Sorin Oprescu a susținut în fața judecătorilor din Atena, unde a fugit și de unde încearcă să nu fie extrădat, că întreg cazul împotriva lui e un abuz. Un fost judecător al Curții Constituționale a României, Petre Lăzăroiu, a afirmat și el, tot în Grecia, că judecătorii români au comis fapte „inadmisibile” la adresa primarului și că sentința e de „un partizanat vădit”.

Libertatea a luat, din nou, la mână documentele publice ale procesului de corupție ale lui Sorin Oprescu, ca să pună față în față afirmațiile din tribunalul din Grecia ale primarului cu cele pe care politicianul le-a făcut în instanțele din România și cu faptele stabilite în procesele de la București.

Primele două episoade au fost:

  1. „Oprescu și partenera de viață au spus în Grecia că judecătorii români le-au atacat viața privată. În România, DNA le-a găsit milioane nejustificate și judecătorii i-au confiscat iubitei o casă
  2. „Judecătorii care l-au condamnat povestesc șocați efectul «corupției și imposturii» din Primăria lui Oprescu: Primarul general a strigat: «Grenadă!». Ce s-a întâmplat?

Al treilea episod se referă la neadevărurile rostite în Grecia, la felul în care se luau banii din Primărie și pe ce erau ei cheltuiți. 

Toți judecătorii l-au declarat corupt

În fața judecătorului din Atena, Sorin Oprescu a afirmat că sentința de 10 ani și 8 luni de închisoare împotriva sa a venit în urma deciziei „în orb” a celui de-al treilea judecător, care a avut un vot „decisiv”.

În realitate, niciunul dintre cei 4 judecători care au cercetat cazul (unul la Tribunalul București și trei la Curtea de Apel) nu l-a considerat nevinovat pe Sorin Oprescu. Toți au considerat că primarul Capitalei a furat fonduri publice. La Curtea de Apel a existat, într-adevăr, un judecător care a avut o opinie diferită de a celorlalți doi. Dar nu în privința faptului că Sorin Oprescu a luat mită, ci pe alte aspecte ale dosarului.

Discuția ambientală dintre inculpatul Oprescu Sorin, primarul general al municipiului București, și inculpatul Popa Bogdan confirmă, dincolo de orice dubiu, acuzațiile parchetului, dar și unitatea de acțiune a inculpaților.

Din motivarea celui de-al treilea judecător al Curții de Apel:

Nu unul, ci trei oameni au făcut denunț împotriva lui Oprescu

În dosar nu există doar un singur denunțător, așa cum a susținut mereu fostul primar al Capitalei. Și în Grecia, politicianul a făcut aceeași afirmație. 

Inițial, în aprilie 2015, cu șase luni înainte ca Oprescu să fie prins în flagrant, doi oameni de afaceri abonați la contracte s-au dus la DNA, după ce au fost prinși cu nereguli de cei de la Antifraudă. 

Astfel, procurorii anticorupție au aflat de la Teodor Gogonea și Alin Petroi despre infracțiunile din Primăria Capitalei. 

Ambii afaceriști au colaborat apoi cu organele de anchetă, iar interceptările realizate cu ajutorul lor au devenit probe în dosar.

Apoi a apărut al treilea denunțător, de data asta dintre oamenii lui Oprescu. El a venit la DNA pe 23 august 2015, atunci când și-a dat seama că e încolțit. 

„Suntem urmăriți, din cauza lui Oprescu”

În aceea zi, Bogdan Popa, director în PMB și, potrivit motivării Curții de Apel, organizator al rețelei infracționale, urma să primească de la unul din cei doi afaceriști o mită de 60.000 de euro. Întâlnirea, care a avut loc la restaurantul soției lui Popa, a fost înregistrată de DNA prin mijloace de supraveghere și e menționată în motivarea de condamnare a lui Oprescu.

