Cântăreţ, apoi actor în telenovele. Puţini ştiu însă că prima dragoste a lui Lucian Viziru (32 de ani) a fost tenisul de câmp. Nepotul regretatului Gogu Viziru ne dezvăluie, în paginile revistei Tenis Partener, cum s-a lăsat de sport şi s-a apucat de muzică şi de actorie.

Paşii lui Lucian pe terenul de tenis au fost călăuziţi de Gogu Viziru, jucător de bază în Cupa Davis în urmă cu cinci decenii. “Bunicul şi-a dorit să aibă un băiat care să-i continue performanţa, dar a avut-o doar pe mama. A aşteptat 30 de ani, până când am apărut eu, ca să-şi vadă visul împlinit”. Numele predecesorului a constituit însă mai mult o corvoadă decât un avantaj. “Am jucat cu unul pe care îl chema Săracu. Mama m-a văzut cum am pierdut. Mi-a făcut un scandal imens. Cred că a auzit tot cartierul cum a ţipat la mine. M-a dus la frizer, m-a ras în cap, iar a doua zi am mers la şcoală. Zicea: cum să te bată Săracu din Slobozia!? Te cheamă Viziru! N-ai cum să pierzi!”.

Cum l-a determinat o ţigancă să se retragă

Talentat, Lucian Viziru, vicecampion naţional în 1995, e convins că altfel s-ar fi scris destinul său dacă ar fi ajuns la celebra aca- demie de tenis a lui Nick Bolletieri, din Florida (SUA): “Am fost un showman de mic. Sacrificam performanţa în favoarea spectacolului. Dacă îmi ieşea un passing-shot printre picioare şi mă aplauda lumea, eram mulţumit. Dacă ajungeam la Bolletieri, sunt sută la sută convins că aş fi fost între primii 200 din lume”.

Abandonarea tenisului s-a produs în apropierea majoratului. “Înainte de challengerul de la Braşov, mă plimbam prin oraş şi o ţigancă mi-a cerut bani, promiţându- mi noroc de la Dumnezeu. I-am spus că norocul mi-l fac singur şi nu i-am dat nimic. Probabil, m-a blestemat. La turneu, se retrăsese un jucător şi s-a dat cu banul dacă să intru sau nu pe tablou. Am ales stema şi am greşit. Aici am terminat cu tenisul”. A plecat în Germania, iar când s-a întors, la 19 ani, a fondat trupa Gaz pe Foc.

Bunicul, echipă cu Țiriac

Gogu Viziru (foto), decedat în 2003, la vârsta de 79 de ani, a disputat 20 de meciuri, în Cupa Davis, pentru România, în perioada 1948-1961, făcând echipă inclusiv cu Ion Țiriac. Cât a jucat tenis, nepotul lui, Lucian, a resimţit presiunea iscată din dorinţa de a-i călca pe urme. “El şi mama au fost «teroriştii » principali. Mi-era frică de el şi de-atunci am rămas cu teama de a fi mediocru”, spune Viziru

 
 

Urmărește-ne pe Google News