Război în Ucraina, ziua 357 | Zelenski: Situația de la Bahmut este „cea mai dificilă” din toate zonele de luptă din țară

Forțele ucrainene au anunțat miercuri că au distrus un lansator rusesc de rachete multiple care lansa arme termobarice în apropierea orașului Vuhledar din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, potrivit CNN.

Forțele ucrainene au publicat o înregistrare video cu o explozie puternică despre care spun că a rezultat în urma atacului.

„Inamicul «Solntsepiok» a fost puțin fript”, au scris forțele ucrainene, într-un mesaj publicat pe Telegram, folosind porecla pe care o are lansatorul rusesc de rachete multiple TOS-1.

Lansatoarele multiple de rachete TOS-1 sau TOS-1A ale Rusiei sunt capabile să lanseze rachete cu focoase termobarice.

Despre armele termobarice: Aceste tipuri de arme nu folosesc muniție convențională. În schimb, acestea sunt umplute cu explozibili de înaltă temperatură și presiune ridicată. Ele sunt uneori numite „bombe cu vid”, deoarece aspiră oxigenul din aerul înconjurător pentru a genera o explozie puternică și o undă de presiune mare care poate avea efecte distructive enorme.

Potrivit CNN, forțele ruse au deplasat anterior lansatoare multiple de rachete TOS-1 în apropierea graniței ucrainene și în interiorul Ucrainei, inclusiv în apropiere de Harkov.

Secția de chirurgie a spitalului din orașul Starobilsk, din regiunea Luhansk, aflat sub ocupație rusă, este închisă publicului, deoarece a primit zeci, dacă nu sute de soldați ruși răniți, a anunțat miercuri Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Începând din 11 februarie, 20 de camioane care transportau soldați răniți au fost observate sosind la spital, ceea ce sugerează o rată neobișnuit de mare a victimelor în această zonă, se arată în actualizarea de seară a Statului Major General privind informațiile operaționale de pe câmpul de luptă.

Starobilsk se află la aproximativ 55 de kilometri est de orașele strategice Svatove și Kreminna, unde se dau lupte grele după ce forțele ucrainene au eliberat zona învecinată, în octombrie.

În ultimele săptămâni, atacurile rușilor s-au intensificat de-a lungul acestui sector al liniei de front. Aici, forțele ruse au început o ofensivă majoră, potrivit guvernatorului regiunii Luhansk, Serhii Haidai.

Vicecancelarul german Robert Habeck a criticat Elveția pentru că a refuzat să furnizeze muniții pentru tunurile antiaeriene Gepard fabricate în Germania și folosite de Ucraina pentru a respinge invazia Rusiei, informează Al Jazeera.

„Unele țări încă mai au muniții, dar sunt reticente în a le furniza Ucrainei din motive istorice”, a declarat Habeck, într-un interviu acordat ziarului Die Zeit.

„Suntem în discuții cu Elveția și trebuie să fiu clar: nu pot înțelege de ce Elveția nu furnizează muniții Gepard”, a spus el.

Berlinul a trimis Ucrainei sisteme și muniții Gepard pe care Germania le produce, ca parte a unui pachet de arme menit să ajute Kievul să respingă invazia rusă.

Cu toate acestea, producția proprie de muniții a Germaniei este limitată și a cerut Elveției autorizația de a trimite Ucrainei aceste muniții, fabricate în Elveția.

Elveția a refuzat, motivând că autorizarea acestor livrări ar compromite neutralitatea țării.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat miercuri că stocurile de muniție pentru sistemele de luptă Gepard, fabricate în Germania și utilizate de trupele ucrainene împotriva armatei ruse, sunt „mai mult decât suficiente”, relatează Al Jazeera.

Stocurile ar trebui să fie „suficiente până la vară”, le-a spus Boris Pistorius reporterilor la Bruxelles, unde miniștrii apărării din cadrul NATO s-au întâlnit în cadrul unei reuniuni ministeriale.

Germania a semnat contracte cu Rheinmetall pentru ca această companie să reia producția de muniție necesară tunurilor antiaeriene Gepard pe care Berlinul le-a livrat Kievului. Armata germană a scos din uz aceste arme în 2010.

Deși statele membre NATO „se așteaptă la un fel de negociere” cu Rusia în legătură cu războiul din Ucraina, acestea „se concentrează, între timp, să facă rost de tot ceea ce au nevoie forțele militare ucrainene” , a declarat miercuri ambasadorul Statelor Unite pe lângă Alianța Nord-Atlantică, Julianne Smith, pentru CNN.

În ceea ce privește în mod specific Statele Unite, Smith a spus că „nu vede SUA luând piciorul de pe accelerație”. “Văd un sprijin continuu” al Washingtonului pentru Kiev, a precizat ea.

Julianne Smith a adăugat că NATO nu va da înapoi în fața președintelui rus Vladimir Putin și „va face tot ce poate pentru a continua să exercite presiuni asupra Moscovei astfel încât să-i strice calculul strategic”.

Miniștrii apărării din țările NATO s-au reunit la Bruxelles în această săptămână, iar un subiect cheie de discuție îl reprezintă reducerea stocurilor de muniție. Smith a declarat că aliații vor „continua să trimită semnale puternice către industrie pentru a porni liniile de producție acolo unde este necesar”, adăugând că membrii NATO analizează acum posibilitatea de a cumpăra muniție la nivel multinațional sau în comun pentru „a trimite un stimulent și mai puternic către sectorul privat”.

În ceea ce privește avioanele de luptă: În ciuda cererilor repetate din partea Ucrainei, administrația Biden a refuzat categoric să ia în considerare ideea de a trimite avioane de luptă F-16 acestei națiuni aflate în război.

„Statele Unite nu au în prezent nicio intenție de a trimite F-16 sau alte avioane de vânătoare”, a reiterat Smith. „Am fost, de asemenea, clari în sensul că fiecare țară trebuie să determine singură ce fel de contribuție dorește să aducă” în sprijinul Ucrainei, a precizat ambasadoarea americană.

Wendy Sherman, adjunctul secretarului american de stat, a declarat miercuri că Statele Unite au o „îngrijorare crescândă” cu privire la parteneriatul dintre Beijing și Moscova și la sprijinul Chinei pentru invazia Rusiei din Ucraina, informează CNN.

„Evaluarea mea este că RPC (Republica Populară Chineză) încearcă să crească influența poziției sale în comunitatea internațională, spunând că este dispusă să medieze și să ajute la încheierea acestei invazii îngrozitoare. Și, în același timp, se angajează în parteneriatul lor fără limite cu Rusia”, a declarat Wendy Sherman, în cadrul unui eveniment organizat la Brookings Institution. „Și avem, cu siguranță, îngrijorări crescânde cu privire la acest parteneriat și la sprijinul acordat de RPC acestei invazii”, a precizat ea.

Sherman a spus că Beijingul încearcă „să joace pe ambele fronturi”. De asemenea, ea și-a exprimat îngrijorarea cu privire la parteneriatele Rusiei cu Iranul și Coreea de Nord.

