„Pentru partea de punere în siguranţă a pasajului rutier, lucrările vor începe în jurul datei de 20 iunie, adică după ce şcolile şi grădiniţele îşi închid activitatea, şi depunem toate eforturile să finalizăm până la data de 1 septembrie, astfel încât deranjul pe care-l creăm să fie redus la minim şi să profităm de perioada verii, în care traficul este uşor redus în Bucureşti”, a spus Daniel Băluță.
„Estimăm că vom opri circulaţia undeva în jurul datei de 20 iunie, astfel încât pe parcursul verii, până la începerea şcolii, să putem realiza integral aceste măsuri de punere în siguranţă”, a declarat Daniel Băluţă.
Vor fi făcute lucrări la sistemul de ventilaţie, iluminat, la sistemele de colectare a apelor pluviale, în timp ce lucrările la planşeu vor începe în momentul în care va fi elaborat proiectul tehnic.
„Pentru a-l avea, avem nevoie de studiu de fezabilitate, timpul estimat de lucru este între 12 şi 18 luni, există posibilitatea tehnică. Repet, 12-18 luni este timpul estimat pentru realizarea documentaţiei necesare începerii lucrărilor. Planşeul Unirii este în fapt o lucrare complexă, o lucrare cu o componentă hidrotehnică extrem de importantă”, a precizat Daniel Băluță.
Potrivit primarului sectorului 4 al Capitalei, expertiza realizată în 2017 arată că planşeul din zona Unirii este la nivelul patru din cinci de risc.
Pasajul Unirii a fost construit în anii 1986-1987, are o lungime de aproximativ 800 de metri, o lăţime de 14 metri, două benzi de circulaţie pe fiecare sens şi este tranzitat zilnic de peste 60.000 de maşini.
Planşeul de la Pasajul Unirii a fost realizat în anii 70. Construcţia din beton acoperă râul Dâmboviţa pe lăţimea de 32 de metri şi pe lungimea de 360 de metri, de la strada Căldărari până la pasajul subteran Unirii.
Printre defectele şi degradările planşeului se numără: armături fără strat de acoperire; infiltraţii produse de lipsa sau deteriorarea hidroizolaţiei; degradări ale căii pe pod şi ale trotuarelor; fisuri şi crăpături, din contracţie; deteriorări serioase ale betonului; lipsa pantelor de scurgere a apelor pe pod.
FOTO: Hepta
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro