Livrările de gaz rusesc către Europa nu vor fi reluate în totalitate până când „Occidentul colectiv” nu va ridica sancțiunile împotriva Moscovei, a anunțat luni Kremlinul.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a învinuit în mod explicit sancțiunile UE, Marii Britanii și Canadei pentru sistarea livrărilor de gaz prin conducta-cheie Nord Stream 1.
„Problemele livrării de gaz au apărut din cauza sancțiunilor introduse de statele occidentale împotriva țării noastre și a mai multor companii”, a declarat Peskov, potrivit agenției de presă Interfax.
„Nu există alte motive care ar fi putut cauza această problemă de pompare”, a adăugat el.
Declarația lui Peskov, scrie Financial Times, ilustrează mai clar decât oricând poziția Kremlinului, care cere practic UE să își retragă sancțiunile în schimbul reluării a livrărilor de gaze.
Gazprom, monopolul de stat rusesc al gazelor, a declarat vineri că a oprit livrările de gaze prin Nord Stream 1 din cauza unei defecțiuni tehnice, pe care a pus-o pe seama dificultăților de reparare, în Canada, a turbinelor de fabricație germană.
UE a renunțat deja la unele sancțiuni impuse Rusiei pentru a permite repararea acestor turbine. Liderii europeni au declarat că nu există nimic care să împiedice livrările Gazprom și au acuzat Rusia că folosește energia ca pe o armă, în disputa cu UE.
Peskov a declarat însă că Rusia nu poate relua complet livrările până când Occidentul nu va ridica sancțiunile.
El a acuzat țările occidentale că au provocat „turbulențe” prin faptul că au refuzat Gazprom-ului garanții legale cum că turbinele trimise pentru reparații vor fi returnate.
Dar oficialii ruși nu și-au ascuns speranța că criza energetică din Europa va diminua sprijinul blocului pentru Ucraina.
„În mod evident, viața se înrăutățește pentru cetățeni, oamenii de afaceri și companiile din Europa”, a declarat Peskov. „Bineînțeles, oamenii obișnuiți din aceste țări vor avea din ce în ce mai multe întrebări pentru liderii lor”, a subliniat el.
Preţul gazelor în Europa a crescut luni cu 30%, după ce Rusia a anunţat că sistarea livrărilor prin gazoductul Nord Stream va fi valabilă pe termen nelimitat, scrie Reuters, citată de Agerpres.
Luni dimineaţa, la hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru gazul natural în Europa, cotaţiile au urcat la 272 euro pentru un megawatt oră (MWh). Cotaţiile pentru luna viitoare au urcat cu 23%, ajungând la 256 euro pentru un megawatt oră.
Unii analişti se aşteaptă la menţinerea preţurilor ridicate la gaze în septembrie, după începerea lucrărilor de mentenanţă la unitatea de procesare a gazelor Klrstr din Norvegia. În primăvară, cotaţiile au atins nivelul-record de aproape 335 de euro pentru un MWh.
Costurile-record ale energiei au forţat deja industriile mari consumatoare, cum ar fi producătorii de îngrăşăminte şi aluminiu, să-şi reducă producţia, şi au determinat guvernele UE să pompeze miliarde de euro în scheme de sprijinire a gospodăriilor.
Miniștrii energiei din UE se vor întâlni pe 9 septembrie pentru a discuta măsuri la nivelul blocului comunitar, în semn de răspuns la creşterea preţurilor gazelor şi electricităţii.
Duminică, cancelarul Olaf Scholz a declarat că Germania, cea mai mare economie din UE şi cel mai mare consumator european de gaze, se pregăteşte pentru o oprire totală a livrărilor de gaze.
În cursa pentru livrări alternative de gaze, Germania a instalat terminale de gaze naturale lichefiate (GNL), şi vrea să construiască facilităţi permanente. În acest timp, Norvegia, un producător de gaze important din Europa, pompează o cantitate mai mare pe pieţele europene.