleca liberi. Aceasta este impunitate totală”.

Documentul oferă o dovadă în plus față de relatările din ultimele luni despre condamnații ruși care au fost grațiați pentru a putea lupta în Ucraina, pe fondul regreselor militare de pe front ale armatei ruse.

Luna trecută, Washington Post a relatat, de asemenea, că zeci de deținuți au primit promisiuni din partea Kremlinului că sentințele lor vor fi anulate dacă vor efectua serviciul militar.

Volodimir Zelenski a participat vineri la o întâlnire online la care au participat 35 de miniștri care au discutat cererile ca sportivii ruși și belaruși să fie excluși de la Jocurile Olimpice din 2024, a anunțat un purtător de cuvânt al ministerului lituanian al sportului, potrivit Al Jazeera.

Acesta a adăugat că mesajul lui Zelenski către participanți a fost că principiile neutralității nu se pot aplica invaziei ruse din Ucraina.

În contextul în care războiul din Ucraina continuă, statele baltice, țările nordice și Polonia au cerut organismelor sportive internaționale să interzică sportivilor ruși și belaruși să participe la Jocurile Olimpice.

Grupurile parlamentare din Finlanda au transmis vineri că ar putea ratifica tratatul fondator al NATO în următoarele săptămâni, un pas esenţial prin care Helsinki ar avansa în drumul spre aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi ar lăsa în urmă Suedia vecină, scrie Agerpres citând Reuters.

Cele două ţări nordice au aplicat pentru aderarea la NATO la scurt timp după invazia rusă din Ucraina, începută în februarie anul trecut, şi au spus că vor să intre împreună. Însă, în timp ce majoritatea statelor membre ale NATO au ratificat aplicaţiile, Turcia are obiecţii faţă de candidatura Suediei.

În contextul apropierii alegerilor din aprilie, majoritatea partidelor din Finlanda au spus că vor ca Legislativul să îşi exprime votul asupra tratatului NATO înainte de pauza parlamentară care va începe la 3 martie, iar Comisia de Afaceri Externe a dezbătut vineri, în spatele uşilor închise, legislaţia necesară.

Discuţiile vor continua săptămâna viitoare, dar s-au înregistrat progrese, a declarat preşedintele Comisiei de Afaceri Externe, Jussi Halla-Aho, de la partidul Adevăraţii Finlandezi, pentru postul public de televiziune Yle. „Se formează un consens şi cred că va exista un acord”, a spus el.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov afirmă că eforturile Occidentului de a „izola” Rusia au eșuat și că Moscova construiește relații mai puternice la nivel mondial, relatează Reuters.

„Astăzi putem afirma că planurile Occidentului de a izola Rusia, încercuindu-ne cu un cordon sanitar, au fost un fiasco”, a declarat Lavrov în fața diplomaților ruși, în cadrul unui eveniment organizat la sediul ministerului său, după ce s-a întors dintr-un turneu de aproape o săptămână în Africa.

„În pofida orgiei antirusești orchestrate de Washington, Londra și Bruxelles, noi consolidăm relațiile de bună vecinătate, în sensul cel mai larg al acestui concept, cu majoritatea internațională”, a mai susținut șeful diplomației ruse.

Lavrov a vizitat Mali, Mauritania, Sudan și Irak.

Mai multe detalii: Lavrov denunță, după ce s-a întors din Africa, „orgia antirusească orchestrată” de Occident. „Eforturile de a izola Rusia au fost un fiasco”

Autoritățile ucrainene au efectuat vineri o operațiune de percheziție „pe scară largă” la birourile Serviciului Vamal de Stat, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU – principala agenție de informații a țării), informează CNN.

SBU a afirmat că a identificat aproximativ 50 de „entități economice” care ar fi ajutat funcționarii vamali să pună în aplicare scheme ilegale și a blocat operațiunile acestora.

Operațiunea a fost realizată în comun de SBU, Biroul de Stat de Investigații (DBR) și Parchetul General.

Perchezițiile au fost efectuate în biroul central al agenției și în birourile regionale din Volîn, Jîtomir, Liov, Ternopil, Cernăuți, Odesa, Kiev, Rivne și Zakarpattia, potrivit SBU.

