REPORTAJ/Locul din Banat unde trebuie să ajungi să vezi „Lemnul de dincolo de cer”| VIDEO

O plimbare de o zi prin zona Făgetului vă poate transpune în vremea împăratului Leopold sau în alte vremuri demult apuse ori, mai simplu, puteți vedea sau simți istoria dacă priviți un filmuleț de zece minute realizat de videojurnalistul Mihai Pinti.

Cameramanul ne poartă printre bijuteriile arhitecturale din „Țara Făgetului”, cu ajutorul Arhiepiscopiei Timișoarei, al Consiliului Județean Timiș și al Asociației Culturale Kratima, care vor să ne facă să înțelegem cât de importante sunt aceste biserici și de ce nu trebuie să le lăsăm să cadă pradă intemperiilor. Cele trei instituții și-au dat mâna și au pus la cale un proiect care să aducă în prim plan un itinerar al bisericilor de lemn monument istoric din „Țara Făgetului”.

„Prea puțin se mai știe și prea puțin se mai vorbește – de multe ori voit – despre patrimoniul cultural material al Banatului, dar nu numai al Banatului. Prea puțin ne mai dorim să ne amintim, între altele, despre bisericile de lemn din Țara Făgetului, ca urme vii ale bunei-cuviințe, bunului gust și bunei-credințe a satului de odinioară. Prea puțin mai transmitem tinerilor valorile culturale certe și perene ale românilor, ca popor. De aceea, dar nu numai de aceea, filmul «Lemnul de dincolo de cer», al lui Mihai Pinti, este, întâi de toate, un semn de exclamare, un strigăt spre o «reconstituire» a trecutului privit nu ca o perioadă «prăfuită», îndepărtată în timp, ci ca un «început bun», un punct de plecare spre un astăzi și spre un viitor frumos, recunoscător, coerent”, spun reprezentanții Asociației Culturale Kratima.

În județul Timiș, sunt zeci de biserici de lemn care spun fiecare câte o poveste aparte, însă doar 15 dintre ele și-au găsit locul în filmulețul de prezentare al proiectului pus la cale de Mihai Pinti. Cu toate vor fi însă la loc de cinste într-un documentar de 30 de minute care ar trebui lansat până la sfârșitul acestui an. Tot până la finalul acestui an, cei care trec prin Timișoara și sunt curioși să vadă o expoziție foto cu bijuteriile de lemn din Timiș sunt așteptați la Infocentrul Turistic din centrul orașului, până în 29 decembrie.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

„Am filmat în patru zile, dar am montat în mult mai multe. Oamenii trebuie să conștientizeze că trebuie să meargă să le viziteze, pentru că altfel ele devin obiective turistice și ajung să fie îngrijite. Am filmat 15 biserici de lemn, monumente istorice, atât în interior, cât și în exterior, dar și din dronă. Ne-am concentrat foarte mult pe pictura murală, care este unică în România în aceste biserici, făcută și de pictori bisericești consacrați, dar și de pictori anonimi”, ne-a declarat Mihai Pinti.

Unele biserici au fost renovate de Mitropolia Banatului, dar și cu ajutorul Consiliului Județean Timiș, însă mai sunt câteva care trebuie „readuse la viață”. Dacă în unele se mai țin slujbe, în altele se vede cerul, pentru că nu mai există acoperiș, ele degradându-se pe zi ce trece. Cel puțin cinci biserici de lemn, monumente istorice, adevărate bijuterii arhitecturale, sunt închise din cauza stării avansate de degradare, ne-a mai spus Pinti.

Există biserici de lemn în aproape toate localitățile din zona orașului Făget: Românești, Curtea, Crivobara, Dobrești, Dubești, Zolt, Bătești, Jupânești, Povergina, Margina, Pietroasa, Crivina de Sus, Poeni, Homojdia, Coșevița, Nemeșești, Groși și Bulza. Multe astfel de bisericuțe au rezistat până în zilele noastre. Se întâlnesc în toate regiunile istorice ale țării și constituie prototipul artei populare în lemn al epocii în care au fost construite.

„Nu seamănă cu bisericile de lemn din Transilvania, nici cu cele din restul ţării și este normal să fie aşa, având în vedere că istoria Banatului este diferită de cea a celorlalte regiuni ale României. Sunt construite după eliberarea Banatului de sub ocupaţia Otomană, de către trupele lui Eugeniu de Savoya, în 1716”, a spus Zaharia Pereș, consilier cultural la Arhiepiscopiei Timișoarei.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

Acesta a explicat că bisericile respective sunt construite din bârne de stejar, îmbinate cu cuie mari, acoperite cu şindrilă și cu fundaţie de piatră.

„Unele au fost strămutate din alte părţi, chiar şi din judeţul vecin, Hunedoara. Elemente de patrimoniu cultural material de o valoare incontestabilă, bisericile de lemn din zona Făgetului rămân, însă, ascunse de ochii vizitatorilor, din cauza lipsei infrastructurii turistice. Aşadar, avem monumente istorice, multe din ele în curs de reabilitare, dar nu sunt turişti şi pentru că promovarea necesară nu e suficientă”, a mai spus Zaharia Pereș.

Elemente de patrimoniu cultural material de o valoare incontestabilă, bisericile de lemn din zona Făgetului rămân, însă, ascunse de ochii vizitatorilor, din cauza lipsei infrastructurii turistice.

Tocmai de aceea, proiectul „Lemnul de dincolo de cer” vine în întâmpinarea nevoii de recuperare a memoriei locale, de conștientizare și apreciere a identității locale și a patrimoniului cultural local printr-un demers adaptat prezentului și prin mijloace actuale.

Citește și:

O nouă descoperire privind mormântul lui Isus. Ce au anunțat oamenii de știință

Urmărește-ne pe Google News