Locul construit de călugărul Pasztory, asemuit cu Arsenie Boca, se degradează pe zi ce trece

Povestea falansterului începe în urmă cu peste 100 de ani, atunci când călugărul Pasztory Arkad, impresionat de Ţara Oaşului, a construit o clădire cu 100 de camere pentru nevoiaşi. Călugărul a ridicat construcţia pentru ca persoanele nevoiaşe să aibă un loc de reculegere, un adăpost sau un loc unde să primească o farfurie de mâncare, locul care era frecventat de credincioşi din întregul Imperiu Habsburgic devenind astăzi o ruină.

Despre călugărul Pasztory, perceput asemenea lui Arsenie Boca, se spunea că are puteri taumaturgice şi la el veneau pelerini de la sute de kilometri. De-a lungul timpului, falansterul a găzduit mii de persoane, dar după instaurarea regimului comunist ordinul Basilitan şi cultul greco-catolic au fost desfiinţate, oamenii au fost alungaţi, iar clădirea transformată în CAP.

Directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, Felician Pop, a declarat, pentru AGERPRES, că această clădire este una deosebită, pe fiecare cărămidă fiind inscripţionate iniţialele călugărului, P.A.

„Falansterul de la Boineşti este una dintre cele mai ciudate construcţii din judeţul Satu Mare. Ea a fost ridicată în urmă cu peste 100 de ani de un călugăr ciudat, Pasztory Arkad. De fapt, atunci când a comandat construirea acestui falanster, un castel cu 100 de camere pentru cei nevoiaşi, pe fiecare cărămidă din această construcţie astăzi aflată în ruină se aflau literele P şi A, Pastory Arkad, pecetluind astfel, credea el pentru nemurire, o construcţie care astăzi se prăbuşeşte. La 22 februarie 2016 s-au împlinit 100 de ani de la misterioasa moarte a călugărului Pasztory Arkad, înmormântat în cimitirul de nord din Nyiregyhaza (Ungaria), acolo unde se face un pelerinaj al celor care îşi mai amintesc de acest călugăr”, a declarat Felician Pop.

„Important este de ştiut că aşa cum astăzi lumea se duce la Arsenie Boca pentru a se ruga la mormântul unui călugăr, tot aşa veneau din Imperiul Habsburgic cu miile, cu zecile de mii, pelerini care voiau să-l vadă pe călugărul taumaturg care nu era mort, care făcea minuni şi vindecări extraordinare de i s-a dus vestea chiar până la Roma. Ca orice om interesant, şi călugărul Pasztory Arkad era un om contestat. Unii spuneau că ar fi un şarlatan, dar cei mai mulţi îl venerau şi erau în stare să vină de la sute de kilometri în condiţiile de acum 100 de ani numai ca să-l poată vedea şi numai ca să se poată ruga aici. Astăzi lumea a uitat că acest loc este încărcat cu o uriaşă energie, şi poate faptul că în satul vecin, în Prilog, a trăit un alt mare călugăr vindecător, Mihai Neamţu de la Prilog, poate să ne dea şi nouă ideea că există locuri cu energii extraordinare, iar călugării care aveau puteri miraculoase le căutau şi îşi făceau construcţii aici”, a spus Felician Pop.

„Povestea acestui castel este absolut ciudată, jumătate din el a fost demolat chiar în 1988, înaintea Revoluţiei, se află pe teritoriul comunei Bixad, iar jumătatea care pare în stare mai bună se află pe teritoriul oraşului Negreşti Oaş. Cei din Bixad au dărâmat atunci la ordinul unei activiste comuniste de la acea vreme, au intrat cu buldozerele, şi poate nu întâmplător în anul următor regimul care s-a atins de aceste clădiri s-a şi prăbuşit”, a adăugat, conform voceatransilvaniei.ro, Felician Pop.

Recomandări

Cum să eviți țepe imobiliare de tip Nordis. Specialist: la masa credală, șansele de recuperare a banilor sunt mici

Se spune că înainte de moarte, călugărul Pasztory ar fi prevestit prăbuşirea falansterului, motiv pentru care a rostit şi un blestem, dar a revăzut şi o renaştere a sa, care deocamdată cel puţin, nu se întrevede.

Însă, ca un blestem, cei care au luat lucruri din mănăstire au sfârşit fie în condiţii misterioase, fie destul de repede. Cel care a luat clopotul s-a împuşcat, iar preotul care a luat iconostasul a murit subit de tifos.

Astăzi, clădirea falansterului este o ruină. Acoperişul se prăbuşeşte, iar în camerele de la parter sunt ţinute câteva bănci şi obiecte bisericeşti pentru slujbele care mai au loc din când în când în curte.

Sursa foto: voceatransilvaniei.ro

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro