UPDATE. Purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, a oferit lămuriri cu privire la acuzațiile care i se aduc lui Liviu Dragnea.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost luni la Direcția Națională Anticorupție pentru a fi anunțat că are calitatea de suspect și este acuzat de ”constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul”.

În același dosar sunt urmăriți penal Marian Fișcuci, un apropiat al lui Dragnea, acționar majoritar scriptic al firmei Tel Drum SA, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, și Florea Neda, reprezentant al Tel Drum, pentru constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la două infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul.

Procurorii i-au pus sub acuzare și pe Pitiș Petre, fost consilier în CJ Teleorman, reprezentant al Tel Drum SA, Mugur Bățăuș, Victor Piperea și Marian Predescu, funcționari în CJ Teleorman la data faptelor. Alături de aceștia sunt urmăriți penal și Florian Ion și Daniel Neagoe, asociați și administratori ai unor firme.

Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări a Oficiului european de luptă antifraudă (OLAF), transmise în 30 septembrie 2016, care a vizat mai multe infracțiuni, între care obținerea de fonduri europene pe bază de documente false și pentru lucrări de reabilitare de drumuri județene.

Liviu Dragnea și apropiații lui au constituit grupul infracțional, Marian Fișcuci a fost interpusul lui în administrarea Tel Drum

Procurorii DNA susțin că Liviu Dragnea, care era președinte al Consiliului Județean Teleorman la data faptelor, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri.

”Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, potrivit anchetatorilor.

Grupul infracțional organizat a fost constituit inițial de:

– Liviu Dragnea, Marian Fișcuci, apropiat al lui Dragnea și persoană care a devenit scriptic acționar majoritar al Tel Drum SA, care a acționat și ca un interpus al lui Dragnea în administrarea societății comerciale;

– Bățăuș Mugur și Victor Piperea, care au participat inițial la privatizarea Tel Drum, iar ulterior s-au ocupat de proiectele finanțate din fonduri publice și asigurarea cadrului necesar câștigării acestor proiecte de către Tel Drum SA;

– Florea Neda, la momentul inițial persoană cu funcție de conducere în Tel Drum SA, care a facilitat privatizarea societății, iar ulterior a devenit acționar al societății Tel Drum, persoană juridică cu capital privat, director al acestei societăți și în prezent director adjunct al Tel Drum SA; s-a ocupat de administrarea societății și a asigurat participarea societății în comiterea infracțiunilor în scopul săvârșirii cărora a fost constituit grupul.

Liviu Dragnea ar fi obținut bani și bunuri direct sau prin fiul său și fosta lui soție, pe care le folosește în interes personal sau al PSD

Procurorii DNA susțin că membrii grupului infracțional organizat au obținut beneficii personale diverse, în funcție de atribuțiile și rolul pe care îl aveau în cadrul grupului.

Astfel, Liviu Dragnea, în mod direct sau prin fiul său și fosta lui soție, a obținut sume de bani sau bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei și al formațiunii politice din care face parte. Printre aceste beneficii sunt:

  • donații de la membrii grupului infracțional organizat și de la societățile controlate de aceștia (circa 2,5 milioane de lei în anul 2009);
  • transferul părților sociale din mai multe societăți controlate de membrii grupului infracțional organizat către fiul său;
  • dividende și sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup;
  • sume periodice cu titlu de chirie încasate personal de Liviu Nicolae Dragnea și de fosta soție de la o altă societate din grup;
  • bani obținuți de către Liviu Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat;
  • folosirea de bunuri mobile de către fiul său (autoturismul deținut de o societate din grup și a cărui îmbunătățire tehnică a fost achitată de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de către acesta (imobilul din Turnu Măgurele proprietate a Tel Drum SA).

De asemenea, funcționarii publici implicați și-au asigurat funcțiile de conducere în cadrul Consiliului Județean Teleorman, atât Mugur Bățăuș cât și Victor Piperea fiind directorii unor structuri din cadrul autorității publice. Aceștia aveau și beneficii patrimoniale în zona privată, spre exemplu Mugur Bățăuș fiind angajat în calitate de expert la una dintre firmele din grup.

Mai mult, Marian Fișcuci, Petre Pitiș, Florea Neda, Florian Ion și Daniel Neagoe au obținut contracte preferențiale prin intermediul societăților comerciale și beneficii patrimoniale directe transferate fie sub formă de dividende și drepturi salariale, fie sub formă de bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, dar care figurează în patrimoniul societăților comerciale.

Membrii grupului infracțional constituit de Dragnea numeau persoane apropiate în funcții de conducere în administrația centrală

În plus, conform înscrisurilor ridicate la percheziții, membrii grupului infracțional organizat propuneau și facilitau numirea în funcții publice a persoanelor cu care aveau relații apropiate. La percheziții au fost ridicate însemnări olografe în care fie erau indicate persoane care ar fi fost potrivite pentru ocuparea unui post de conducere în cadrul administrației centrale și care au fost numite ulterior în aceste posturi, fie erau indicate detalii cu privire la dorința unor persoane publice de a pune în funcție o persoană apropiată.