Cu toate acestea, Sherman a precizat că mesajul ei pentru cei care susțin Moscova este următorul: „Veți ajunge cu o piatră de moară în jurul gâtului”.

„Ucrainenii îi vor administra lui Putin o înfrângere strategică. Iar acest lucru va crea o mulțime de probleme pentru cei care susțin în continuare această invazie”, a adăugat ea.

Situația în estul Ucrainei este „tensionată”, în contextul în care ofensiva Rusiei este „în curs de desfășurare”, a declarat miercuri ministrul adjunct ucrainean al apărării, Hanna Maliar, potrivit CNN.

„Atacurile sunt zi și noapte. Situația este tensionată”, a afirmat Maliar, într-o postare pe Telegram. „Da, este greu pentru poporul nostru. Puteți vedea cu ochii voștri ce fel de război fduce Rusia. Cu toate acestea, luptătorii noștri împiedică inamicul să își atingă obiectivele și îi provoacă pierderi masive”, a precizat aceasta.

Maliar a afirmat că Rusia se confruntă cu pierderi de soldați de „până la 80%” în unele dintre unitățile armatei sale și în unitățile companiei militare private Wagner. CNN notează că nu poate verifica independent aceste afirmații.

„Evacuarea morților și a răniților de către inamic este limitată sau nu se realizează deloc”, a mai declarat Maliar. „Din ce în ce mai mulți soldați ruși își dau seama că comandanții lor evaluează inadecvat situațiile de confruntare de pe câmpul de luptă”, a mai spus oficialul guvernamental ucrainean.

Maliar a reluat, de asemenea, afirmațiile altor oficiali de la Kievpotrivit cărora mulți soldați ruși au un nivel scăzut de instruire, după ce au urmat cursuri „accelerate” de pregătire de bază care ar fi durat între 14 și 21 de zile.

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a afirmat miercuri că, prin intensificarea retoricii potrivit căreia Federaţia Rusă ar plănui o lovitură de stat în Republica Moldova, Chişinăul vrea să abată de la sine acuzaţiile pentru eşecul politicilor sale sociale şi economice, informează Agerpres, care preia agenţiile de presă ruse de stat RIA Novosti şi TASS.

Declarațiile lui Lavrov au fost făcute într-o intervenţie în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), ministrul rus de externe susținând că Moscova şi-ar dori să aibă relaţii bune cu Republica Moldova.

„Ne dorim să avem relaţii bune cu o Moldovă prietenoasă, cu o Moldovă multinaţională, dar aceasta este, desigur, o stradă cu dublu sens”, a spus șeful diplomației ruse.”

Politicienii care au preluat acum puterea în această ţară şi care, în general, şi-au declarat aspiraţia de a adera la Uniunea Europeană şi chiar de a se reunifica cu România sau chiar de a cere NATO să le asigure securitatea, aceşti politicieni nu reflectă până la urmă interesele poporului lor”, a mai susținut Serghei Lavrov.

Mai multe detalii: Reacția lui Serghei Lavrov, după ce Maia Sandu a vorbit despre planul Rusiei de a destabiliza Republica Moldova

Administrația lui Joe Biden se teme că aliații occidentali nu vor putea menține pentru multă vreme același nivel al ajutorului militar către Kiev și crede că forțele ucrainene trebuie să recupereze cât mai mult teritoriu posibil în următoarele luni, înainte de a se așeza la masa negocierilor cu Putin, scrie The Washington Post.

Oficialii americani le-au transmis liderilor ucraineni că se află în fața unui moment critic pentru soarta războiului, sporind astfel presiunea asupra Kievului pentru a obține câștiguri semnificative pe câmpul de luptă în următoarea perioadă.

Motivul? În ciuda promisiunilor repetate de a susține Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”, oficialii administrației Biden subliniază că ultimele pachete de ajutor militar occidental reprezintă cea mai bună șansă a Kievului de a schimba decisiv cursul conflictului.

Un înalt oficial al administrației Biden a sugerat pentru cotidianul american că limitele ajutorului militar pentru Kiev sunt evidente. „Vom încerca să îi facem să înțeleagă că nu putem face totul la nesfârșit”, a declarat el, cu referire la liderii Ucrainei. Washingtonului îi va fi greu să livreze în continuare și la același nivel ajutorul militar și economic pentru Kiev, a subliniat oficialul.

Mai multe detalii: Războiul intră într-un moment critic. Cum văd americanii scenariile conflictului și ce mesaj tranșant i-a transmis Casa Albă lui Zelenski

Mai multe bombardiere strategice și avioane de vânătoare rusești au fost interceptate de forțele de apărare aeriană nord-americane la începutul acestei săptămâni, în timp ce survolau spațiul aerian internațional în apropiere de Alaska, a anunțat Comandamentul nord-american de apărare aerospațială (NORAD), potrivit Al Jazeera.

Avioanele, care au fost identificate luni, nu au intrat în spațiul aerian al SUA sau al Canadei și nu au reprezentat o amenințare, a precizat centrul comun americano-canadian, într-un comunicat de presă.

Acesta a adăugat că zborurile rusești nu au nicio legătură cu seria misterioasă de obiecte aeriene doborâte de armata americană deasupra Americii de Nord în ultimele săptămâni.

„NORAD a anticipat această activitate rusă. (…) Două avioane de vânătoare NORAD F-16 au interceptat avioanele rusești”, a precizat centrul.

Rusia a anunțat miercuri că, în ultimele zile, a efectuat mai multe zboruri deasupra apelor internaționale, inclusiv în Marea Bering, care se află între Alaska și Rusia.

Cel puțin o persoană a fost ucisă miercuri într-un atac rusesc asupra unei clădiri de apartamente cu cinci etaje din orașul Pokrovsk, situat în regiunea ucraineană Donețk, din estul țării, potrivit serviciilor de urgență ucrainene, informează CNN.

Echipele de intervenție au salvat două persoane din clădire, iar cel puțin alte cel puțin două persoane erau încă prinse sub dărâmături la ora locală 14:30, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina. Un bărbat a fost ucis în atac, iar alte 12 persoane rănite au solicitat asistență medicală.

Anterior în cursul zilei, Parchetul General al Ucrainei a anunțat că investighează atacul, considerându-l ca fiind o crimă de război.

Forțele ruse au lovit clădirea de apartamente cu rachete Smerch (sistem de lansare multiplă de rachete), a precizat pe Telegram șeful administrației militare din regiunea Donețk, Pavlo Kirilenko.

Uniunea Europeană a anunțat miercuri detaliile celui de-al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care va viza bunuri industriale și tehnologice, informează CNN.

Blocul comunitar va aplica Rusiei interdicții de export în valoare de 11,8 miliarde de dolari (11 miliarde de euro) pentru a „priva economia rusă de tehnologie și bunuri industriale critice”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o declarație înregistrată de la Strasbourg, Franța.

„Pentru un impact maxim, vizăm multe bunuri industriale de care Rusia are nevoie și pe care nu le poate obține prin intermediul unor țări terțe – bunuri vitale precum electronice, vehicule specializate, piese de mașini, piese de schimb pentru camioane și motoare de avion”, a precizat Ursula von der Leyen.

