„Am participat astăzi, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, organizată de Președinția cehă a Consiliului UE. Dezbaterile au vizat evaluarea provocărilor migraționiste de-a lungul tuturor rutelor europene de migrație. Migrația ilegală este o temă deosebit de importantă la nivel european și apreciez inițiativa Președinției cehe a Consiliului UE de a aborda acest subiect care ne preocupă constant pe toți”, a scris Lucian Bode pe Facebook.

Demnitarul a transmis că a făcut apel în cadrul Consiliului JAI la acordarea unei atenții egale tuturor rutelor europene de migrație și că „trebuie să avem o abordare europeană unitară, care să răspundă preocupărilor statelor membre care se află sub presiune migratorie”, în condițiile în care „într-adevăr, situația din unele țări de origine este îngrijorătoare”.

Lucian Bode a avut două discuții separate la Bruxelles cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, și cu Vít Rakušan, ministrul de interne ceh, reprezentant al actualei Președinții a Consiliului UE. „Am ținut să le mulțumesc personal celor doi interlocutori pentru sprijinul nemijlocit și eforturile extraordinare pe care le fac pentru adoptarea deciziei de aderare a României la spațiul Schengen în luna decembrie”, a mai notat ministrul de interne pe Facebook.

Austria și Olanda, indecise privind sprijinul României

Vizita lui Bode la Bruxelles a avut loc în contextul în care Austria și Olanda nu au decis dacă vor vota pentru aderarea României la Schengen.

Vicecancelarul Austriei a avut vineri, 25 noiembrie, o poziție complet diferită față de cea a cancelarului și a ministrului de interne de la Viena, care au spus că țara noastră nu a îndeplinit cerințele legate de securizarea frontierelor. „Noi susținem oficial că România și Bulgaria ar trebui să adere la spațiul Schengen, pe lângă Croația”, a declarat vicecancelarul Kogler. Totodată, Lucian Bode s-a deplasat recent la Viena pentru o discuție față în față cu ministrul de interne Gerhard Karner, în scopul de a-l convinge că România îndeplinește criteriile cerute de Austria privind combaterea migrației.

O altă țară care nu a decis oficial dacă sprijină România pentru aderarea la Schengen este Olanda. Dar, în contextul în care Comisia Europeană a recomandat ridicarea MCV, surse guvernamentale au declarat pentru Libertatea, pe 22 noiembrie, că România îndeplinește în acest moment cerințele impuse de Olanda pentru aderarea la Schengen și mai rămâne doar ca decizia să fie formalizată în Guvernul olandez și apoi în Parlamentul Olandei.

„Nu putem spune că 100% Olanda va accepta aderarea României la Schengen, dar spre această direcție ajungem”, au precizat surse guvernamentale.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a precizat recent că există posibilitatea ca decizia privind aderarea României la Schengen să fie amânată pentru 2023.

28 noiembrie

este ziua în care se va stabili ordinea de zi pentru Consiliul JAI din decembrie. Atunci se va ști dacă România va fi inclusă pe listă pentru votul de luna viitoare.

În acest context, verdictul final privind aderarea României la Schengen va fi dat pe 8 decembrie, la Consiliul JAI al Uniunii Europene de la Bruxelles, și este nevoie de unanimitate.

Ce ar însemna pentru România intrarea în Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.

Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

În acest moment, România, Bulgaria și Croația așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.

Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:

  • dispar controalele la frontiera statelor Schengen, prin urmare nu vor mai exista timpi de așteptare la graniță
  • cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
  • cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.

Dezavantajele intrării în Schengen:

  • România ar putea deveni o țară de destinație pentru imigranți
  • riscul creșterii criminalității și a traficului de persoane; mai precis, în România ar putea intra mai ușor infractori din spaţiul Schengen, dar și membri ai reţelelor interlope din România ar putea părăsi mai ușor țara noastră.

 
 

Urmărește-ne pe Google News