Se așteaptă ca SBU să efectueze o anchetă inițială și apoi să publice un raport detaliat privind actele de corupție comise de funcționarii serviciului vamal.

Trupurile a 61 de militari ucraineni căzuți la datorie au fost returnate Kievului de către forțele ruse, în cadrul unui alt transfer organizat de Biroul Comisarului pentru persoane dispărute și pentru forțele de ordine, a anunțat vineri Ministerul ucrainean al Reintegrării, potrivit The Kyiv Independent

La jumătatea lunii ianuarie, Ucraina a returnat trupurile a 54 de apărători uciși în localitatea Olenivka, în regiunea Donețk, într-un transfer organizat cu medierea Comitetului Internațional al Crucii Roșii.

Peste 50 de prizonieri de război ucraineni au fost uciși de o explozie într-o închisoare din Olenivka, pe data de 29 iulie. Localitatea Olevnika se află sub ocupație rusă.

În total, corpurile neînsuflețite a 888 de soldați ucraineni au fost returnate Kievului, după numirea comisarului, pe 20 mai.

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a respins criticile celor care nu sunt de acord cu decizia ei ca Roma să continue să trimită Ucrainei armament, scrie Al Jazeera.

„Cei care spun că Ucraina nu trebuie ajutată lucrează împotriva suveranității și libertății unei națiuni”, a declarat Meloni, într-o conferință de presă la finalul unui summit al UE.

Ea a declarat că speră că Italia va putea anunța că este pregătită să furnizeze Ucrainei un sistem de apărare antirachetă SAMP/T (Mamba) în zilele următoare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că mai multe rachete ruseşti au trecut vineri prin spațiul aerian al Republicii Moldova şi României, stat membru NATO, ceea ce, în opinia liderului de la Kiev, reprezintă o provocare pentru alianţa militară nord-atlantică şi securitatea colectivă a acesteia, informează agenția Reuters, preluată de Agerpres.

„Inamicul a lansat cel puţin 70 de rachete într-un nou atac masiv (asupra Ucrainei) în această dimineaţă. Peste 60 dintre acestea au fost doborâte. Acestea aveau ca țintă civilii și infrastructura și din păcate sunt și victime”, a spus Volodimir Zelenski, într-un mesaj video publicat pe contul său de Facebook.

„Mai multe rachete ruseşti au trecut prin spaţiul aerian al Republicii Moldova şi al României. O altă dovadă că teroarea nu a cunoscut și nu va cunoaște granițe. Aceasta este o altă dovadă că protejarea Ucrainei înseamnă protejarea întregii Europe și a lumii. Rachetele de astăzi sunt o provocare pentru securitatea NATO, pentru securitatea colectivă”, a adăugat liderul de la Kiev.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski contrazice Ministerul român al Apărări și susține că mai multe rachete rusești au trecut prin spațiul aerian al României și al Republicii Moldova

Mai multe mame și soții ale soldaților ruși din Ciuvașia mobilizați în Ucraina susțin că nu au primit niciun semnal despre soarta lor și nici ajutorul de înmormântare promis în cazul în care cei dragi și-au pierdut viața.

Videoclipul a fost semnalat de Anton Gherașcenko, unul dintre consillierii Ministerului ucrainean de Interne.

„Explică-ne unde sunt copiii și soții noștri. Dacă ești om, vei înțelege că nu dormin de nopți întregi. Batem la porți închise, nu ni se oferă niciun răspuns”, spune reprezentanța mamelor soldaților ciuvași.

Mai multe detalii: Nou apel al mamelor soldaților ruși către președintele Putin: „Ne-ai luat soții și copiii de lângă noi, explică-ne unde sunt?”

Televiziunea ucraineană de stat relatează pe Telegram că în Ucraina sună din nou alertele de raid aerian, în orașe precum Kiev, Odesa, Liov și Vinnița, scrie The Guardian.

Aceasta este a treia alertă de raid aerian de vineri și vine după ce Moscova a lansat un val de atacuri aeriene cu rază lungă de acțiune asupra unor ținte de pe front, notează Sky News.

Forțele ruse au lovit rețeaua electrică din mai multe părți ale Ucrainei în atacurile de peste noapte și cel puțin 17 rachete au lovit orașul Zaporojie, din sud-estul țării, în decurs de doar o oră.

Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 71 de rachete de croazieră, dintre care 61 au fost doborâte.

Trupele ruse au pierdut probabil zeci de vehicule blindate în timpul unui atac eşuat asupra oraşului Vuhledar din estul Ucrainei, potrivit Ministerului britanic al Apărării, care pe de altă parte confirmă înaintări ale trupelor ruse în estul Ucrainei, relatează agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres.

În apropierea oraşului Vuhledar, aflat sub controlul armatei ucrainene şi situat la o intersecţie strategică între liniile frontului de est şi de sud, s-au înregistrat unele dintre cele mai sângeroase lupte ale războiului, în timp ce trupele ruse îşi continuă asaltul pe frontul din estul Ucrainei.

„Trupele ruse probabil au fugit şi au abandonat cel puţin 30 de vehicule blindate în mare parte intacte, într-un singur incident după un asalt eşuat”, afirmă Ministerul britanic al Apărării în raportul său public zilnic despre evoluţia războiului declanşat de Rusia pe 24 februarie anul trecut.

Bloggerii militari ruşi, adesea critici faţă de modul în care comandanţii armatei ruse abordează războiul din Ucraina, au confirmat pierderile trupelor ruse la Vuhledar. Potrivit unuia dintre aceşti bloggeri, 31 de vehicule blindate au fost distruse de dronele ucrainene după ce unitatea din care făceau parte aceste vehicule a fost angajată în luptă fără a fi protejată de focul de acoperire al artileriei.

De asemenea, potrivit Grey Zone, un canal semi-oficial de Telegram al grupării paramilitare ruse Wagner, „un dezastru este în desfăşurare în jurul Vuhledar şi se repetă din nou şi din nou”. Acuzând la rândul său incompetenţa comandanţilor ofiţeri superiori ai armatei ruse, un alt blogger militar rus notează că „aceşti oameni au distrus un număr considerabil de oameni şi echipamente, fără să fie traşi la răspundere pentru aceasta, iar apoi, cu aceeaşi mediocritate, au început asaltul la Vuhledar”.

Ministerul rus al Apărării nu a comentat aceste relatări, afirmând doar că operaţiunile militare de capturare a oraşelor Vuhledar şi Bahmut progresează bine. Trupele ruse au înaintat treptat în acea zonă în ultima lună, reuşind în special să ocupe localitatea Soledar, ceea ce le-a permis să înainteze către Bahmut şi dinspre nord, nu doar dinspre est. După luni de lupte statice de artilerie, trupele ruse au reuşit să înceapă încercuirea Bahmutului.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, de marţi până joi trupele ruse au înaintat 2-3 kilometri la nord de Bahmut, un avans relativ rapid dacă avem în vedere că luni la rând liniile frontului nu s-au schimbat aproape deloc, şi ameninţă acum principala rută de acces dinspre vest către Bahmut.

De asemenea, în pofida pierderii în acel atac eşuat lângă Vuhledar a zeci de blindate şi a unor efective importante, trupele ruse au avansat şi în direcţia acestei localităţi, mai observă Ministerul Apărării de la Londra.

Ucraina se pregăteşte în prezent pentru o nouă ofensivă majoră rusească, la aproape un an de la lansarea invaziei. Potrivit unor oficiali ucraineni, această ofensivă ar fi început deja, ei remarcând intensificarea operaţiunilor armatei ruse pe frontul din provinciile estice Doneţk şi Lugansk. Întrebat la televiziunea ucraineană dacă noua ofensivă rusă a început, guvernatorul ucrainean al regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, a răspuns: „Da, categoric !”.

Guvernul Elveţiei a anunţat vineri că a respins cererea de reexport de artilerie antiaeriană din Spania către Ucraina, relatează Reuters și Al Jazeera.

„Cererea Spaniei de derogare de la obligația de respingere a reexportului a fost examinată în lumina acelorași criterii ca orice alt export de material de război din Elveția. „Prin urmare, cererea a primit un răspuns negativ”, a anunțat guvernul de la Berna.

Spania ceruse în ianuarie permisiunea de a trimite Ucrainei tunuri antiaeriene de 35 mm, de fabricaţie elveţiană.

Reuters notează că Elveţia a mai respins anterior şi cereri similare privind reexporturi de vehicule blindate şi muniţie din Danemarca şi Germania, tot pentru sprijinirea Ucrainei în faţa agresiunii ruse.

Legea elvețiană privind materialele de război nu permite exportul acestora în cazul în care țara de destinație este implicată într-un conflict armat intern sau internațional.

Cu toate acestea, trimiterea de arme în Ucraina devine un subiect sensibil în Elveția, populația fiind în favoarea eliminării legii.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său polonez, Andrzej Duda, au discutat vineri, în cadrul unei întâlniri, despre „necesitatea unor noi acțiuni comune de sprijin militar”, în contextul în care liderul de la Kiev efectuează un turneu diplomatic neanunțat în capitalele europene, relatează CNN.

Cei doi au vorbit, de asemenea, despre „situația actuală de pe front și despre securitatea din regiunea noastră”, precum și despre „agenda înaintea viitorului summit NATO de la Vilnius”, a precizat Biroul de politică internațională al președintelui Poloniei, într-o serie de mesaje publicate pe Twitter.

Zelenski i-a mulțumit lui Duda „pentru sprijinul pe care Polonia îl oferă Ucrainei, inclusiv pentru îngrijirea a milioane de refugiați ucraineni”, a adăugat cancelaria lui Duda.

Zelenski a ținut joi un discurs emoționant în fața parlamentarilor europeni, la Bruxelles, după o vizită surpriză la Londra și la Paris, ca parte a unui turneu menit să convingă Occidentul să trimită Ucrainei mai multe arme și sprijin militar pentru a contracara ofensiva de primăvară a Rusiei.

Invazia Rusiei a exacerbat criza globală a refugiaților, milioane de refugiați din Ucraina revărsându-se în țări din Europa, în timp ce conflictul continuă acasă. Peste 1,5 milioane de refugiați ucraineni au fost înregistrați în țara vecină Polonia, potrivit celor mai noi cifre ale Agenției ONU pentru refugiați.

Comandamentul Forțelor Aeriene din Ucraina a anunțat că a doborât 61 din cele 71 de rachete lansate vineri de armata rusă, în contextul în care sirenele de raid aerian au răsunat mai devreme în întreaga țară pe fondul unei serii de atacuri, relatează CNN.

„Inamicul a atacat din aer folosind opt bombardiere strategice Tu-95MS care au lansat rachete Kh-101 și Kh-555, de la Volgodonsk și din zona Mării Caspice”, au precizat Forțele Aeriene ucrainene, într-un comunicat. „Inamicul a atacat, de asemenea, cu rachete de croazieră de tip Kalibr, lansate de pe navele din Marea Neagră”, au precizat forțele ucrainene.

Armata ucraineană spune că, în plus, Rusia a lansat aproximativ 35 de rachete S-300 spre orașul Zaporojie, din sudul țării, și spre regiunea nord-estică Harkov. Rachetele S-300 sunt rachete sol-aer, dar Rusia le folosește pentru a lovi ținte aflate la sol.

De asemenea, armata ucraineană a mai anunțat că a doborât în cursul nopții cinci drone Shahed, de fabricație iraniană.

Peste 50 de rachete au fost lansate astăzi de Rusia asupra Ucrainei, dar majoritatea au fost doborâte, a declarat premierul ucrainean Denis Şmihal, citat de Sky News.

„Rusia nu poate accepta eșecurile și, prin urmare, continuă să terorizeze populația (ucraineană). O nouă încercare (vineri) de a distruge sistemul energetic ucrainean și de a-i priva pe ucraineni de lumină, căldură și apă”, a transmis Şmihal pe Telegram.

Kremlinul și-a concentrat bombardamentele asupra estului industrial al Ucrainei, în special asupra provinciilor Luhansk și Donețk, a declarat armata ucraineană.

Comandamentul Forțelor Aeriene din Ucraina a anunțat că a doborât 61 din cele 71 de rachete lansate vineri de armata rusă, în contextul în care sirenele de raid aerian au răsunat mai devreme în întreaga țară pe fondul unei serii de atacuri, relatează CNN.

„Inamicul a atacat din aer folosind opt bombardiere strategice Tu-95MS care au lansat rachete Kh-101 și Kh-555, de la Volgodonsk și din zona Mării Caspice”, au precizat Forțele Aeriene ucrainene, într-un comunicat. „Inamicul a atacat, de asemenea, cu rachete de croazieră de tip Kalibr, lansate de pe navele din Marea Neagră”, au precizat forțele ucrainene.

Armata ucraineană spune că, în plus, Rusia a lansat aproximativ 35 de rachete S-300 spre orașul Zaporojie, din sudul țării, și spre regiunea nord-estică Harkovv. Rachetele S-300 sunt rachete sol-aer, dar Rusia le folosește pentru a lovi ținte aflate la sol.

De asemenea, armata ucraineană a mai anunțat că a doborât în cursul nopții cinci drone Shahed, de fabricație iraniană.

Președintele rus Vladimir Putin va susține un discurs în fața Adunării Federale pe 21 februarie, cu trei zile înainte de împlinirea unui an de la invadarea Ucrainei, transmite CNN.

Putin va aborda în discursul său „operațiunea militară specială” din Ucraina, economia și problemele sociale, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Întrebat dacă la discursul lui Putin vor fi prezenți participanți sau militari din războiul din Ucraina, Peskov a spus: „Putem spune cu certitudine că vor fi invitați”.

Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov, a fost convocat la Ministerul de Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova ca urmare a survolării vineri dimineaţă a spaţiului aerian al republicii de o rachetă rusească lansată împotriva Ucrainei, transmite portalul Deschide.md, citat de Agerpres.

„Şeful diplomaţiei Nicu Popescu a dispus convocarea de urgenţă la MAEIE a ambasadorului Federaţiei Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov, pentru a indica părţii ruse încălcarea inacceptabilă a spaţiului nostru aerian prin survolarea teritoriului suveran al Republicii Moldova de o rachetă rusească în cursul zilei de astăzi”, se arată într-un mesaj al ministerului.

MAEIE notează că partea rusă continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei, iar atacurile cu rachete asupra ţării vecine îi afectează direct şi negativ şi pe cetăţenii Republicii Moldova.

„Respingem cu tărie acţiunile şi declaraţiile recente neprietenoase în raport cu Republica Moldova, fapt absolut inacceptabil pentru către poporul nostru. Chemăm Federaţia Rusă să oprească agresiunea militară asupra ţării vecine care cauzează numeroase pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri materiale”, a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al MAEIE.

Structurile responsabile din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova au detectat vineri, la ora locală 10:18, o rachetă care a traversat spaţiul aerian al Republicii Moldova, deasupra localităţii Mocra din regiunea transnistreană şi, ulterior, deasupra localităţii Cosăuţi din raionul Soroca, cu direcţia Ucraina.

„Ministerul Apărării, în colaborare cu structurile responsabile din republică, monitorizează atent situaţia în regiune şi condamnă ferm violarea spaţiului aerian al Republicii Moldova”, se menţionează într-o declaraţie a Ministerului Apărării de la Chişinău.

În ultimele luni, cel puţin şase rachete ruseşti au survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova în timpul atacurilor aeriene ale Rusiei împotriva Ucrainei. Două dintre ele au căzut pe teritoriul republicii noastre şi au provocat daune locuitorilor din localitatea Naslavcea, raionul Ocniţa, aminteşte în acest context Ziarul Naţional din Chişinău.

Guvernul ucrainean a cerut oficial Olandei avioane de vânătoare F-16 de fabricație americană, notează CNN. „Ucraina a înaintat o cerere către Olanda pentru furnizarea de avioane de luptă F-16”, au declarat Forțele Aeriene ucrainene pe Twitter.

Ministerul olandez al Apărării a confirmat cererea oficială a Ucrainei pentru CNN.

„Ucraina a cerut avioane de luptă”, a declarat joi ministrul Apărării, Kajsa Ollongren, pentru NOS News, afiliat CNN. „Întotdeauna luăm foarte în serios toate solicitările Ucrainei. Ei duc acest război, sunt atacați de Rusia”.