Blocul comunitar va viza, de asemenea, bunuri din sectorul construcțiilor, „care pot fi direcționate către armata Rusiei”, a mai spus ea. De asemenea, UE va plasa „controale asupra a 47 de componente electronice care pot fi utilizate în sistemele de armament rusești”.

Mai multe detalii: A zecea rundă de sancțiuni UE împotriva Rusiei va viza industria, construcțiile și furnizarea de drone

Compania ucraineană producătoare de armament Ukroboronprom a anunţat miercuri că a demarat producţia în comun de obuze de artilerie împreună cu o ţară europeană care este membră NATO, adăugând că intenţionează să producă şi alte tipuri armament şi echipamente militare împreună cu aliaţii, informează Reuters.

Ukroboronprom nu a dezvăluit despre ce ţară membră NATO este vorba, dar a precizat că a început să producă obuze pentru sistemele de mortier calibrul 120 de milimetri, un tip muniţie care este foarte cerut în Ucraina în contextul invaziei ruseşti.

„Acest obuz este primul produs din cooperarea noastră cu o ţară membră a NATO. Nu se va termina cu obuze, în curând vă vom arăta şi alte produse realizate împreună cu ţările partenere”, a declarat purtătoarea de cuvânt de la Ukroboronprom, Natalia Sad, potrivit Agerpres.

Aceasta nu a dezvăluit identitatea ţării NATO cu care colaborează Ukroboronprom, din motive de securitate, dar a confirmat că este vorba de o ţară din Europa Centrală.

Premierul suedez Ulf Kristersson a vizitat miercuri Kievul, unde nu a exclus trimiterea de avioane de luptă în Ucraina, dar a avertizat că un astfel de demers trebuie întreprins printr-o coaliţie internaţională coordonată, informează CNN.

„Nu excludem nimic în acest moment”, a declarat Kristersson într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Dar, în acelaşi timp, recunoaştem faptul că avem nevoie de o coaliţie internaţională pentru a face alţi paşi”, a adăugat premierul Suediei, ţară care deține în prezent preşedinţia Consiliului UE.

Ulf Kristersson a adăugat că înţelege pe deplin argumentul Ucrainei de a cere ca aliaţii „să nu întârzie prea mult” şi să-i furnizeze asistenţă în domeniul apărării. Dar el a atras atenţia, totodată, asupra „situaţiei foarte speciale” în care se află ţara sa, care abia este în stadiul de candidată pentru aderarea la NATO, alături de Finlanda.

„Avem motive foarte evidente pentru a fi foarte atenţi cu propria noastră apărare în acest moment”, a afirmat Kristersson.

„Vom face tot ceea ce putem pentru a sprijini Ucraina şi o vom face într-un mod care nu aventurează sau riscă capacitatea suedeză de a se apăra – pentru că aceasta este o competenţă de bază pe care trebuie să o susţină o ţară candidată la NATO”, a mai spus șeful guvernului suedez.

Zelenski a mulţumit Suediei pentru sprijin şi pentru pachetul de apărare. „Chiar recent, Suedia a alocat Ucrainei aproape un miliard de dolari în asistenţă pentru apărare. Vă mulţumim pentru sprijinul dumneavoastră”, a declarat Zelenski, în cadrul conferinţei de presă.

„Soldaţii noştri aşteaptă cu nerăbdare în special pachetul de ajutor aprobat recent – strălucitul sistem suedez ARCHER, unul dintre cele mai bune sisteme de artilerie din lume”, a precizat liderul de la Kiev.

Ucraina a primit din partea statelor NATO la reuniunea miniştrilor apărării încheiată miercuri promisiunea că îi vor fi transferate cel puţin 48 de tancuri germane Leopard 2, mai puţine decât cele estimate anterior, a anunţat după această reuniune ministrul german al apărării Boris Pistorius, în timp ce şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, le-a cerut statelor UE să facă mai multe eforturi pentru a ajuta Ucraina cu tancuri, scrie Agerpres citând agenţiile de știri DPA şi Reuters.

Întrucât numai Germania şi Portugalia sunt pregătite să ofere Ucrainei tancuri Leopard 2A6, armata ucraineană nu va putea constitui nici măcar un batalion cu acest tip de tanc, adică cel puţin 31 de unităţi, a declarat Pistorius. Germania a promis că va livra Ucrainei 14 tancuri Leopard 2A6 şi Portugalia 3 tancuri similare, în timp ce Suedia încă examinează dacă poate oferi din tancurile sale de acest model.

Au fost în schimb promise Ucrainei mai multe tancuri Leopard modelul 2A4, circa 30 de unităţi, a mai precizat ministrul german.

Oficialii de la Kiev estimau anterior că Ucraina va primi iniţial 120-140 de tancuri din partea „coaliţiei tancurilor” formată de aliaţii săi occidentali.

Conform unor relatări ale presei, Olanda şi Danemarca şi-ar fi retras promisiuni anterioare pentru transferul unor tancuri Leopard 2 către Ucraina. Guvernul de la Haga a precizat tot miercuri că armata olandeză nu are în dotare tancuri proprii, iar cele 18 tancuri Leopard 2 de care dispune sunt închiriate în leasing, proprietarul lor fiind Germania. Dacă Berlinul ar dori să le transfere Ucrainei, guvernul olandez nu se va opune, a promis acesta.

Cel mai înalt important diplomat al Uniunii Europene afirmă că invazia Rusiei în Ucraina a fost un „semnal de alarmă” pentru blocul comunitar și că trupele Kievului trebuie să triumfe în conflict, relatează Al Jazeera.

Josep Borrell a afirmat, într-o postare pe Twitter, că ofensiva Moscovei a „evidențiat importanța politicii noastre comune de securitate și apărare”.

„UE a reacționat puternic și vom continua să sprijinim Ucraina. Ucraina trebuie să câștige războiul pentru a putea câștiga pacea”, a adăugat șeful diplomației europene.

Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al apărării, afirmă că președintele Volodimir Zelenski i-a cerut să rămână în funcția actuală, pe fondul speculațiilor intense privind viitorul politic al acestuia, scrie Al Jazeera.

Întrebat într-un interviu acordat agenției de știri Reuters dacă se așteaptă să rămână în continuare ministru al apărării în următoarele luni, Oleksii Reznikov a răspuns: „Da, a fost decizia președintelui meu”.

Viitorul lui Reznikov a fost pus sub semnul întrebării în ultimele săptămâni, după ce un parlamentar de rang înalt din partidul lui Zelenski a declarat că acesta va fi înlocuit pe fondul scandalului de corupție în care este implicat ministerul său.

Comisia Europeană a propus sancționarea entităților iraniene responsabile de livrarea de drone către Moscova, a anunțat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit CNN.

Într-o declarație înregistrată de la Strasbourg, Franța, von der Leyen a anunțat cea de-a zecea rundă de sancțiuni a blocului împotriva Rusiei, care urmează să fie dezvăluită luna aceasta, și a spus că noul pachet va include sancțiuni împotriva a șapte entități iraniene care produc bunuri cu dublă utilizare.

