ComenteazăA fost nevoie de un singur caz. Un gardian care lucra la un hotel din Perth, transformat în spațiu de carantină, a fost depistat pozitiv, cu simptome minime.
Duminică, în urma acestei vești, orașul, al patrulea ca mărime din Australia, a intrat într-un lockdown aproape complet.
Pentru un singur caz, două milioane de oameni sunt nevoiți să stea în casă pentru cel puțin cinci zile.
Locuitorii își pot părăsi casele doar pentru a merge la serviciu – dacă nu pot munci de acasă – pentru cumpărături esențiale, probleme medicale și pentru a face sport.
„Este o situație serioasă”, a declarat duminică Mark McGowan, guvernatorul Australiei de Vest, cu referire la primul caz de transmitere comunitară depistat în acest stat, în aproape 10 luni.
„Fiecare dintre noi trebuie să facă tot ce poate pentru a stopa răspândirea comunitară”, a subliniat el.
O strategie greu de aplicat în Europa
Viteza și duritatea măsurilor ar fi greu de imaginat în SUA și Europa, unde focare mult mai mari de infecție au fost combătute cu măsuri mai puțin stricte, scrie New York Times.
Pentru australieni însă, această metodă a fost una familiară.
Lockdown-ul din Perth urmează unor eforturi similare din Brisbane și Sydney, unde doar câteva cazuri de infectare au declanșat restricții dure, care au izolat virusul și au permis apoi întoarcerea la normalitate.
Australienii, scrie cotidianul american, s-au obișnuit cu această rutină care impune o suferință pe termen scurt, pentru binele comun.
Efectele sunt evidente.
Până acum, de la debutul pandemiei, doar 909 australieni au murit de COVID, adică mai puțin decât numărul mediu de decese confirmate zilnic, în ultimele săptămâni, în țări precum SUA sau Marea Britanie.
Australia a confirmat oficial 28.811 cazuri până acum.
„Avem o metodă pentru a salva viețile, pentru a deschide economiile și pentru a evita frica”, spune doctorul Ian Mackay, virusolog la Universitatea din Queensland, care a dezvoltat „metoda cașcavalului” în combaterea strategiei.
„Metoda cașcavalului” presupune că fiecare măsură de prevenție a pandemiei are „găurile” ei, astfel că singura soluție este aplicarea mai multor măsuri simultan, pentru evitarea unor scăpări.
Toată lumea poate învăța de la noi, dar nu cred că toți sunt dornici să învețe. Nu cred că lumea ne privește cu prea mult interes.
Ian Mackay, virusolog la Universitatea din Queensland
Anchetele epidemiologice funcționează încă
Evident, poziția geografică a Australiei îi oferă un avantaj important. Totuși, țara a luat o serie de măsuri decisive pentru limitarea riscurilor.
Autoritățile au limitat semnificativ circulația între state și au impus o carantină pentru toate sosirile internaționale încă din martie.
Marea Britanie și SUA încearcă abia acum să impună carantinarea celor care vin din zonele cu focare COVID.
Australia a menținut, de asemenea, o campanie intensă de depistare a persoanelor-contact, în cazul infectărilor, într-un moment în care alte țări au renunțat la așa ceva. În cazul unui număr mare de cazuri, anchetele epidemiologice devin oricum aproape imposibil de derulat.
În Perth, persoanele apropiate de gardianul infectat au fost testate, apoi plasate în carantină pentru 14 zile, într-un spațiu pus la dispoziție de autorități.
Iar oficialii au făcut publică o listă cu cel puțin zece locuri unde s-a aflat gardianul și unde exista un pericol de infectare.
Strategia a avut efecte pozitive, dar nu a fost perfectă din acest punct de vedere. Cazul din Perth ilustrează problemele recurente care apar la hotelurile folosite drept spațiu de carantină.
Apoi, măsurile stricte au generat nemulțumiri și greutăți pentru mulți oameni, inclusiv pentru miile de australieni care nu s-au putut întoarce în țară.
Trei zile de lockdown, în loc de 30
Perth este doar ultimul exemplu al strategiei stricte australiene.
