Arpad Sebesteyn are 48 de ani si este radioelectronist la o statie de transmisiuni situata in masivul Postavarul, la o altitudine de 1.804 metri. O cladire infipta in stanca, cu patru nivele, asemanatoare cu un turn, este locul unde traieste si munceste de peste 15 ani.

Drumul pana la statia de transmisiuni a lui Arpad este destul de anevoios si plin de pericole. In cazul in care telecabina nu functioneaza, nu ai decat sa o iei batraneste la picior pe ”Drumul sarpelui”, drum forestier care-ti va rapi nu mai putin de cinci-sase ore de efort sustinut.

„Sunt musafir in viata propriilor mei copii”

Ghidati de un angajat al telecabinei din Postavarul, ajungem la locul de munca al radioelectronistului: un turn imprejmuit cu un gard din sarma, cocotat pe varful unei stanci. ”Sunt peste 15 ani de cand lucrez aici sus si imi place ce fac, in ciuda izolarii in care traiesc. Eu ma ocup cu intretinerea acestei statii, eu sunt sef, eu sunt si subordonat. Am mare noroc totusi ca familia ma intelege si ma sprijina si acum.  Am doi copii care au crescut mai mult fara a fi eu langa ei. Cand erau mici eu coboram in Brasov la ei doar de doua ori pe an. Eram si sunt un musafir in apartamentul meu si in viata propriilor mei copii”, ne-a declarat Arpad Sebesteyn. Viata in creierii muntilor nu este deloc usoara. Cele mai grele probleme le are cu ursii din zona, care nu se sfiesc sa sara gardul pentru a cauta de mancare. ”De multe ori mi-au intrat si cate patru ursi deodata in curte. Blestematii, mi-au sfasiat toate pasarile pe care le cresteam aici si au facut numai stricaciuni”, ne mai spune Arpad.

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News