UE controlează exportul, tranzitul, serviciile de intermediere și asistența tehnică pentru produsele cu dublă utilizare, care sunt bunuri, software și tehnologie care pot fi folosite atât pentru aplicații civile, cât și militare, potrivit site-ului Comisiei Europene.

Entitățile incluse pe listă vor fi plasate „sub o interdicție completă de a vinde Rusiei produse susceptibile” de a fi utilizate în Ucraina, a declarat von der Leyen, subliniind că blocul comunitar „este pregătit” să adauge și alte entități pe listă dacă va fi necesar.

Dronele de fabricație iraniană au fost folosite de Rusia pentru a ataca obiective de infrastructură ucrainene. Regimul iranian a recunoscut că a furnizat Moscovei drone doar în lunile dinaintea invaziei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că situația din orașul Bahmut, situat în estul țării, este „cea mai dificilă din toate” zonele din Ucraina, informează CNN.

„Această direcție (de luptă, n.r.) este cea mai dificilă, cea mai grea. Aș menționa, de asemenea, zona Vuhledar. În general, nu este ușor pentru oamenii noștri din est”, a declarat Zelenski, în cadrul unei conferințe comune de presă la Kiev, alături de premierul suedez Ulf Kristersson.

„Acest război este atât de costisitor pentru țara noastră. Cu toate acestea, oamenii sunt puternici, se apără și rămân în picioare”, a spus Zelenski. „Ei înțeleg că sunt fortăreața pentru ca Ucraina să se pregătească pentru eliberarea tuturor teritoriilor”, a adăugat liderul de la Kiev.

„Ei rămân fermi și își îndeplinesc sarcina, distrugând la maximum forțele inamicului. Este dificil, dar ei rezistă”, a mai afirmat el.

Întrebat despre împlinirea unui an de la începutul invaziei ruse, Zelenski a răspuns că acesta a fost „cel mai greu an din istoria Ucrainei independente”.

„Cred că da, ne așteaptă multe provocări și că țara noastră va fi pusă la încercare. Cu toate acestea, cred că acesta a fost cel mai greu moment din viața noastră”, a declarat Zelenski. „În această zi, nu ar trebui să-i uităm pe toți cei care ne apără granițele, poporul și casele noastre”, a mai spus liderul ucrainean.

„Există sentimentul că noul an în Ucraina începe acum pe 24, nu pe 31 decembrie”, a adăugat el. „Ne dorim ca acest an să fie un an al victoriei, credem în acest lucru și muncim din greu pentru asta”, a punctat Zelenski.

Şase baloane ruseşti au apărut deasupra capitalei Kiev şi majoritatea au fost doborâte de antiaeriana ucraineană, a anunţat miercuri administraţia militară a oraşului, potrivit agenției Reuters, preluată de Agerpres.

Baloanele ar fi purtat cu ele reflectoare unghiulare – ţinte false care să deruteze antiaeriana – sau echipamente de recunoaştere, mai afirmă administraţia militară a Kievului, fără a preciza când au fost semnalate respectivele baloane, deși chiar în aceeaşi zi au fost declanşate la Kiev sirenele de raid aerian.

„Conform informaţiilor în curs de clarificare, acestea au fost baloane care s-au deplasat în aer propulsate de vânt”, iar „scopul lansării baloanelor ar putea fi detectarea şi epuizarea apărării noastre antiaeriene”, menţionează aceeaşi administraţie, într-un mesaj pe Telegram.

Mai multe detalii: Noua tactică a Moscovei, pentru epuizarea apărării antiaeriene ucrainene: trimite deasupra Kievului baloane pe post de „ținte false”

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că Rusia „continuă să trimită un număr mare de oameni în lupta” din Ucraina, precizând că „acesta este avantajul” Moscovei, relatează CNN.

„Acei oameni sunt prost antrenați și prost echipați și, din această cauză, vedem că armata rusă înregistrează multe victime”, a spus Austin, adăugând că SUA se așteaptă ca Rusia să continue această strategie, de a arunca mereu alți soldați în luptă, în ciuda lipsei lor de echipament militar.

Austin a făcut aceste declarații în cadrul unei conferințe de presă de la sediul NATO din Bruxelles, miercuri.

Austin a spus că, în schimb, SUA și NATO sunt hotărâte să furnizeze Ucrainei echipamente sofisticate – și să antreneze trupele ucrainene pe aceste sisteme – pentru a le oferi un avantaj.

„Scopul nostru este să ne asigurăm că oferim Ucrainei capacități suplimentare, astfel încât să nu aducă doar un succes marginal, ci să poată fi decisive pe câmpul de luptă și în viitoarea ofensivă” a ucrainenilor, a precizat Austin.

„Așadar, pentru fiecare sistem pe care îl furnizăm, vom instrui trupele pe acel sistem. Dar le vom oferi, de asemenea, o pregătire suplimentară în domeniul manevrelor, al integrării tirurilor, al susținerii și al întreținerii. Și astfel, cu această capacitate suplimentară, cu trupe mai bine instruite, cu platforme care pot funcționa mult mai bine în acest mediu, cred că vor avea o șansă foarte bună de a face o diferență destul de mare pe câmpul de luptă și de a prelua inițiativa și de a putea profita de această inițiativă în continuare”, a mai spus șeful Pentagonului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat miercuri invitația Kievului adresată președintelui american Joe Biden ca acesta să vină într-o vizită în Ucraina, informează CNN.

Întrebat de un producător al postului american de televiziune dacă intenționează să se întâlnească în curând cu președintele american, Zelenski a răspuns: „Eu și președintele Biden ne-am întâlnit ocazional. Știți că l-am invitat pe președinte. Cred că va fi fericit să viziteze Ucraina dacă va avea ocazia. Acesta ar fi un semnal important de susținere a națiunii noastre”.

„Cu toate acestea, astăzi există diverse mijloace de comunicare cu președintele Statelor Unite”, a adăugat Zelenski. „Le suntem recunoscători (americanilor) pentru ajutorul lor extrem de important”, a mai spus liderul ucrainean.

Președintele SUA intenționează săptămâna viitoare să meargă într-o vizită în Polonia, pentru a marca împlinirea unui an de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Casa Albă a anunțat că Biden se va întâlni cu președintele polonez Andrzej Duda și cu alți lideri din regiune.

Confiscarea activelor private rusești aflate în Elveția, în vederea utilizării acestora pentru reconstrucția Ucrainei, este contrară legislației elvețiene, a anunțat miercuri guvernul de la Berna, potrivit agenției France Presse, citată de The Moscow Times.

Elveția, țară în mod tradițional neutră, a decis la patru zile după invadarea Ucrainei, în urmă cu un an, să se ralieze la sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei și de atunci a înghețat active rusești în valoare de miliarde de dolari.

În fața propunerilor internaționale ca activele rusești confiscate să fie utilizate în eforturile pentru reconstrucția Ucrainei, Consiliul Federal al Elveției, așa cum este cunoscut guvernul, a cerut unui grup de lucru al departamentului de justiție să clarifice legalitatea unei astfel de acțiuni.