Bogdan Popa a fost condamnat pe 13 mai la 11 ani și 6 luni de închisoare în dosarul Oprescu. El a fost dat în urmărire generală

„Am ajuns restaurant și am constatat că Popa nu venise, iar telefonul îl avea închis”, a declarat Gogonea. „După o oră, a apărut însoțit de Stanca („Grenadă” – șoferul lui Oprescu – n.r.), însă doar ultimul a venit la masa noastră. A întins telefonul mobil, spunând că vrea să ne arate poze cu fiica lui, dar pe telefon era un mesaj text: «când vine Stanca, vorbim de… Despre ale noastre, vorbim altădată». Am înțeles imediat că se referea la cei 60.000 de euro”, spune afaceristul. 

El adaugă că, atunci când Popa a venit la masă, le-a făcut un semn către exterior, „dându-ne de înțeles că suntem urmăriți. Ne-a șoptit chiar că observase un Jeep în care erau 5 persoane care îl urmăreau, pentru că era prieten cu Sorin Oprescu și se auzea că vor să-l aresteze.”

Imediat după întâlnirea cu cei doi afaceriști, despre care habar n-avea că au tehnică de interceptare pe ei, Popa a mers și a făcut denunț la DNA.

Se dublau costurile reale ca să se dea mită de 50%

Anchetatorii au descoperit că în Primăria Capitalei funcționa, de doi ani, un grup infracțional organizat despre care Curtea de Apel București a stabilit, în opinia majoritară a judecătorilor, că era condus de Sorin Oprescu. Primarul aproba câți bani publici se alocă fiecărui contract.

Dosarul se referă doar la rețeaua de la Palatul Mogoșoaia și de la Cimitire. Celelalte rețele de mită sunt doar „întrezărite” în dosar, cum ar fi drumurile, de pildă. 

Alin Petroi a primit în 2013 un contract pentru repararea aleilor din Centrul Brâncovenesc Mogoșoaia, aflat în subordinea PMB. „Am aproximat costurile reale ale lucrărilor și am adăugat ce consideram eu că ar fi un profit rezonabil. I-am arătat suma lui Bogdan Popa, directorul Centrului, care mi-a spus că pentru această lucrare era prevăzut un alt buget, de 1,5 sau 2 ori mai mare decât valoarea calculată de mine. Am înțeles că trebuie să majorez valoarea contractului, astfel încât suma finală să fie aproximativ egală cu bugetul care urma să fie alocat. Nu a fost nevoie să mi se spună ce reprezintă diferența, mi s-a părut evident că e vorba de mită pentru executarea lucrărilor”.

Șpaga, scoasă cu cardurile unor anonimi

Mita era camuflată sub formă de plăți pentru lucrări fictive, ce erau subcontractate unor firme controlate de interpușii lui Popa. Unul dintre traseele de spălare a banilor ajungea până în Moldova, unde sumele erau retrase, de la societățile aflate la capătul transferurilor, de pe cardurile unor oameni care nu știau în ce sunt băgați. 

În schemă au intrat 16 oameni din localitatea Podul Iloaiei sau din cartierul Niculina din Iași, ei fiind recompensați cu sume modice pentru că acceptaseră emiterea acelor carduri pe numele lor. Grosul banilor lichizi ajungea ulterior la București. 

CAB: „O multitudine de contracte” și „un hățiș de mite”

După ce au pus cap la cap toate probele existente în dosar, contractele supraevaluate din bani publici încheiate de Administrația Cimitirelor și de Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, circuitul banilor, declarațiile denunțătorilor și pe cele ale martorilor, interceptările audio și video, dar și recunoșterea faptelor a 5 din cei 9 inculpați, judecătorii Curții de Apel au ajuns la concluzia că vinovăția există, fără nicio îndoială. 

„Declarațiile martorilor fac dovada fenomenului de corupție, în ansamblul său, care domina activitatea din cadrul Primăriei Municipiului București, în special la nivelul conducerii, unde mita se ridica la valori considerabile, prin procente raportate la valoarea contractului pentru lucrări sau servicii publice”, notează judecătorii. 

