Aproape 57% dintre berlinezii care au participat duminică la un referendum pe tema exproprierii giganților imobiliari din mii de apartamente din capitala Germaniei au votat pentru această măsură, arată rezultatele, după numărarea a 27% din voturi.
Doar 39% din alegători au votat împotrivă în referendumul al cărui rezultat nu este obligatoriu pentru autorități.
„Aceasta este doar o extrapolare, nu vom avea rezultatele finale până luni. Dar chiar și aceste cifre arată că berlinezii s-au săturat de speculații și de chirii nebune”, au scris pe Twitter reprezentanții mișcării care urmărește naționalizarea a mii de apartamente deținute de companiile imobiliare.
Pentru a trece, măsura avea nevoie de o majoritate simplă de voturi, din partea unui sfert dintre alegătorii eligibili, și aceste condiții par să fi fost întrunite. Chiar și așa, autoritățile vor fi forțate doar să dezbată propunerea, nu să o și adopte.
Ce ar însemna exproprierea?
Votul a fost rezultatul unei campanii organizate de mișcarea „Deutsche Wohnen & Co Enteignen” – „Expropriați Deutsche Wohnen & Co”, Deutsche Wohnen fiind o importantă companie imobiliară activă în capitală.
Votul ar trebui să deschidă calea pentru o decizie prin care senatul Berlinului să adopte o lege ce ar permite exproprierea companiilor imobiliare care dețin mai mult de 3.000 de apartamente.
Companiile vor fi despăgubite la un preț „mult sub prețul pieței”, potrivit campaniei. Aceasta este evident doar o propunere, iar prețul despăgubirilor, în cazul în care legea va exista, urmează să fie stabilit.
Coordonatorii campaniei cred că legislația pentru expropriere ar fi constituțională, deoarece respectă articolul 15 din legea fundamentală a țării. Aceasta spune: „Terenul, resursele naturale și mijloacele de producție pot fi transferate în proprietatea publică de o lege care determină natura și dimensiunea compensațiilor”.
Criza imobiliară din Berlin
Votul a venit în contextul dezbaterilor pe tema costurilor de locuire tot mai mari din capitala Germaniei. În ultimul deceniu populația orașului a crescut cu aproximativ 10%, iar oferta de locuințe nu a ținut pasul.
În plus, prețurile la chirii s-au dublat, ceea ce face ca spațiile de locuit să nu fie doar greu de găsit, ci, în multe cazuri, și imposibil de plătit.
Mulți au dat vina, în acest context, pe marile companii imobiliare. Compania Deutsche Wohnen, spre exemplu, deține în jur de 113.000 de apartamente în Berlin. De aceea a fost și principala țintă a campaniei pentru referendum.
Dar alte companii, precum Vonovia, care încearcă să cumpere Deutsche Wohnen, sau Pears Group, ar fi și ele afectate de o efentuală expropiere.
Puțină susținere din partea politicienilor
Coaliția de stânga aflată la putere în Berlin a încercat să impună o plafonare a prețului chiriilor, dar decizia a fost anulată de Curtea Constituțională în aprilie. Judecătorii au hotărât că o astfel de lege poate fi impusă doar la nivel federal, nu la cel regional.
Cu toate acestea, pentru multă lume, valoarea referendumului e mai degrabă simbolică, așa cum a explicat corespondenta Libertatea la Berlin, Doina Proorocu.
Ultimul cuvânt îl va avea parlamentul landului, unde șansele ca un astfel de proiect să treacă sunt foarte mici. Din actuala coaliție de guvernare, doar Stânga (Die Linke) și Verzii s-a pronunțat în favoarea lui, Verzii chiar cu mari rezerve, care lasă de bănuit că nu îl vor susține la vot.
Social-democrata Franziska Giffey, care are șanse să preia postul de primar al Berlinului de la colegului ei de partid Michael Müller, s-a poziționat deja împotriva inițiativei – la fel ca toate partidele din opoziție.
Efectele referendumului se fac însă deja simțite: Vonovia, una dintre companiile vizate de inițiativă, a vândut recent statului 14.000 de locuințe și declară că vrea să stopeze creșterea prețurilor, iar multe alte companii au renunțat la recuperarea pierderilor cauzate de plafonarea chiriilor (plafonul impus de Senatul Berlinului anul trecut a ieftinit temporar chiria pentru aproximativ jumătate de milion de locuințe).