Tot mai greu pentru tinerii care vor să se angajeze în pandemie. „M-am agățat de jobul ăsta din disperare”

Ionela Dinu, 23 ani, își caută un loc de muncă din decembrie 2020 și încă n-a găsit. A aplicat la peste 30 de joburi pe platforme online, însă numai zece angajatori au sunat-o. Situația financiară de acasă a obligat-o să-și ia diverse joburi încă din liceu, iar până acum a muncit la un salon de tatuaj, ca ajutor de bucătar și ca barmaniță. Pentru că erau joburi temporare, a renunțat destul de repede la ele. Acum caută în Capitală „orice are un program part-time”, pentru că e și studentă la Facultatea de Limbi Străine a Universității din București.

„CV-ul meu cred că arată destul de bine, având în vedere și vârsta”, spune Ionela. „Dar e pandemie, lumea are de unde alege”. Ionela nu știe încă ce vrea să lucreze după facultate. „Și eu mă întreb în fiecare zi.”

Rata șomajului, cea mai ridicată în rândul tinerilor până în 25 de ani

În pandemie, tinerii până în 24 de ani sunt cei mai afectați de instabilitatea pieței muncii, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Rata șomajului, 17,3%, a fost cea mai ridicată printre ei, în 2020, așadar au reprezentat cei mai mulți șomeri din populația activă, urmați de cei cu vârste între 25 și 34 de ani, unde rata șomajului a depășit 6%.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

Acum doi ani, rata șomajului printre cei sub 25 de ani era 16,8%, iar între 25 și 34 de ani, 4,3%. Criza economică cauzată de pandemie le-a redus oportunitățile de muncă, deja destul de puține.

Undelucram.ro, o platformă online pentru tineri care își caută joburi, a făcut în aprilie 2021 un sondaj la care au participat 612 studenți din toată țara. Peste 400 dintre ei au aplicat la joburi în 2020, în pandemie; jumătate nu a primit nicio ofertă de angajare, 37% una sau două oferte, iar numai 11% au primit mai multe.

„Te chinui până în ziua salariului, îl primești și cercul vicios continuă”

Studenții își iau frecvent joburi fără legătură cu parcursul profesional pentru care se pregătesc în facultate. Mihaela Petre*, 20 ani, n-a găsit un job nici măcar apropiat de design, ceea ce studiază la Universitatea de Vest din Timișoara. „M-am lovit de faptul că nu am experiență în domeniul pe care îl studiez”, spune tânăra. „Angajatorii nu se uită și la portofoliu”. 

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Până în noiembrie anul trecut a muncit la un restaurant din Timișoara, apoi localul s-a închis și au urmat două luni de căutări. A aplicat online la 60 de joburi și doar vreo nouă sau zece recrutori au sunat-o pentru interviu. Erau posturi precum chelner, ajutor de bucătar, agent imobiliar și agent vânzări. Cei mai mulți au respins-o după interviu fără argumente, dar când a insistat pentru feedback, pe lângă lipsa de experiență, angajatorii au invocat și faptul că e studentă și n-ar avea timp să lucreze. Au fost momente în care s-a săturat de căutări și a vrut să plece acasă, în Republica Moldova, însă a rămas în Timișoara pentru facultate.

Acum e casieră la o benzinărie din oraș. „M-am agățat de jobul ăsta din disperare”, spune ea. 

L-am acceptat pe primul care mi s-a propus. Nu m-am gândit că poate apare ceva mai bun sau poate nu mi se potrivește. Acum regret decizia, pentru că e foarte solicitant și obositor, lucrez 12 ore în ture de zi și noapte. Dacă nu vii cu drag la lucru, e un efort sisific. Te chinui până în ziua salariului, îl primești și cercul vicios continuă.

Mihaela, 20 de ani, studentă:

E destul de hotărâtă să-și dea demisia, ca să se poată ține de școală. Crede că ar ajuta-o un part-time.

Singura sursă de venit înainte de angajare erau o bursă de merit de 300 de lei pe lună și banii de la părinți. Dar nu mai vrea să depindă financiar de ei.

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Venitul de la actualul job o ajută să supraviețuiască la cămin. A văzut că multe dintre joburile care cer studii superioare sunt departe de-a oferi inițial o stabilitate financiară. Absolvenții de pictură sau sculptură, de exemplu, câștigă la început cam 1.500 de lei, din câte a aflat. Designul, specialitatea ei, se plătește mai bine, dar încă n-a găsit un job de pornire.

Salarii mari pentru joburile în IT

Cele mai mici salarii pentru tineri, mai arată sondajul Undelucram.ro, sunt în producție, între 1.600 și 2.750 de lei net pe lună, pe când cele mai ridicate au rămas în IT, între 2.800 și 4.700 de lei.

„Desenez de mică. Am terminat școala generală la un liceu de arte, e domeniul în care mă descurc cel mai bine și chiar îmi place. Sunt pasionată de artă și estetică”, spune Mihaela. „Sper că voi avea noroc peste hotare, dacă nu am avut aici. Ar fi regretabil să renunț”.

150.000 de aplicanți pe lună și 30.000 de joburi 

Anca Pavel Nedea, directoarea Organizaţiei Patronale Mamaia-Constanţa, a început să recruteze de două luni și a observat că își caută mai mulți oameni de lucru în turism, în timpul pandemiei. Mulți dintre aceștia au deja experiență în străinătate, unde deocamdată n-au mai apucat să se întoarcă.

Despre tinerii care au terminat o „facultate generală”, precum Litere, spune că „depun CV-uri care nu sunt pe posturile respective și nici nu au experiență sau calificare în domeniu, dar vor poziții de management”.