Viața directorilor din primărie se concentra în întâlnirile „conspirative” în cafenele și restaurante

Curtea de Apel București subliniază, în motivarea deciziei de condamnare a lui Oprescu, că „funcționarii publici, cel puțin directorii instituțiilor din subordinea primăriei generale, desfășurau o activitate intensă, însă nu în favoarea comunității, ci prin întâlniri frecvente, în restaurante și cafenele, cu asociați sau administratori ai unor societăți comerciale satelit, favorizate în atribuirea de contracte în procedura achiziției publice sau prin atribuire directă, unde-și discutau părțile din mită și beneficiile personale”.

În actele de la dosar sunt pomenite cu predilecție întâlnirile de la 6 restaurante și cafenele. „La Mama” și „Hight Class Cafe&Lounge” din Piața Alba Iulia, „Horoscop” de la Unirea și Hotel Phoenicia din zona Piața Unirii. 

Un alt reper pentru inculpați era restaurantul McDonalds Otopeni, care se afla în drumul spre casa din Ciolpani a lui Sorin Oprescu. 

Cât despre restaurantul din zona Aviatorilor, „La bonne tarte Brasserie”, unde inculpații se întâlneau regulat, judecătorii au reținut faptul că localul, care aparține soției lui Bogdan Popa, a fost deschis și utilat cu banii obținuți din mită de directorul din PMB.

„Grenadă”: „Barosanu așteaptă, că a băgat banii…”

În ziua de 29 iulie 2015, afaceristul Alin Petroi s-a întâlnit la terasa „Horoscop” din zona Unirii cu Cristian Stanca, zis „Grenadă”, șoferul lui Sorin Oprescu și omul de încredere al acestuia. Întâlnirea dintre ei a rămas pe înregistrările din dosar. 

După ce i-a cerut afaceristului să emită factura finală pentru un contract din bani publici, iar acesta i-a zis că poate doar după 1 august, „Grenadă” s-a arătat nemulțumit. 

„Grenadă”: Barosanu așteaptă, că a băgat banii… Stau banii acolo și ce să-i zici?
Afacerist: Sunt disponibili toți banii?  

„Grenadă”: Toți!

Petroi a spus atunci că ar fi dispus să emită factura mai devreme și l-a întrebat pe „Grenadă” cât trebuie să dea pentru directorul de la Economic din Primăria Capitalei (Mircea Constantinescu, condamnat în dosar – n.r.). „7.000 de euro”, i-a răspuns „Grenadă”, adăugând repede „dar mai e și… Barosanu”.

„Și primarul, și ăia… Și au fost toți fericiți”

Pe 23 aprilie 2015, cu mult înainte să devină denunțător la DNA, Popa s-a întâlnit cu afaceristul Gogonea, care deja colabora cu procurorii, pentru a discuta despre un nou contract public. Și stenograma acestei discuții se află la dosar. 

Afacerist: La alei au fost cel mai OK. Atuncea, cu primarul, a fost bine. A fost și primarul implicat, nu?
Popa: …

Afacerist: A fost și primarul prima dată? În alei, în 2013, ai dat și…
Popa: Păi da, cum!? Cum? N-am fost cu…?

Afacerist: Și primarul, și ăia… Și au fost toți fericiți.
Popa: Toată lumea!

Afacerist: Și atuncea cât…? Numai, că știu de fapt… Că erau 10%, și a fost fericit cu 10. Acuma, sper că nu sară calu.

La DNA, Popa a declarat că Sorin Oprescu a primit din mită, în total, un milion de euro. După Crăciunul din 2014, el se văita celor doi afaceriști care-i deveniseră prieteni că primarul i-a cerut să-i ducă bani la Viena și că îi era frică să nu-i verifice portbagajul la vamă. În aprilie 2015, el spunea că Oprescu l-a sunat din nou de la Viena. „Ieri… ieri la 11 noaptea, am fost chemat, iar mi-a cerut să mă duc la Viena cu niște bani! N-am frate!”. Popa le-a spus afaceriștilor că nu mai este de acord să mai meargă la Viena cu banii și oricum nu deține suma solicitată în avans de primar. I-a propus lui „Grenadă” să se ducă el cu șpaga la Viena. 

În legătură cu deplasările la Viena apare o opinie diferită între judecători. Judecătorul minoritar consideră că Popa nu poate dovedi că le-a făcut, ci că mai degrabă se lăuda cu ele în fața celorlalți membri ai rețelei. 

Își cumpărau „activiști online” și „mastere”

Nici măcar „Grenadă”, unul dintre oamenii de încredere al primarului Oprescu, nu a negat că aduna bani din mită. Doar că el a spus că a făcut-o la ordinul lui Popa. Ce se întâmpla cu acești bani?

Toți membrii rețelei aveau cheltuieli mari. Sorin Oprescu își cumpăra, de pildă, imagine pe internet. Chiar o parte din banii marcați de DNA, 11.000 de euro, au ajuns la Nadina Nedelea Rusu, o fostă jurnalistă a Antenei 1. Ca să camufleze sursa banilor, era folosită o clinică privată, deținută de familia lui Oprescu. 

2.500 de euro pe lună lua ziarista și încă 1.000 de euro pe lună erau dați „echipei online”, oamenilor care îi făceau propagandă politicianului PSD.

Sorin Oprescu nu e singurul politician care ajunge să fie dovedit, într-un dosar penal, drept un administrator public care era lăudat pe baza banilor furați de la stat. Același lucru s-a întâmplat în „Gala Bute”, unde s-a dovedit că Elena Udrea avea postaci online angajați din banii deturnați de la Ministerul Dezvoltării și Turismului. 

Oprescu: „Păi, plătiți-vă, bă, masteratul!”

Un alt lucru care apare în dosar „Lotului Oprescu” este un master cumpărat. Nu e clar în ce fel, Oprescu era la curent cu faptul că directorul Popa își cumpăra un master. Popa avea un master mai vechi, de la Universitatea „Bioterra” (Facultatea de Drept) e în „Securitatea comunitară și terorismul”, potrivit diplomei de master seria F, nr. 0065527, eliberată de Ministerul Educației și Cercetării, la data de 12.VI.2008.

Dar Popa mai făcea încă un master, pe care rezulta însă că trebuia să-l cumpere, după modelul frecvent practicat despre care a scris în ultimii ani presa, în special ziarista Emilia Șercan.  

„Inculpatul Oprescu îi transmite inculpatului Popa să își plătească masteratul, dar inculpatul Popa îi transmite: «Nu am bani. Nu am bani». Inculpatul Oprescu insistă: «Păi, plătiți-vă, bă, masteratul!»”.

Mașinile de lux, proprietățile și ceasurile de firmă reprezentau alte destinații ale banilor furați. De pildă, acasă la Romeo Albu, un membru de rang mai mic al rețelei, „un interlop”, potrivit unora dintre cei care cunosc cazul, este descoperit un ceas de 10.000 de euro. El spune că îi fusese, de fapt, dat de Popa, „spre păstrare”. 

3 din cei 9 condamnați sunt fugiți din țară

„Recunosc, sunt vinovat, regret până în măduva oaselor. Am fost cel mai dobitoc”, a mărturisit Bogdan Popa în sala de judecată. El a luat și cea mai mare condamnare din dosar: 11 ani și 6 luni de închisoare. Dar a fugit. Acum e căutat de Poliție pentru a fi încarcerat.

Pe lângă Oprescu, care e fugit în Grecia, și Popa, dat în urmărire internațională, a fost dat în urmărire și Romeo Albu, zis „Romică”. 

Romeo Albu a fost condamnat la 6 ani de închisoare în dosarul Oprescu. A fost dat în urmărire generală după ce nu a fost găsit la domiciliu

El este finul lui Bogdan Popa şi „mâna dreaptă” a acestuia. L-a ajutat, în repetate rânduri, să ascundă, prin intermediul unei societăţi comerciale, adevărata proveniență a unor sume uriaşe de bani, conform instanței. Albu are de executat 6 ani de închisoare.

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

 
 

Urmărește-ne pe Google News