Grupul a ajuns la concluzia că „exproprierea fără despăgubiri a activelor private deținute legal nu este permisă de legislația elvețiană”, se arată într-un comunicat al guvernului de la Berna.

Mai multe detalii: Guvernul Elveției anunță că legislația țării nu permite confiscarea activelor rusești înghețate

În timp ce se așteaptă ca Rusia să desfășoare o nouă ofensivă în estul Ucrainei, SUA și aliații săi sunt sceptici cu privire la faptul că Moscova a adunat efectivele și resursele necesare pentru a obține câștiguri semnificative, potrivit unor oficiali americani, britanici și ucraineni citați de CNN.

„Probabil că (ofensica rusă) este mai mult aspirațională decât realistă”, a declarat un oficial militar american de rang înalt pentru postul american de televiziune.

„Mașina de tocat carne:” Rusia a mărit numărul trupelor situate la granița sa cu Ucraina și în interiorul teritoriului ocupat în țara vecină, mulți soldați provenind în urma mobilizării parțiale desfășurate în septembrie anul trecut. În pofida numărului crescut de militari, aliații occidentali nu văd dovezi de schimbări în capacitatea acestor forțe de a efectua operațiuni combinate de arme, necesare pentru a cuceri și a menține noi teritorii.

„Este puțin probabil ca forțele ruse să fie deosebit de bine organizate și la fel de puțin probabil că vor avea un succes deosebit de mare, deși (rușii) par dispuși să trimită mai multe trupe în mașina de tocat carne”, a declarat un oficial britanic de rang înalt.

Chiar și șeful companiei militare private Wagner din Rusia a avertizat marți că preluarea orașului Bahmut din estul Ucrainei este departe de a fi iminentă.

„Bahmut nu va fi cucerit mâine, pentru că există o rezistență puternică, mașina de tocat carne funcționează”, a spus Evgheni Prigojin, într-o declarație distribuită pe un canal de Telegram al grupării de mercenari Wagner. „Nu vom sărbători prea curând”, a adăugat “Prigojin”.

Cel mai important diplomat al UE, Josep Borrell, a îndemnat și alte țări să se alăture Germaniei în trimiterea de tancuri către Ucraina, după ce presa a relatat că Danemarca și Olanda au refuzat decizia de a livra Kievului tancuri de luptă Leopard 2, informează Reuters și CNN.

Într-o declarație oferită postului german de televiziune Phoenix, șeful diplomației europene, a precizat: „Țările trebuie să livreze cât mai multe tancuri posibil și cât mai repede posibil. Ar fi foarte dezamăgitor dacă, după atâta timp în care au arătat cu degetul spre Germania pentru că nu face nimic, aceste țări nu i-ar urma acum exemplul”.

„Avem nevoie de aceste tancuri, Ucraina are nevoie de ele, de toate tancurile pe care le puteți trimite. Trebuie să sprijinim Ucraina și să facem cumva ca acest lucru să se întâmple”, a mai spus Borrell.

„Trebuie să cerem un răspuns. Știu că există sute de tancuri în armatele UE, unele dintre ele trebuie recondiționate, dar trebuie să o faceți și să o faceți rapid, pentru că în primăvară va fi prea târziu”, a adăugat el.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat miercuri că Ucraina are o „șansă cu adevărat bună” de a prelua inițiativa pe câmpul de luptă, relatează Reuters.

„Cred că (ucrainenii) vor avea o șansă foarte bună de a face o diferență destul de semnificativă pe câmpul de luptă și de a prelua inițiativa. Și să fie capabili să exploateze această inițiativă în continuare”, a declarat presei șeful Pentagonului, la Bruxelles, după o întâlnire cu miniștrii apărării din țările NATO.

El a mai spus că, pentru fiecare sistem pe care îl va furniza, NATO va antrena trupele ucrainene pe acel sistem. „Ne concentrăm foarte mult pe asigurarea faptului că furnizăm o capacitate și nu doar platforma”, a precizat Lloyd Austin.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că conflictul din Ucraina devine în prezent un „război de uzură”, adăugând că eforturile militare se concentrează acum pe logistică, informează CNN.

„Trebuie să continuăm și trebuie să ne intensificăm și mai mult eforturile, pentru că există o mare nevoie acolo, de a furniza muniție Ucrainei”, a declarat Stoltenberg, într-o conferință de presă a miniștrilor apărării din cadrul țărilor NATO, organizată la Bruxelles.

Conflictul „devine acum un război de uzură – iar un război de uzură este un război de logistică”, a spus el.

Stoltenberg a adăugat că este crucial ca Ucraina să fie „capabilă să-și recupereze teritoriul și să lanseze ofensive” pentru a se asigura că poate învinge Rusia și să continue ca națiune independentă.

Afirmațiile șefului NATO au fost făcute după ce un reporter l-a întrebat dacă este îngrijorat că Ucraina ar putea rămâne fără muniție în următoarele luni și dacă există mai multe țări care își sporesc capacitatea de producție pentru a ajuta Kievul.

„Acum vedem că lucrurile se mișcă de fapt în direcția corectă”, a spus șeful NATO. „Și mai sunt și alții care au semnat deja contracte cu industria de apărare, ceea ce înseamnă că producția se intensifică acum”, a continuat Stoltenberg.

Marți, ministrul german al apărării a anunțat că Berlinul va crește producția de muniție și că a semnat contracte cu producătorii de muniție pentru a putea furniza armamentul necesar sistemelor de apărare antiaeriană Gepard pe care le-a livrat Ucrainei.

Stoltenberg a adăugat că țările NATO care au crescut până acum producția de muniție și-au refăcut stocurile epuizate.

„Nu vedem niciun semn că Rusia se pregătește pentru pace; dimpotrivă, Rusia lansează noi ofensive”, a mai declarat Stoltenberg.

„Acest lucru este critic. Ucraina are o fereastră de oportunitate pentru a înclina balanța și timpul este esențial”, a spus el.

El a adăugat că, pe lângă intensificarea sprijinului pentru Ucraina, miniștrii apărării din țările NATO au discutat, de asemenea, despre „angajamentul lor față de ceilalți parteneri ai noștri aflați în pericol, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova”.

Sistemele de apărare antiaeriană ucrainene au fost activate împotriva unui atac al rușilor asupra capitalei Kiev, au anunțat miercuri autoritățile, potrivit CNN și The Guardian.

„O țintă aeriană inamică a fost detectată pe cerul orașului Kiev”, a transmis administrația militară a orașului Kiev, într-un anunț pe Telegram.

„Din această cauză, apărarea aeriană și avioanele ar putea intra în acțiune. Vă rugăm să vă păstrați calmul și să rămâneți în adăposturi”, au precizat autoritățile din Kiev.

Organizaţia Naţiunilor Unite a făcut miercuri un apel la fonduri de 5,6 miliarde de dolari pentru a acoperi în acest an nevoile umanitare a 11,1 milioane de persoane din Ucraina şi a 4,2 milioane de refugiaţi ucraineni şi comunităţile care îi găzduiesc în Europa, informează Agerpres preluând AFP.