Olanda renunță treptat la avioanele F-16. Mai are 24 de F-16, dar plănuiește să renunţe de ele până anul viitor, pe măsură ce trece la F-35.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că 10 rachete rusești au fost doborâte deasupra capitalei ucrainene, transmite Sky News.

„Potrivit forțelor de apărare aeriană, 10 rachete au fost doborâte deasupra Kievului. Există pagube la rețelele electrice. Nu există victime. Lucrătorii din domeniul energiei lucrează pentru a restabili rețelele”, a transmis acesta pe Telegram.

Ucraina a declarat că Rusia a lansat vineri atacuri „masive” cu rachete și drone, la o zi după ce președintele Zelenski a vizitat unele țări europene pentru a face presiuni pentru arme cu rază lungă de acțiune, relatează The Guardian.

Vineri dimineață, „inamicul a lovit orașe și facilități de infrastructură critică”, a declarat forțele aeriene, adăugând că șapte drone „kamikaze” de fabricație iraniană au fost lansate din Marea Azov și șase rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră.

Forțele aeriene au precizat că au doborât cinci drone și cinci rachete Kalibr, relatează Agenția France-Presse.

Rusia a efectuat, de asemenea, un atac „masiv” cu „până la 35 de rachete antiaeriene ghidate” vizând regiunea Harkov, în est, și regiunea Zaporojie, în sud, a precizat aceasta.

În Harkov, „au fost vizate instalații critice și de infrastructură”, ceea ce a dus la incendii care au fost stinse „rapid”, a declarat guvernatorul Oleg Sinegubov. Unele zone ale orașului au rămas fără energie electrică.

„Infrastructura energetică și industrială” a suferit pagube în Zaporojie, lăsând secțiuni ale orașului fără electricitate, a declarat oficialul local Anatoli Kurtev.

Kurtev a declarat că au fost înregistrate 17 lovituri în decurs de o oră, „cel mai mare număr” de la invadarea Rusiei în urmă cu aproape un an.

Operatorul energetic ucrainean Ukrenergo, a declarat că „mai multe instalații de înaltă tensiune” au fost afectate în estul, vestul și sudul Ucrainei, ceea ce a dus la întreruperi de energie electrică.

Două rachete rusești Kalibr ar fi traversat spațiul aerian al României, la granița cu Moldova și Ucraina, a susținut vineri, 10 februarie, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnii, pe Twitter. Ministerul Apărării a negat informația.

„Astăzi, 10 februarie, la ora 10:18, două rachete de croazieră rusești Kalibr au trecut frontiera de stat dintre Ucraina și Moldova. La ora 10:33, aceste rachete au traversat spațiul aerian al României. După aceea, rachetele au intrat din nou în spațiul aerian al Ucrainei, la punctul de trecere a frontierei celor trei state”, a scris oficialul ucrainean pe Twitter.

Ministerul Apărării de la București a transmis însă la solicitarea Libertatea că știrea nu se confirmă.

Mai multe detalii: Ucraina susține că două rachete rusești ar fi traversat spațiul aerian al României. Ministerul Apărării: Informațiile nu se confirmă

Șapte persoane au fost rănite în urma unui nou atac asupra infrastructurii critice din Harkov, scrie Sky News. Primarul din Harkov, Igor Terejov, a declarat că un alt atac a lovit regiunea astăzi, în jurul orei locale 10:00.

„Este posibil să existe astăzi întreruperi ale energiei electrice și ale altor utilități”, a spus el.

„Potrivit informațiilor preliminare, șapte persoane au fost rănite în urma ultimului atac al ocupanților. Două dintre ele sunt în stare gravă”, a declarat Oleg Sinegubov, șeful administrației regionale de stat din Harkov.

Forțele ruse au lovit orașul Zaporojie din sudul Ucrainei și regiunea nord-estică Harkov cu zeci de rachete noaptea trecută, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene.

„Inamicul a atacat regiunea Harkov și regiunea Zaporizhzhia cu până la 35 de rachete S-300 sol-aer care nu pot fi distruse în aer de apărarea aeriană”, a declarat Forțele Aeriene ucrainene pe pagina de Facebook.

Rachetele S-300 din epoca sovietică, concepute pentru a doborî avioane de luptă, au fost reproiectate de Rusia pentru a lovi ținte terestre în timpul războiului din Ucraina.

Alertele de raid aerian sunt în vigoare vineri dimineață în întreaga Ucraină.

Atacurile forţelor ruse asupra infrastructurii de electricitate din Ucraina în cursul nopții provoacă întreruperi în întreaga țară, a anunţat vineri compania energetică de stat, conform CNN.

Ukrenergo a precizat că mai multe instalații de infrastructură de înaltă tensiune au fost lovite în regiunile din vestul, estul și sudul Ucrainei, provocând întreruperi în alimentarea cu energie electrică.

„Noaptea trecută, rușii au atacat infrastructura energetică cu drone și rachete care vizau centralele electrice și instalațiile sistemului de transmisie. Au fost introduse întreruperi de urgență”, se arată în comunicat.

Forțele ruse au lovit orașul Zaporojie din sudul Ucrainei și regiunea Harkov din nord-estul țării cu zeci de rachete, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene.

Alertele de raid aerian sunt în vigoare acum în toată Ucraina.

Mai multe explozii au fost auzite în capitala ucraineană Kiev, potrivit celor mai recente informaţii citate de Sky News. Administrația orașului Kiev a declarat că apărarea antiaeriană funcționează în capitală.

Lesia Vasilenko, deputat în parlamentul ucrainean, anunţă că apărarea antiaeriană poate fi auzită la Kiev.

Ulterior, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că „resturi de la o rachetă au avariat o mașină și acoperișul unei case particulare în cartierul Holosiivskyi”. „Atacul cu rachete continuă. Rămâneți în adăposturi!”, a adăugat acesta.

Majoritatea loviturilor cu sisteme avansate de rachete furnizate de SUA se bazează pe informații despre ținte furnizate de SUA și de alți aliați, a relatat Washington Post, potrivit The Kyiv Independent.

Trei oficiali ucraineni de rang înalt și un oficial american de rang înalt au confirmat dezvăluirea privind dependența ucraineană de „coordonatele furnizate sau confirmate de Statele Unite și aliații săi pentru marea majoritate a loviturilor”.

Forțele ucrainene „aproape niciodată nu lansează armele avansate fără coordonate specifice furnizate de personalul militar american”, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt.

Vestea vine după anunțul din 3 februarie privind noul pachet de ajutor de securitate din partea SUA, care include rachete cu rază lungă de acțiune Ground Launched Small Diameter Bomb (GLSDB) pentru lansatoarele multiple de rachete HIMARS furnizate de SUA și arme antitanc Javelin.

Alertă de raid aerian în toată Ucraina în această dimineață. Oficialii au avertizat cu privire la posibilele atacuri cu rachete rusești, îndemnând locuitorii să se adăpostească, relatează The Guardian.

„Există o mare amenințare de atac cu rachete. Vreau să subliniez din nou – nu ignorați sirenele de alertă aeriană”, a declarat Serhii Popko, șeful administrației militare a orașului Kiev.

Consilierul prezidențial al Ucrainei, Anton Gerașcenko, a îndemnat oamenii să rămână în adăposturi.

Moscova nu crede în promisiunile Kievului că nu va folosi arme occidentale cu rază lungă de acțiune pentru a lovi în adâncimea teritoriului rusesc, a anunţat vineri agenția de presă de stat RIA, care a citat un oficial al Ministerului rus de Externe, potrivit The Guardian.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat săptămâna aceasta că Kievul va folosi doar armele pe care SUA intenționează să le furnizeze pentru a lovi forțele rusești pe teritoriul ucrainean.

„Nu se poate avea încredere în astfel de declarații, deoarece autoritățile ucrainene și-au demonstrat de nenumărate ori lipsa de încredere și incapacitatea de a încheia acorduri”, a spus Alexei Polishiuk, un șef de departament în cadrul ministerului rus, pentru RIA.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat în cursul nopţii de joi spre vineri, că avioanele de vânătoare solicitate de Ucraina nu vor putea „în niciun caz” să fie „livrate în următoarele săptămâni”, adăugând că preferă arme „mai utile” şi „mai rapide”, notează AFP, preluată de Agerpres.