Înainte de Crăciun, probleme au apărut în Sydney, după o serie de cazuri de infectare. Planurile de vacanță au fost spulberate, deoarece toți locuitorii întregii regiuni au primit interdicție de călătorie.
Autoritățile au sporit, în schimb, numărul de teste, iar acum rezultatele sunt vizibile: orașul de cinci milioane de locuitori nu a mai avut un caz de transmitere comunitară de două săptămâni.
Brisbane a urmat în ianuarie, cu un scurt lockdown, după ce un angajat de la curățenie dintr-un spațiu de carantină s-a infectat cu virusul, care s-a dovedit a fi varianta britanică, mai contagioasă.
Annastacia Palaszczuk, premierul statului Queensland, care include orașul Brisbane, a anunțat lockdown-ul de trei zile la doar 16 ore după apariția testului pozitiv.
„Dacă stăm trei zile acum am putea evita un lockdown de 30 de zile în viitor”, a spus ea.
Brisbane s-a întors la normal între timp.
În întreaga țară (cu excepția temporară a orașului Perth și a unor zone alăturate), birourile și restaurantele sunt deschise, cu reguli ce impun distanțarea socială.
Măștile sunt recomandate, dar nu impuse.
Autoritățile se pregătesc acum pentru organizarea Australian Open, după ce s-au lovit de unele probleme, odată cu apariția unor cazuri de infectare printre sportivi. Totuși, oficialii se așteaptă să aducă în tribune 30.000 de spectatori în fiecare zi.
Mackay mai are un nume plastic pentru metoda aplicată în Australia: „ciocanul și dansul”.
„Lockdown-urile oferă autorităților posibilitatea de a-și trage respirația, de a derula ancheta epidemiologică și asta le permite să oprească transmiterea”, explică el.
Europa și SUA par să prefere „lockdown-urile parțiale”, spune doctorul.
Mackay mai observă că autoritățile din SUA și Europa își pun prea multe speranțe în vaccin, fără să accepte că impactul acestora asupra transmiterii nu va fi unul imediat.
Oboseala Europei în fața noului val epidemic
În cazul Europei, scrie New York Times, problema pare a avea mai mult de-a face cu oboseala oamenilor în fața pandemiei decât cu eșecul.
Analiza think-tank-ului Lowy Institute, dată publicității săptămâna trecută, a arătat că statele europene au avut cele mai bune rezultate în combaterea pandemiei acum câteva luni.
Însă în fața noului val, țări precum Marea Britanie sau Franța s-au prăbușit aproape de coada clasamentului, alături de SUA.
„Nu au mers până la capăt”, explică Hervé Lemahieu, un cercetător al Lowy Institute, care a coordonat studiul.
„Când au obținut rezultate bune s-au relaxat, prea devreme”, spune el.
„Încălcarea dreptului omului”
Luni, niciun alt caz de infectare nu a mai fost raportat în Australia de Vest.
În Perth, orașul închis, oamenii s-au adaptat rapid.
Măștile cumpărate cu luni în urmă au fost scoase din sertare. Iar cadrele medicale de la căminele pentru vârstnici s-au apucat să sune familiile fiecărui rezident în parte, pentru a discuta cu ele protocolul aplicat acestor instituții în noul context al lockdown-ului.
Strategia dură a Australiei nu a fost îmbrățișată de toată lumea, iar autoritățile au fost acuzate în mod oficial de excese.
Cele mai dure măsuri au fost luate vara trecută în statul Victoria, care a trecut printr-un lockdown de aproape două luni, pentru a controla focarul apărut în orașul Melbourne.
În vreme ce măsurile au fost eficiente, oficialii statului au fost criticați pentru „lockdown-ul dur” impus rezidenților din nouă clădiri care adăpostesc locuințe sociale din Melbourne.
În jur de 3.000 de rezidenți s-au plâns că nu au primit niciun anunț prealabil și că au fost nevoiți să rămână în case timp de cinci zile, fără excepție.
Un raport oficial dat publicității în decembrie a stabilit că măsurile impuse acestor locuitori pe 4 iulie nu s-au bazat pe recomandări medicale și au încălcat drepturile omului.