„După aproape un an, războiul continuă să provoace morţi, distrugeri şi deplasări în fiecare zi, şi la o scară uluitoare”, a declarat şeful operaţiunilor umanitare ale ONU, Martin Griffiths, într-un comunicat. „Trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a ajunge la comunităţile aflate în zonele cel mai greu accesibile, inclusiv la cele aflate în apropierea liniei frontului. Suferinţa poporului ucrainean este departe de a se fi încheiat – ei continuă să aibă nevoie de sprijin internaţional”, a adăugat el.

Agenţiile umanitare ale ONU vor avea nevoie în acest an de 3,9 miliarde de dolari pentru a ajuta 11,1 milioane de persoane din Ucraina şi 1,7 miliarde de dolari pentru refugiaţii ucraineni.

Cea mai mare parte a ajutorului pentru refugiaţi va merge către Polonia, principala ţară gazdă din Europa de Est, şi în Republica Moldova, tranzitată de numeroase persoane care se îndreaptă către alte ţări din Europa.

În ianuarie, circa 4,9 milioane de ucraineni s-au înregistrat în cadrul schemei UE de protecţie temporară sau a unor scheme asemănătoare în alte ţări europene, după invazia Ucrainei lansată de Rusia pe 24 februarie 2022, potrivit ONU.

Aproximativ 86% dintre refugiaţi sunt femei şi copii.

Rusia a înregistrat o pierdere importantă a puterii sale militare, printre care o bună parte a celor mai moderne echipamente ale sale, arată bilanţul anual al Institutului Internaţionale pentru Studii Strategice (IISS), informează Agerpres, care preia AFP.

Pentru armata rusă, pierderile umane din prima fază a invaziei au fost compensate de mobilizarea parţială anunţată în septembrie, dar se traduce printr-un aflux de soldaţi mai puţin experimentaţi, se arată în raportul IISS, publicat la aproape un an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Institutul remarcă o schimbare în componenţa flotei de blindate ruse. Aproximativ jumătate din tancurile sale T-72B3 şi T-72B3M şi numeroase tancuri T-80 au fost pierdute în luptă, iar armata rusă a fost nevoită să recurgă la echipamente mai vechi pentru a acoperi aceste pierderi.

Potrivit IISS, Rusia a pierdut 6-8% din avioanele sale de luptă tactice, dar proporţia pierderilor este de 10-15% în cazul altor tipuri de avioane.

Pe de altă parte, IISS evidenţiază că Ucraina dispune de mai puţine avioane de luptă şi suferă pierderi proporţional mai importante, Kievul pierzând în jur de jumătate dintre avioanele sale de luptă tactice.

Mai multe detalii: Raport: Armata rusă este slăbită de războiul din Ucraina, pierzând jumătate din tancurile sale moderne. Cum stau forțele Ucrainei și ale NATO

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, estimează că aproape întreaga armată rusă se află în Ucraina, informează Ukrainska Pravda.

Wallace a declarat BBC Radio 4 că Rusia nu a fost capabilă să adune o singură forță „care să străpungă” apărarea Ucrainei. Mai degrabă, „am văzut doar un efort de a avansa”.

„Acest lucru a avut un cost uriaș pentru armata rusă. Estimăm acum că 97% din armata rusă, întreaga armată rusă, se află în Ucraina”, a spus Wallace.

El a adăugat că Occidentul își consolidează propria securitate ajutând Ucraina să învingă Rusia în acest război.

„Dacă 97% din armata rusă este acum angajată în Ucraina, cu o rată de uzură foarte, foarte mare, și cu o potențială eficiență de luptă redusă cu 40%, și aproape două treimi din tancurile lor distruse sau avariate, acest lucru are un impact direct asupra securității Europei”, a declarat el.

Tancurile Leopard 1 și Leopard 2 de fabricație germană au fost trimise pentru a consolida forțele ucrainene, dar vicecancelarul german Robert Habeck a declarat astăzi că acestea au venit „un pic prea târziu”, notează Sky News.

„Prin decizia de a trimite tancurile facem tot ce putem. Un pic prea târziu, dar s-a făcut… toată lumea se așteaptă la o ofensivă rusă teribilă… timpul presează”, a declarat acesta pentru Die Zeit, unul dintre ziarele naționale ale țării.

Forțele ucrainene susțin că au respins unele atacuri rusești în regiunea estică Luhansk, dar situația de acolo rămâne dificilă, a declarat miercuri biroul președintelui Zelenski, relatează The Guardian.

Anterior, Rusia a declarat că trupele sale au străpuns două linii fortificate de apărare ucrainene pe frontul de est.

Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele ucrainene s-au retras în mod dezorganizat, lăsând în urmă echipamente în fața atacurilor rusești în regiunea Luhansk.

Biroul lui Zelenski nu a făcut nicio mențiune despre vreo retragere, relatează Reuters, dar a precizat că „situația din regiune rămâne dificilă”.

Luhansk este una dintre regiunile parțial ocupate din Ucraina pe care Federația Rusă susține că le-a anexat.

Sute de vehicule și echipamente militare americane au sosit în portul german Bremerhaven, înainte de a se îndrepta cel mai probabil spre Ucraina, scrie publicația germană Nordsee Zeitung.

Nava de transport Arc Integrity este cea care a livrat vehiculele printre care se află în jur de 60 de vehicule de luptă Bradley, parte a unuia dintre ultimele pachete de ajutor militar promis Kievului de către aliații americani.

Vehiculul de luptă standard al armatei americane, Bradley, reprezintă un ajutor semnificativ pentru forțele ucrainene. Dincolo de tunul Bushmaster de 25 mm, el este înarmat și cu două rachete antitanc TOW și o mitralieră coaxială de 7,62.

Mai multe detalii: FOTO: „Ucigașii de tancuri” promiși Ucrainei au sosit. Zeci de blindate Bradley, sisteme Avenger și vehicule Stryker au debarcat în Germania

Anunţul a fost făcut miercuri, 15 februarie, de şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susţinut în Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, informează Agerpres.

Ursula von der Leyen a făcut apel la intensificarea sprijinului european pentru Ucraina.

„Slăbim capacitatea Rusiei de a-şi menţine activă maşinăria de război. Am adoptat nouă pachete de sancţiuni. Economia Rusiei se contractă. Dar trebuie să menţinem presiunea”, a pledat şefa CE într-un discurs susţinut în Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg.

Ea a propus o a zecea tranşă de sancţiuni ale UE, în valoare de 11 miliarde de euro, care să cuprindă interdicţii de comerţ şi verificări asupra exporturilor de tehnologie către Rusia, inclusiv drone, elicoptere şi rachete.

Von der Leyen a sugerat de asemenea ca UE să adopte sancţiuni ţintite împotriva companiilor iraniene care produc drone folosite de Rusia pe frontul din Ucraina, inclusiv operatori economici care au legături cu Gardienii Revoluţiei.

„Aceste drone ucid ucraineni (…) Este datoria noastră să sancţionăm astfel de comportamente”, a declarat ea.

Mai multe detalii: Ursula von der Leyen a anunţat un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Regatul Unit îi antrenează pe soldaţii ucraineni să lupte mai mult într-un „mod occidental” şi să folosească mai puţină muniţie decât în modul de luptă tradiţional sovietic, a afirmat miercuri ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Regatul Unit şi alţi aliaţi occidentali le oferă pregătire militarilor ucraineni şi livrează Kievului arme şi muniţie pentru a-l susţine în lupta sa cu Rusia, aminteşte Reuters.

„Ucraina foloseşte cantităţi uriaşe de muniţie ca să se apere, şi acesta este unul din motivele pentru care îi instruim (pe soldaţi) să lupte într-un mod occidental”, a declarat Wallace pentru Times Radio.

Acesta a mai spus că Regatul Unit a cumpărat şi comercializat muniţie după standardele sovietice, ajutând în acelaşi timp armata ucraineană să se schimbe pentru a obţine „acces la stocurile noastre de muniţie”.

„În acelaşi timp, îi pregătim pentru a ne asigura că (muniţia) este folosită într-un mod foarte productiv şi precis”, a precizat el.

„Modul rusesc sau sovietic de luptă presupune foarte multă muniţie, baraje masive de artilerie, iar noi niciodată nu ne-am pregătit de luptă în acest fel în cadrul NATO”, a explicat ministrul britanic.

Întrebat dacă aliaţii occidentali vor furniza Ucrainei şi avioane de luptă, Wallace a menţionat că folosirea de avioane de luptă necesită o instruire îndelungată pentru piloţi şi efective de sprijin substanţiale, adăugând că Marea Britanie ar putea oferi mai rapid sprijin prin livrarea de arme cum sunt rachetele antiaeriene.

Soldații ruși morți sunt incinerați „non-stop” pe teritoriul Crimeei, potrivit armatei ucrainene, informează Sky News.

Pentru această operaţiune este folosit un crematoriu local din satul Krazna Zorka. La poarta acestuia este „linie constantă de vehicule militare” care aduc soldați și mercenari morți, a declarat Statul Major General. Acesta a precizat că Rusia urmărește să „ascundă numărul de morți”.

La sfârșitul săptămânii, ministerul britanic al Apărării a declarat că Rusia a suferit probabil cea mai mare rată de victime în ultimele două săptămâni.

„Media pentru ultimele șapte zile a fost de 824 de victime pe zi, de peste patru ori mai mare decât rata raportată în perioada iunie-iulie 2022”, a declarat Ministerul Apărării.

Cele mai aprige bătălii sunt în prezent în jurul orașelor Bahmut și Vuhledar, în estul Ucrainei.

Moscova are în plan să recupereze toate localitățile pe care le-a cedat Ucrainei anul trecut în regiunea nord-estică Harkov, transmite Sky News.

Forțele rusești au reușit să captureze orașe importante din regiunea Harkov la începutul invaziei, inclusiv Izium, Kupiansk și Balakliia.

Cu toate acestea, o contraofensivă ucraineană la începutul lunii septembrie a făcut ca majoritatea așezărilor din Harkov să revină sub control ucrainean.

Un oficial care a condus administrația instalată de Rusia a confirmat în această dimineață că ofensiva reînnoită a Moscovei a inclus planuri de recucerire a unor zone din Harkov.

Camerele inferioară şi superioară ale parlamentului rus (Adunarea Federală) vor avea reuniuni extraordinare pe 22 februarie, a anunţat miercuri agenţia RIA Novosti, potrivit Agerpres.

Viaceslav Timcenko, preşedinte al unei comisii din Consiliul Federaţiei, camera superioară a parlamentului, a precizat pentru RIA că reuniunile se vor concentra asupra adoptării de legi cu privire la integrarea a patru regiuni în Federaţia Rusă.

Anul trecut, Moscova a început anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, condamnată ca ilegală de majoritatea statelor ONU.

Surse citate de RIA au menţionat că Duma de Stat, camera inferioară, se va reuni în dimineaţa zilei de 22 februarie, iar Consiliul Federaţiei de la orele 12:00.

Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să-şi rostească discursul anual în faţa camerelor reunite ale legislativului în ziua precedentă, pe 21 februarie.

Rusia a lansat în 24 februarie 2022 o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că desfăşoară o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina.

Ministerul rus al Apărării anunță că trupele sale au străpuns apărarea forțelor ucrainene într-o parte din estul regiunii Luhansk, relatează Sky News.

„În timpul ofensivei … trupele ucrainene s-au retras la întâmplare la o distanță de până la trei kilometri de liniile ocupate anterior”, a declarat ministerul.

„Chiar și cea de-a doua linie de apărare a inamicului, mai fortificată, nu a putut să rețină pătrunderea militarilor ruși”.

Potrivit Sky News, nu este clar în ce parte a regiunii Luhansk a avut loc acest lucru.

Moscova și-a propus să cucerească întreaga regiune Luhansk și Donețk, ocupate parțial.

Ucraina a raportat bombardamente rusești din ce în ce mai intense de-a lungul liniei de front, iar oficialii au calificat situația drept dificilă.

În prezent, Rusia deține aproape toată regiunea Luhansk și mai mult de jumătate din Doneţk, inclusiv capitala regională.

Sprijinul populaţiei americane pentru furnizarea de armament și de asistență economică directă Ucrainei s-a diminuat pe măsură ce invazia rusă se apropie de împlinirea unui an, potrivit unui nou sondaj realizat de The Associated Press-NORC Center for Public Affairs Research.

48% dintre respondenți se declară în favoarea furnizării de arme Ucrainei de către SUA, 29% se opun, iar 22% spun că nu sunt nici în favoarea, nici împotrivă.

În mai 2022, la mai puțin de trei luni de la începerea războiului, 60% dintre adulții americani s-au declarat în favoarea trimiterii de arme Ucrainei, notează The Guardian.

Americanii sunt împărțiți aproximativ în mod egal în ceea ce privește trimiterea de fonduri guvernamentale direct Ucrainei, 37% fiind în favoarea și 38% împotrivă, iar 23% spunând că nu se opun.

Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a declarat marţi că livrarea de avioane de luptă Ucrainei nu este o prioritate în acest moment, precizând că acest aspect va fi discutat cu siguranţă, relatează agenţia Reuters, preluată de Agerpres.

Securizarea spaţiului aerian al Ucrainei este prioritatea, a declarat el la canalul de televiziune german ARD.

„Doar atunci când cerul de deasupra Ucrainei va fi sigur în următoarele trei, patru luni, atunci se poate vorbi de următorii paşi”, a afirmat, de asemenea, ministrul german.

Problema livrării de avioane de luptă Ucrainei nu e acum cea mai urgentă, deşi e o discuţie care se poartă între aliaţi, urgent e să se livreze ce s-a promis deja, precum vehicule blindate şi tancuri, a declarat marţi dimineaţă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg a oferit acest răspuns când a fost întrebat înainte de o reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina dacă pregăteşte o decizie unanimă a NATO privind livrarea de avioane de luptă Ucrainei, după cum a solicitat premierul polonez Mateusz Morawiecki la reuniunea Consiliului European de săptămâna trecută.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că situația din regiunile Donetsk și Luhansk din estul Ucrainei rămâne extrem de dificilă, relatează CNN.

