OMS definește „long COVID” ca fiind o afecțiune care apare la pacienții infectați de obicei la trei luni de la debutul COVID-19 și care produce simptome ce durează cel puțin două luni și care nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ.
Deși mulți pacienți cu „long COVID” se recuperează în timp, în jur de 10-20% dintre ei încă mai prezintă simptome după 12 luni, arată datele oferite de Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) din cadrul Universității din Washington.
Estimarea de 17 milioane de cazuri de „long COVID” se referă la regiunea europeană a OMS – o regiune geografică mai largă decât Uniunea Europeană – în care trăiesc aproape 900 de milioane de oameni și care cuprinde 53 de state, inclusiv țări din Asia Centrală.
„Afecțiunea post-COVID-19”, așa cum mai este cunoscut sindromul, este complexă și poate fi greu de diagnosticat, deoarece are o gamă de peste 200 de simptome, dintre care unele pot semăna cu alte boli – de la epuizare și tulburări cognitive la dureri, febră și palpitații cardiace.
„Long COVID” poate afecta, de asemenea, sănătatea mintală, avertizează OMS.
Totodată, mai mulți oameni de știință de la organizații precum Institutul Național de Sănătate din SUA și biroul de statistică al Marii Britanii analizează dovezile privind creșterea numărului de cazuri de depresie și de gânduri sinucigașe în rândul persoanelor cu „long COVID”, precum și creșterea numărului de decese care ar putea avea legătură cu acest sindrom.
Până în prezent nu există niciun tratament dovedit, iar simptomele îi pot lăsa pe bolnavi în imposibilitatea de a lucra.
La nivel mondial se estimează că aproape 150 de milioane de persoane au dezvoltat „long COVID” în primii doi ani ai pandemiei, potrivit IHME.
Numai în Statele Unite, această boală a afectat până la 23 de milioane de persoane, potrivit estimărilor făcute în martie de Government Accountability Office (GAO).
Femeile sunt mai expuse riscului de „long COVID”
Un nou calcul realizat pentru OMS Europa de către IHME sugerează că femeile sunt de două ori mai predispuse decât bărbații să fie afectate de „long COVID”.
De asemenea, riscul crește în mod dramatic în cazul infecțiilor grave care necesită spitalizare, una din trei femei și unul din cinci bărbați fiind predispuși să dezvolte „long COVID”.
Directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Kluge, a îndemnat guvernele să se angajeze să deruleze mai multe investiții, cercetări și inițiative pentru a ajuta persoanele care suferă de simptome debilitante de „long COVID”, afirmând că acestea „nu pot continua să sufere în tăcere”.
Foto: Profimedia Images