Tel Drum, privatizată și transferată în sfera de influență și control al lui Dragnea, prin persoane interpuse

Din probele deținute de procurorii DNA rezultă că activitatea infracțională a fost concepută în etape, în funcție de structura unității administrativ-teritoriale, a societăților controlate de membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile și influența pe care aceștia le-au dobândit.

În prima etapă a fost vizată privatizarea Tel Drum SA și transferarea acesteia din proprietatea Consiliului Județean Teleorman în sfera de influență și control a lui Liviu Dragnea, prin persoane interpuse. Au urmat, potrivit procurorilor DNA:

  • Achiziționarea, în patrimoniul Consiliului Județean Teleorman, atât din fonduri ale acestei unități administrativ-teritoriale cât și prin obținerea unui credit bancar, a unui utilaj (tren reciclator – stabilizator la rece in situ) de o valoare foarte mare (3 milioane de lei), care apoi a fost închiriat și ulterior înstrăinat către Tel Drum SA, ulterior privatizării acestei societăți comerciale.
  • Acordarea, în perioada 2002-2005, a lucrărilor de reabilitare și întreținere a structurii rutiere aflate în administrarea Consiliului Județean Teleorman, către Tel Drum SA, fără a exista o procedură concurențială de atribuire, deși societatea comercială devenise persoană juridică cu capital privat.
  • Crearea și implicarea în activitatea infracțională a unui număr mare de societăți comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat, astfel încât acestea să poată fi interpuse în procedurile de atribuire a contractelor publice, să fie utilizate pentru crearea de circuite comerciale și financiare și să fie asigurat transferul beneficiilor materiale către membrii grupului infracțional organizat.
  • Asigurarea câștigării de către Tel Drum SA a contractelor de lucrări finanțate din fonduri publice, în special în cazul CJ Teleorman, prin folosirea influenței de care se bucurau membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile ocupate de unii dintre aceștia, prin furnizarea informațiilor confidențiale privind licitațiile publice înainte de momentul publicării anunțurilor și prin inserarea condițiilor restrictive în caietele de sarcini (utilajul pe care Consiliul Județean Teleorman l-a înstrăinat către Tel Drum SA era unul dintre criteriile de calificare în cazul lucrărilor de reabilitare a drumurilor județene).
  • Obținerea în mod preferențial și fraudulos de finanțări din bugetul național, prin intermediul suspectului Liviu Dragnea și obținerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false și inexacte, atât în cazul în care beneficiarul fondurilor era într-o primă etapă unitatea administrativ teritorială (care ulterior direcționa fondurile către Tel Drum SA) cât și în cazul în care beneficiarul fondurilor era în mod direct una dintre societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat.
  • Facilitarea și intermedierea numirilor unor persoane fizice în funcții din cadrul administrației centrale, prin intermediul membrilor grupului infracțional organizat care administra Tel Drum SA.
  • Furnizarea de fonduri pentru formațiunea politică din care Liviu Nicolae Dragnea face parte, prin donații ale membrilor grupului infracțional organizat și ale societăților controlate de aceștia.
  • Prin prisma influenței pe care Liviu Nicolae Dragnea o avea la nivelul administrației centrale și în sfera politică, asigurarea accesului la informații confidențiale din cadrul instituțiilor administrației centrale și furnizarea de documente cu caracter confidențial către membrii grupului infracțional organizat din mediul privat.
  • Obținerea de beneficii patrimoniale de către membrii grupului infracțional organizat, provenite din activitatea infracțională și din utilizarea frauduloasă a fondurilor publice (beneficii cărora membrii grupului infracțional organizat le dau o aparență legală prin scoaterea lor din patrimoniul societății în special cu titlu de dividende, prin plata unor remunerații cu titlu de salariu, prin simularea unor operațiuni comerciale sau civile de transfer de drepturi de proprietate sau drept de folosință, prin încheierea unor contracte de prestări servicii sau livrare bunuri între societățile controlate de aceștia).

”Structura grupului a permis o interacțiune ușoară între membrii acestuia, fiind de foarte multe ori disimulată prin prisma atribuțiilor de serviciu ale acestora, suspecții Mugur Bățăuș și Victor Piperea conducând direcții din cadrul Consiliului Județean Teleorman și fiind subordonați suspectului Liviu Dragnea, iar reprezentanții din mediul privat reușind cu ușurință să interacționeze prin prisma contractelor care erau în curs de executare”, potrivit procurorilor DNA.

Ulterior, la grupul infracțional au aderat noi membri, precum:

  • Petre Pitiș, fost consilier în cadrul Consiliului Județean Teleorman, care a preluat activitatea de administrare a Tel Drum SA, având aceleași activități în cadrul grupului ca Marian Fișcuci;
  • Daniel Neagoe, care a facilitat utilizarea unei societăți în activitatea ilicită de obținere a fondurilor publice și care administra această societate, activitatea acestuia fiind de natură să faciliteze și transferul beneficiilor patrimoniale către membrii grupului;
  • Florian Ion, care a facilitat utilizarea unei alte societăți în activitatea ilicită de obținere a fondurilor publice și care administrează această societate.