E de acord cu cei care susțin că „tinerii nu vor să muncească” și cer salarii prea mari. Cei de la școli profesionale, consideră ea, sunt serioși și au deja o pregătire în urma orelor de practică, la fel și absolvenții facultăților de turism care „se duc pe recepție, reservation, sales și au atitudine și limbaj de industrie”.  

Pe de altă parte, Bogdan Badea, CEO eJobs, vorbește despre „mitul salariului mare” cerut de tineri la angajare. Potrivit unui studiu al companiei, 90% dintre ei voiau până în 2.500 de lei net lunar în 2016, doar în IT aveau așteptări mai mari.   

Badea a văzut că, de obicei, tinerii între 18 și 25 de ani se îndreaptă spre companii care deschid multe poziții, pentru că așa au șanse mai mari să fie angajați: în call-center-uri, în retail alimentar și de fashion. Se gândește că, după eliminarea restricțiilor, vor reveni mulți în HoReCa, una dintre cele mai căutate industrii înainte de pandemie.

Pe baza studiilor eJobs, Bogdan Badea spune că din ce în ce mai mulți tineri au căutat locuri de muncă pentru că au avut mai mult timp liber datorită școlii online, dar și pentru că posturile entry-level deveniseră și mai competitive și se temeau „că ar fi pierdut trenul acestui prim job”. Unii s-au întors în România cu părinții și erau obișnuiți să aibă joburi sezoniere în străinătate de la 16 ani, iar alții veneau din familii în care părinții rămăseseră fără job. 

„Cererea de locuri de muncă e mai mare decât oferta, avem undeva la 150.000 de aplicanți unici pe lună și 30.000 de joburi”, explică el.

Angajatorii, chiar dacă spun în anunț că acceptă și fără experiență, când aplică tineri care au deja câțiva ani de muncă, îi aleg pe ei pentru a nu o lua de la zero. Când piața forței de muncă e într-un dezechilibru, astfel de alegeri ale angajatorilor sunt destul de comune.  

Bogdan Badea, eJobs:

Pandemia a redus oportunitățile de muncă pentru tinerii din toată lumea

În întreaga lume, tinerii sunt într-o situație asemănătoare celor din România, arată un studiu desfășurat de ONG-ul internațional European Youth Forum și Organizația Internațională a Muncii, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU). Pandemia le-a dat tinerilor peste cap planurile de carieră chiar la început de drum. 

Rezultatele vorbesc despre primăvara lui 2020 și au avut la bază 12.000 de răspunsuri de la persoane între 18 și 29 de ani cu acces la internet din 112 țări. Populația tânără din statele cuprinse în studiu ajunge la 1,47 de miliarde, aproximativ 92% din totalul ei de pe glob, scriu cercetătorii.

În Uniunea Europeană, 14,9% dintre tinerii activi în muncă erau șomeri înainte de pandemie, însă în august 2020 se ajunsese la 17,6%. 

„La sfârșitul lunii nu rămân cu prea mult”

În sondajul INS rata șomajului la bărbații și femeile la început de carieră în România este asemănătoare în pandemie, însă studiul Organizației Internaționale a Muncii arată că, la nivel global, femeile au avut mai multe pierderi în activitatea profesională. 

Libertatea a vorbit și cu doi bărbați care vor să-și schimbe locul de muncă în această perioadă. George V., 26 de ani, și-a dat demisia de la jobul în automatizare la începutul primăverii, pentru că nu s-a simțit integrat în colectivul unde lucra de jumătate de an. A început să-și caute un nou loc de muncă și în două săptămâni a aplicat la vreo zece posturi. Cinci angajatori i-au dat un răspuns negativ, pentru că aleseseră alt candidat mai potrivit. 

În vara lui 2020, postul lui Nicolae Horia Popescu, 29 de ani, de operator gestiune comercială dintr-un hipermarket bucureștean a fost desființat. Dar în câteva săptămâni, și-a găsit un nou job în contabilitate și gestiune – avea cam opt ani pe piața muncii. Totuși, „condițiile de muncă din București regăsite de mine nu sunt la nivelul așteptărilor”, spune el. „Chiria mi-o plătesc, mă ocup de mașină și de mâncare, dar la sfârșitul lunii nu rămân cu prea mult, nu pot să plec într-o excursie sau să-mi cumpăr alte lucruri necesare”. Mai degrabă s-ar întoarce în orașul natal, Râmnicu Vâlcea.

În Capitală, crede el, între 3.000 și 3.200 de lei net pe lună „reprezintă un început bun”. 

Ziua la cursuri, noaptea la muncă

După ce a aplicat la 50 de joburi, Alexandra*, 20 de ani, studentă la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, a găsit, în cele din urmă, unul full-time într-un call center.

Odată ce a venit în București pentru facultate, s-a simțit obligată să se angajeze. „Este foarte stresant, m-am mutat acum în chirie și e greu să o mențin, mai ales că nu primesc prea mult ajutor din partea părinților”, spune ea. „Au fost momente în care nu mai voiam să continui să aplic, dar în același timp aveam nevoie, deci nu era o soluție”. Ca să participe la cursuri ziua, îi trebuia un job cu program de noapte, precum cel din prezent, unde abia a început. Se gândește deja că îi va fi dificil să facă față. 

Alexandra își dorește o carieră în programare. „Din câte am văzut până acum, e destul de greu să-mi găsesc o carieră, mai ales că se cere experiență și eu n-am mai deloc”. Chiar și la internshipuri vor experiență. Încă își caută un internship în programare și ar vrea să fie plătit, căci altfel ar fi prea multă energie de investit, pe lângă jobul de opt ore și facultate. Stă puțin pe gânduri și revine: „Dar pentru experiență, cred că aș merge și la unul neplătit”.

*Mihaela și Alexandra sunt pseudonimele tinerelor care au ales să vorbească sub anonimat.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro