Proiectul a trecut de faza studiilor de fezabilitate săptămâna aceasta. Rețeaua, care se va numi Cable A, va lega mai multe cartiere periferice, dar populate, din suburbiile de sud-est ale Parisului de capătul liniei de metrou 8. Ea va parcurge o distanță de 4,5 kilometri cu cinci stații pe traseu. Cable A promite să accelereze călătoriile din cartiere în centrul orașului, facilitând conexiunile dintre rețeaua de școli, universități, spitale și birouri publice prezente în zonă.
Propusă pentru prima dată în 2008, linia de telegondolă este necesară, susțin promotorii săi, pentru că alte legături convenționale de transport public în această regiune ar fi complicate și costisitoare, întrucât zona nu numai că este oarecum deluroasă, dar este și despărțită de mai multe autostrăzi, o linie de cale ferată de mare viteză (TGV) și șine care duc la un mare depou feroviar. Instalarea unei linii de tramvai ar necesita o inginerie extinsă sub formă de poduri și tuneluri.
Telegondola, în schimb, poate naviga deasupra acestor obstacole, iar infrastructura necesară este ușor de construit. Dincolo de stațiile de pe traseu, un tramvai aerian necesită doar spațiu pentru stâlpii care susțin cablurile. Acest lucru ar trebui să mențină costul proiectului la 132 de milioane de euro.
De asemenea, folosirea energiei electrice nu va spori poluarea aerului sau emisiile climatice ale zonei și, deși estimările privind numărul de călători nu au fost încă publicate, susținătorii spun că facilitarea accesului navetiștilor care ajung în centrul Parisului la sistemul de metrou va duce la scăderea numărului de mașini în circulație.
Cu toate acestea, propunerea a fost amânată de mai multe ori din cauza controverselor care au apărut în urma altor proiecte similare. Numeroși localnici s-au plâns că le va fi afectată intimitatea, întrucât pasagerii din telegondolă se vor uita în curțile lor, iar liniștea va fi perturbată de zgomotul și lumina produsă.
Pentru a atenua una dintre aceste preocupări, a fost promisă o soluție tehnologică: opacizarea geamurilor gondolei atunci când vehiculul trece în apropierea caselor oamenilor. Acest truc a fost deja folosit în gondola urbană din Brest, în vestul Franței, unde ferestrele se acoperă automat pe măsură ce se apropie de case.
Având în vedere traseul scurt și faptul că trece prin zone suburbane, telegondola Parisului nu va stârni la fel de mult interes precum mult mai celebrele telegondole din Medellin, Columbia sau La Paz, Bolivia. Londra, de exemplu, și-a propus ca printr-o linie aeriană care traversează Tamisa să construiască atât o legătură de tranzit, cât și o atracție turistică, dar rezultatele au fost dezamăgitoare.
Cable A ar putea să nu fie singura telegondolă de care se va bucura Parisul. Autoritățile plănuiesc construirea altor cinci astfel de linii, însă niciuna nu a depășit deocamdată etapa studiilor de fezabilitate. Între timp, se desfășoară și o extindere majoră a sistemului de metrou.