Tel Drum a câștigat contracte de reabilitare a unor drumuri județene în baza unor acte false

Liviu Dragnea mai este acuzat că, în cursul anului 2008, în calitate de reprezentant al CJ Teleorman, ajutat de Mugur Bățăuș și Victor Piperea (care au asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor), ar fi folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a 55 de kilometri de drum județean DJ 701 (limita – Dâmbovița Gratia – Poeni – Siliștea – Scurtu Mare – Slăvești – Ciolănești – Zabreasca – Dobrotești), în valoare de 114.263.011 lei, dintre care 13.772.603 de euro provenea din fonduri europene.

”Au fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic ( memoriu tehnic, estimare cantitativă, verificări de structură), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii unui proiectant pe estimările cantitative și inserarea în cuprinsul proiectului (după predarea de către proiectant beneficiarului Consiliu Județean Teleorman) a cerinței ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie varianta la rece in situ, condiție care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației.
Înainte de publicarea anunțului privind atribuirea contractului, Mugur Bățăus a furnizat reprezentanților Tel Drum SA informații nedestinate publicității, respectiv detalii cu privire la cerințele de calificare și ofertanții care și-au exprimat interesul să participe la licitația publică”, susțin procurorii.

Prejudiciul creat în dauna bugetului public este de 25.600.927 lei, reprezentând diferența dintre prețul ofertat de Tel Drum SA și prețul cel mai mic ofertat, această sumă constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câștigătoare. La aceste activități au participat în calitate de complici suspecții Neda Florea și Pitiș Petre, persoane care administrau Tel Drum SA.

Anchetatorii îl mai acuză pe Dragnea că, în cursul anului 2009, ajutat de Mugur Bățăuș și Marin Predescu (care au asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor), a folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum să câștige un contract de reabilitare a peste 50 de kilometri din DJ 506 Cervenia Vitănești Băbăița, în valoare de 62.482.442 de lei, din care 6.930.138 de euro provenea din fonduri europene.

”În legătură cu același proiect de reabilitare a drumului județean DJ 506, suspectul Liviu Nicolae Dragnea, prin încălcarea dispozițiilor legale privind exercitarea funcției, a emis hotărâri de contractare a unui credit intern și dispoziții privind demararea procedurilor de achiziții publice și numirea comisiilor de evaluare a ofertelor. Prin furnizarea de informații confidențiale, prin modificarea proiectului tehnic și depunerea acestuia în vederea avizării și obținerii finanțării, Liviu Nicolae Dragnea și Mugur Bățăuș, cu intenție, în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru Tel Drum SA și implicit pentru membrii grupului infracțional organizat, și-au încălcat atribuțiile legale și au determinat membrii comisiei de întocmire a documentației pentru licitația lucrărilor de construcții și membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăție, dispozițiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiții restrictive și încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câștigător al licitației publice firma Tel Drum SA”, potrivit procurorilor.

Prejudiciul cauzat bugetului public este de 5.742.872, reprezentând diferența dintre devizul real prevăzut în proiect și devizul modificat, această sumă constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câștigătoare. La aceste activități au participat în calitate de complici suspecții Neda Florea și Pitiș Petre, persoane care administrau Tel Drum SA.

Anchetatorii au mai stabilit că, pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale, Petre Pitiș, în calitate de reprezentant al Tel Drum SA, a simulat operațiuni de achiziție, purtătoare de TVA, pe care le-a înregistrat în documentele contabile, utilizând societăți comerciale cu comportament de tip fantomă.

”Astfel, în perioada 2010 -2012, acesta a sustras de la plata către bugetul de stat suma de 774.790,32 lei reprezentând taxă pe valoare adăugată aferentă operațiunilor comerciale. În aceeași perioadă, sumele aferente operațiunilor evidențiate cu societățile cu comportament de tip fantomă au fost transferate din conturile bancare ale Tel Drum SA în conturile bancare ale societăților cu comportament de tip fantomă, fiind retrase în numerar la scurt timp după transfer și restituite (fără comisionul pentru intermediere) persoanelor care le-au virat inițial”, au precizat procurorii.

Din probele anchetatorilor mai rezultă că membrii grupului infracțional organizat au beneficiat de informații nepublice din cadrul instituțiilor de la nivel local și central, cum ar fi:

  • note de fundamentare și caiete de sarcini pentru licitații viitoare ce se aflau în procedură de avizare internă (cum este cazul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale);
  • corespondență între unitățile administrativ teritoriale și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în cadrul obiectivelor ce se doreau a fi finanțate din PNDL);
  • liste privind proiectele depuse pentru finanțare, documente solicitate de autoritățile judiciare de la instituțiile publice în cursul urmăririi penale (cum este cazul ANCPI).

Aceste documente au fost găsite de anchetatori la perchezițiile domiciliare efectuate la sediile firmelor vizate.

Procurorii le-au adus la cunoștință acuzațiile tuturor suspecților din acest dosar.

În această cauză, procurorii anticorupție au colaborat cu reprezentanții Oficiului european de luptă antifraudă (OLAF).

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News