Noul condiment de pe mesele românilor. Lophantus anisatus s-a născut după zece ani de cercetare

„Am dat, promoțional, sămânță în toată țara și răsaduri, iar cultivatorii sunt încântați de această plantă care are o aromă deosebită, un amestec între fenicul și anason. Poate fi folosită la o mare diversitate de mâncăruri din gastronomia românească dar mai ales la ceaiuri”, spune dr. ing. Costel Vânatoru.

Potrivit acestuia, ceaiul de Lophantus este unul foarte aromat care revigorează organismal și ajută din punct de vedere al sănătății. „După ce bei o cană de ceai de Lophantus îți dă senzația că ai dormit o zi și o noapte undeva în mijlocul naturii și acum ai chef de muncă. Nu te vei recunoaște de cât de revitalizat vei fi”, a mai spus Vânătoru.

Lophantus este o planta care se aseamănă foarte mult cu urzica românească și poate ajunge până la o înălțime de 1,20 metri. Rezistă mai mulți ani în cultură, circa 3-4 ani. Din păcate pentru noi, încă nu suntem pregătiți pentru extragerea uleiurilor din această plantă pentru că nu avem o industrie pentru ea. 10 ani a durat cercetarea pentru ea.

Plantă meliferă

Lophantus este planta cotată de americani printre primele 4 plante melifere din lume. „După cum vedeți, apicultorii suferă foarte mult din cauza condițiilor climaterice din ultimii ani. Anul acesta nu au putut obține rezultate foarte bune la rapiță, nici la salcâm, iar acum și teiul se anunță destul de slab pentru ei”, a declarat cercetătorul. În plină criză de de plante care produc nectar, Lophantus anisatus se anunță ca fiind o salvare și pentru sectorul apicol, mai ales că este o planta care stă înflorită din iunie și până la venirea înghețului.

Recomandări

Metoda lui Marian Vanghelie de a lungi un proces până la prescripție: cere dosare penale pentru 9 magistrați care l-au judecat

Protejează culturile

Este o plantă care rezista foarte bine în solul înghețat și, mai mult decât atât, protejează și culturile lângă care este plantată. „Protejează culturile ecologice împotriva rozătoarelor, dacă se fac benzi în jurul culturilor legumicole sau pomicole în mod natural”, spune cercetătorul.

Rodeo, castravetele pentru diabet, creat în România

Cercetătorii români au pus accent pe reabilitarea plantelor în cultură și s-au concentrat și pe aclimatizarea de noi specii legumicole. Așa au ajuns la Momordica Charantia (Castravetele amar sau Castravetele pentru diabet). „Cercetarea a început după anii 90 și astăzi avem mai multe creații biologice din această specie, după ce au aclimatizat-o și chiar am reușit să înregistrăm un soi care este omologat și brevetat în România sub denumirea de Rodeo”, a mai spus Vânătoru. Cercetătorii noștri consideră un succes faptul că unele specii de castraveți nu au fost cultivate la noi și au reușit să se aclimatizeze foarte bine aici.

Necesarul de legume sănătoase al României

„Suntem undeva la coada Europei în ceea ce privește consumul de legume pe cap de locuitor. De aici se poate vedea ce necesar de legume sănătoase are România. Noi avem în țară circa 7.500 de hectare de spații protejate (sere și solarii), cel puțin așa spun unii. Alți specialiști spun că avem undeva la 4.500 de hectare. Cu toate acestea, să admitem că toate acestea sunt făcute profesionist, deși nu este așa. 90% dintre sere sunt făcute după cum a putut fiecare om, pe baza de lemn, nylon”, a declarat cercetătorul. După calculele inginerului România are nevoie de 25.000 – 35.000 de hectare spații protejate pentru a acoperi necesarul de consum de legume sănătoase, românești.

Recomandări

Viitorul automobilelor pe hidrogen și al hibridelor nu sună bine. Explicațiile a doi experți: „Zilele lor sunt numărate” I Interviu

Citește și: EXCLUSIV / Roşia cu gust se întoarce. Străinii au salvat soiurile de legume româneşti

Citește și: Dereglările climatice au atacat zacusca românească: Legumele s-au îmbolnăvit de ”virusul petelor de bronz”!

Urmărește-ne pe Google News