Refuzând confruntarea cu trecutul, România are un viitor indoielnic
Acum trei săptămâni, scriitoarea germană de origine română, Herta Muller, a câştigat premiul Nobel pentru literatură, pentru curajul cu care a ilustrat portretul fictiv „a vieţii de zi cu zi într-o ţară comunistă”. Ceea ce nu au menţionat este că Muller critică dur imaginea României postdecembristă, relatează LA Times.
Scriitoarea îşi critică dur ţara natală, România, pentru neadaptarea şi neconfruntarea trecutului său dictatorial. După o mulţime de revolte, în decembrie 1989, Ceauşescu a fost înlăturat de la putere. La douăzeci de ani după căderea comunismului, până la 40 % din liderii României contemporane sunt foşti veterani ai Securităţii, poliţia secretă a comunismului, spune Muller.
Imagini de la revoluţia din decembrie ’89 |
Scriitoarea spune că „românii se comportă de parcă trecutul s-a evaporat .Această amnezie, spune ea, permite mentalităţii trecute să funcţioneze cu noi metode”.
Românii refuză să mai vină la vot pentru că nu au cu cine vota
Datorită acestor factori românii tineri au tendinţa de a emigra, pe când cei bătrâni se complac în această situaţie. Neglijarea trecutului tumultuos al ţării, reconfigurarea vechiului sistem de putere în locul trecerii la unul nou îi lasă pe alegătorii unei ţări democratice nesiguri de natura responsabilităţile lor electorale.
Un studiu realizat în iunie de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice arată că 66% dintre cei incluşi în studiu vorbesc despre politică doar o singură dată pe săptămână sau mai puţin. Nu este de mirare deci că din toate ţările postcomuniste din Europa, România a avut cea mai mare lipsă de oameni care s-au prezentat la vot, de la 86% în 1990 la 39% anul trecut. Rugaţi să explice acest fenomen două treimi din participanţii la studiu au dat vina pe „calitatea proastă a elitei politicienilor din România”, despre care spun ei că sunt aceleaşi figure din trecutul communist.