„Acestea sunt literalmente bătălii pentru fiecare metru de pământ ucrainean”, a declarat Zelenski, în tradiționalul său discurs adresat națiunii. „Trebuie să apreciem semnificația acestor bătălii. Fiecare metru câștigat acolo înseamnă apărarea întregii noastre țări”, a punctat liderul de la Kiev.

„Fiecare zi în care eroii noștri s-au ridicat împotriva rușilor în Bahmut, în Vuhledar, în Maryinka și în alte orașe și comunități din Donbas reduce cu câteva săptămâni durata agresiunii rusești. Aici are loc acum distrugerea fără precedent a potențialului rusesc”, a adăugat Zelenski.

„Inamicul nu va putea să recupereze nimic din ceea ce pierde în Donbasul nostru”, a mai susținut liderul ucrainean.

Anterior în cursul zilei de marți, Statul Major General ucrainean a transmis că forțele ruse continuă ofensivele aeriene și terestre în apropiere de Bahmut, Șahtarsk, Avdiivka și alte orașe din regiunea Donețk.

Rachetele rusești au lovit infrastructura civilă din regiunea Donețk în două atacuri separate, soldate cu mai mulți civili răniți, a precizat Statul Major al Forțelor Armate ucrainene.

Forțele aeriene ucrainene au anunțat luni, 13 februarie, că au doborât un bombardier rusesc Suhoi Su-24 în apropiere de orașul Bahmut, devenit epicentrul luptelor din Ucraina, avionul de luptă fiind același din care șeful grupării ruse de mercenari Wagner l-a provocat recent pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la un duel aerian, scrie hotnews.ro.

Potrivit publicației ucrainene, serviciul de presă al lui Prigojin a confirmat că un avion Su-24 a fost doborât de apărarea antiaeriană a ucrainenilor, dar și că este vorba de același aparat în care Prigozin a zburat cu câteva zile în urmă, când a lansat provocarea adresată liderului ucrainean.

„Da, într-adevăr, acest avion a fost atacat astăzi de la sol de către apărarea antiaeriană inamică. Pilotul a făcut un miracol, aterizând aparatul în flăcări, finalizând în totalitate misiunea de luptă”, a precizat luni Evgheni Prigojin, prin intermediul serviciului său de presă.

Mai multe detalii: Bombardierul rusesc din care Evgheni Prigojin l-a provocat pe Zelenski la un duel aerian a aterizat în flăcări, după ce a fost lovit de ucraineni

Forțele rusești au bombardat de două ori o unitate medicală din orașul Herson, situat în sudul țării, a anunțat marți Administrația militară din regiunea Herson, într-un comunicat, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit comunicatului, acoperișul uneia dintre clădiri a fost avariat, iar ferestrele au fost sparte de unda exploziei și de resturile de proiectile.

În momentul atacului, în spital se aflau 26 de pacienți și 7 angajați ai spitalului. Nicio persoană nu a fost rănită.

Orașul Herson este supus zilnic, de când a fost eliberat de forțele ucrainene în luna noiembrie, tirurilor de artilerie lansate dinspre malul estic al râului Nipru, ocupat de ruși.

SUA pregătesc un nou pachet de sprijin, în valoare de 10 miliarde de dolari, pentru a ajuta guvernul de la Kiev, relatează Sky News.

Oficiali americani au declarat că administrația Biden pregătește mai multe anunțuri menite să arate sprijinul neclintit al SUA pentru Ucraina în preajma împlinirii unui an de la începutul războiului, săptămâna viitoare.

Printre acestea se numără noi sancțiuni împotriva Rusiei și un posibil pachet de sprijin de 10 miliarde de dolari, menit să ajute guvernul de la Kiev să continue să funcționeze.

Se așteaptă, de asemenea, ca administrația Biden să anunțe un alt pachet important de ajutor militar pentru Ucraina în zilele următoare, au declarat oficialii americani.

Noul pachet de ajutor militar nu va include avioanele de luptă F-16 pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut.

Sprijinul în valoare de 10 miliarde de dolari va consta în asistență bugetară directă pentru guvernul ucrainean, au adăugat oficialii american.

Un avans al unei coloane de blindate rusești în zona orașului Vuhledar a sfârșit pe un câmp minat și sub tirul ucigător al artileriei ucrainene. BBC Rusia explică, pe baza informațiilor disponibile, ce s-a întâmplat acum câteva zile în estul Ucrainei și cât de mari sunt pierderile.

Stoparea unui asalt rusesc în apropiere de orașul est-ucrainean Vuhledar, care, potrivit diferitelor surse, s-a soldat cu distrugerea a peste 30 de vehicule blindate, a devenit unul dintre cele mai discutate subiecte recente ale războiului din Ucraina.

Potrivit relatărilor canalelor proruse de pe aplicația Telegram, la acest asalt au participat unități ale Brigăzii 40 de pușcași marini, ale Brigăzii 155 de pușcași marini (ambele din Flota Pacificului), formațiunii armate Kaskad din autoproclamata Republică Donețk și trupe ale Brigăzii 36 de pușcași motorizați a Armatei 29.

Mai multe detalii: Vuhledar: filmul unei bătălii sângeroase. Ce a greșit Rusia și cum a pierdut o brigadă de elită în asaltul din estul Ucrainei

Forțele ruse desfășoară ofensive aeriene și terestre în estul Ucrainei în apropiere de Bahmut, Șahtarsk și alte orașe din regiunea Donețk, a anunțat marți Statului Major General al Forțelor Armate ucrainene, potrivit CNN.

„Inamicul continuă să își concentreze principalele eforturi pentru a ataca în direcțiile Kupiansk, Lîman, Bahmut, Avdiivka și Șahtarsk”, a transmis armata ucraineană, în actualizarea zilnică a informațiilor operative de pe front. „Avioanele inamice operează în mod activ”, a precizat Statul Major al Ucrainei.

„Inamicul a efectuat lovituri aeriene în apropiere de Avdiivka și Vuhledar”, a mai susținut conducerea armatei ucrainene. „Mai mult, ocupanții au lansat, dintr-o dronă, grenade neletale K-51 asupra pozițiilor trupelor noastre din apropiere de localitatea Vodiane”, se mai arată în actualizare.

Statul Major General a mai spus că rachetele rusești au lovit infrastructura civilă din regiunea Donețk în două atacuri separate, soldate cu mai mulți civili răniți.

„Palatul Culturii, care funcționează ca centru de ajutor umanitar, a fost avariat. O unitate spitalicească a fost, de asemenea, avariată”, potrivit actualizării.

În sudul țării: Conducerea armatei ucrainene a precizat că mai multe persoane au fost rănite în urma unor bombardamente rusești efectuate asupra unor facilități civile din orașele Herson, Berîslav și Ochakiv din regiunea Mikolaiv, adăugând că „obuze inamice au avariat clădiri cu mai multe etaje, precum și casele” unor oameni.