„Nu exclud absolut nimic”, a declarat preşedintele francez în faţa presei la Bruxelles despre livrările de avioane de vânătoare.

Dar „asta nu corespunde nevoilor de astăzi”, a estimat el, la finalul unui summit european în prezenţa omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski.

De-a lungul turneului său european miercuri şi joi, preşedintele ucrainean a insistat că ţara sa are nevoie de avioane de vânătoare pentru a pune capăt războiului dus de Rusia.

Preşedintele Macron a afirmat că „discuţia sa foarte aprofundată şi foarte precisă” cu Volodimir Zelenski miercuri, la Paris, a evidenţiat că prioritatea ar trebui să fie „de a face totul pentru a ajuta (Ucraina) să reziste în săptămânile următoare” şi de a „efectua operaţiunile utile în primăvara-vara dacă vrem să putem desfăşura ulterior acţiuni diplomatice în paralel”.

„Este esenţial ca aliaţii să privilegieze materialele care sunt cele mai utile” şi „cele mai rapide”, a adăugat el, estimând că tunurile Caesar şi sistemul de apărare sol-aer cu rază medie de acţiune MAMBA furnizate de Franţa îndeplinesc aceste criterii.

Trebuie poate să „intensificăm” livrările de „elemente de artilerie care permit lansarea de ofensive terestre sau rezistenţa”, a insistat el, promiţând „va lucra la asta în zilele următoare”.

Forțele ruse au vizat infrastructura energetică din Zaporojie la începutul zilei de 10 februarie, lovind orașul de 17 ori într-o oră, a raportat secretarul Consiliului Municipal Zaporojie, Anatolii Kurtiev, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit lui Kurtiev, acesta este cel mai mare număr de lovituri lansate de Rusia asupra oraşului de la începutul războiului.

În jurul orei 4:00. forțele ruse au lovit, de asemenea, infrastructura critică din Harkov, a raportat primarul din Harkov, Ihor Terekhov.

Președintele american Joe Biden a declarat că președintele rus Vladimir Putin „a pierdut deja Ucraina”, adăugând că ajutorul acordat Ucrainei în timpul invaziei ruse este nelimitat, informează The Hill.

„Putin nu are nicio șansă, a pierdut deja Ucraina. Se gândea că, dacă invadează Ucraina, atunci, în primul rând, fiecare vorbitor de rusă l-ar întâmpina cu căldură și i-ar spune: „Intră”. În al doilea rând, el credea că NATO se va prăbuși, NATO nu va face nimic, îi va fi frică să acționeze. Nimic din toate astea nu se întâmplă”, a spus Joe Biden.

Întrebat dacă ajutorul acordat Ucrainei de SUA este nelimitat, președintele american a răspuns: „Da, este”.

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, într-un comunicat pe Facebook, că trupele ruse continuă să-și concentreze principalele eforturi pe desfășurarea de acțiuni ofensive în cinci direcții.

„Adversarul, încercând să preia controlul deplin asupra teritoriului regiunilor Donețk și Luhansk, continuă să își concentreze principalele eforturi pe desfășurarea de operațiuni ofensive în direcțiile Kupian, Lîman, Bakhmut, Avdiiv și Novopavliv”, se arată în comunicat.

În timpul zilei de joi, rușii au lansat 41 de lovituri aeriene și 3 cu rachete, dintre care 2 au lovit infrastructura civilă a orașului Kramatorsk, regiunea Donețk. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că țara sa are nevoie de tancuri moderne, rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă moderne, precizând că securitatea Ucrainei este și securitatea Europei. 

„Avem nevoie de artilerie, muniții, tancuri moderne, rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă moderne. Trebuie să sporim dinamica cooperării noastre și să acționăm mai rapid decât agresorul”, a spus Volodimir Zelenski în timpul unui discurs la Consiliul European.

Președintele ucrainean a afirmat că, în ultimul an „oribil”, Europa a luat decizii puternice, în ciuda îndoielilor și discuțiilor.

„Această cooperare în materie de securitate a creat un exemplu istoric pentru orice agresor. Soldații noștri curajoși luptă împotriva terorii Rusiei cu sprijinul Europei”, a declarat Volodimir Zelenski.