Vorbim aici de proiectul prin care primăriile pot cumpăra locuințele scoase la vânzare de bănci și date în chirie celor care au fost executați silit de bancă, la prețul unei chirii modice, care nu poate depăși 10% din veniturile nete ale familiei respective, calculate pe ultimele 12 luni.
„Locuințele de sprijin se repartizează de către autoritățile administrației publice locale, care le-au cumpărat prin licitație publică, pe baza criteriilor stabilite anual prin hotărâre a consiliului local. De aceste locuințe pot beneficia persoanele și familiile care urmează a fi evacuate sau au fost evacuate prin proceduri de executare silită din locuințe, în urma neachitării obligațiilor derivate din contractele de credit ipotecar”, dispune proiectul de lege.
Se evită evacuarea
Prin acest lucru se înțelege că foștii proprietari nu vor mai fi evacuați, ci casa doar își schimbă proprietarul de la bancă la primărie. Locuințele de sprijin, cum le-au numit aleșii, nu trebuie să aibă mai mult de 100 de metri pătrați. Cei care plateau rate pentru casa executată silit sunt primii care au dreptul la ea, în cazul în care primpria o cumpără pentru a o transforma în locuință de sprijin.
Dacă aceștia refuză, primăria o poate oferi altor familii care și-au pierdut casa în fața băncilor. În cazul în cazul în care familia executată silit are o altă casă aceasta nu are drept la locuință de sprijin se mai menționează în proiect. De asemenea, dacă numărul locuinșelor deținute de primprie este mai mare decât al solicitanților, locuințele de sprijin pot fi închiriate și altor categorii.
Locuințele de sprijin pot avea și altă destinație
„În cazul în care numărul cererilor pentru închirierea locuințelor de sprijin la nivelul unei autorități a administrației publice locale este, timp de cel puțin un an, constant mai redus decât numărul locuințelor de sprijin aflate în proprietatea autorității administrației publice locale, acestea pot aproba închirierea locuințelor de sprijin și altor categorii de solicitanți, cu respectarea prevederilor prezentei legi”, se spune în propunerea legislativă.
Chiriașii nu pot schimba destinația locuinței și nici nu o pot subînchiria. Alte condiționalități prin care chiriașul își poate pierde dreptul la chirie țin de neplata chiriei sau a întreținerii timp de 90 de zile sau „are un comportament ce nu permite conviețuirea sau împiedică folosirea normală a locuinței.
În România sunt sub 10.000 de debitori care au restanțe la creditele imobiliare, mai mari de 30 de zile.
Citește și: Vești proaste pentru mii de români! ”Prima Casă” scoasă din legea dării în plată