ComenteazăBucureștenii care stau în zona Prelungirii Ghencea au ieșit de 14 ori în stradă în ultimii ani, ultima dată săptămâna trecută. Din 2006 li s-a tot promis bucureștenilor că cei 6 kilometri de drum cu două benzi nu vor mai fi parcurși, în orele de vârf, într-o oră. Proiectul cuprinde astăzi șase benzi, din care două sunt pentru tramvai. Doar că a rămas pe hârtie.
Lucrările de lărgire au început abia în septembrie 2019 și trebuiau să fie gata în doi ani. La un an distanță de termenul prevăzut, locuitorii încă speră că vor scăpa de șantier.
„Cu chiu, cu vai, pare că se mișcă lucrurile și pentru Prelungirea Ghencea”, scriau în weekend, pe Facebook, locuitorii din zonă. Doar că la scurtă vreme, primarul sectorului 6 Ciprian Ciucu, de care aparține artera, i-a anunțat, într-un comentariu, că lucrările au fost amânate pentru 10 octombrie. Discuția de data aceasta este dacă vor continua lucrările cu Trustul de Clădiri Metropolitane București, compania municipală a Primăriei sau se va face licitație pentru o firmă privată.
În timp ce majoritatea așteaptă ca proiectul să se urnească, există câteva familii care până în acest moment, fiindcă nu și-au primit sumele din despăgubire, nu au putut să-și găsească o locuință în care să se mute și le e teamă că vor ajunge pe stradă. În această situație este familia Sârbu, doi pensionari care stau de o viață pe Prelungirea Ghencea, la nr. 47.
„Sunt obligați să elibereze terenul înainte de a primi banii, se pare că legea permite. E o situație anormală”, au spus reprezentanți ai Inițiativei pentru Libertatea.
„Mi s-a făcut rău şi am sunat la Salvare”
Vineri, 30 septembrie, la ora 9.00, un echipaj de poliţie, unul de jandarmi şi o echipă a Primăriei Capitalei bat la poarta familiei Sârbu pentru a o anunţa că trebuie să părăsească de urgenţă locuinţa, întrucât buldozerul aflat în stradă va începe demolarea casei lor. Când vede cum muncitorii încep să dezmembreze gardul, Carmen Sârbu are o cădere de tensiune şi leşină.
„Ni s-a spus că trebuie să ne luăm lucrurile şi să plecăm, pentru că suntem pe proprietatea statului”, povesteşte femeia în vârstă de 57 de ani. „Când am văzut că au început să demoleze gardul, mi s-a făcut rău şi am sunat la Salvare”. Ambulanţa a oprit, pentru câteva clipe, acţiunea de demolare. Muncitorii reuşesc doar să dea jos gardul.
Familia Sârbu locuieşte pe strada Prelungirea Ghencea, nr. 47, într-o casă pe care a cumpărat-o în anii ‘50. Este prima casă din cele 400 de imobile aflate pe tronsonul str. Râul Doamnei – Şoseaua de Centură, pe care primarul Capitalei a anunţat, încă din luna mai, că le va demola pentru a continua lucrările la supralărgirea străzii Prelungirea Ghencea.
Aceştia au fost însă înştiinţaţi, cu o zi înainte de demolare, că trebuie să-şi părăsească locuinţa. Este cazul familiei Sârbu și potrivit primăriei, a altor două familii de pe stradă care încă nu și-a găsit o altă locuință.
95.454 de euro este valoarea despăgubirii pe care trebuie să o primească familia Sârbu.
Nu i-a răspuns nimeni la telefon la Primărie
Cu o zi înainte de a vedea buldozerul în faţa casei, Laurenţiu Sârbu găsise în curte un anunţ cu antetul Trustului de Clădiri Metropolitane Bucureşti: „Vă comunicăm că începând cu 30.09.2022 vor începe lucrările de demolare în conformitate cu autorizaţia de desfiinţare nr. 257/137337 din 22.09.2022”.
Deşi autorizaţia de demolare fusese emisă de Primăria Capitalei cu o săptămână în urmă, Laurenţiu Sârbu susţine că nu știa de ordinul semnat de Nicuşor Dan, pentru că nimeni nu-l înştiinţase. Bărbatul a crezut că e destinatarul unei glume.
Numai că, în graba de a demara cât mai repede proiectul de infrastructură, autorităţile i-au pierdut din vedere chiar pe proprietari: primăria nu a plătit nicio despăgubire persoanelor expropriate şi nici nu le-a oferit o alternativă de locuire.
Şi asta pentru că, în ultimele trei luni, încercase de mai multe ori să obţină lămuriri din partea angajaţilor Primăriei Capitalei. Prima dată, după ce a primit o notificare de expropriere, emisă de primărie la 7 iunie 2022.
Nu sunt singurii cărora nu li s-a răspuns la telefon. „Am aflat de la câțiva vecini că există nelămuriri și întrebări la care Biroul Exproprieri din PMB nu răspunde (nici telefonic, nici la sediul PMB), așa că vă sfătuim să cereți explicații când veți fi chemați la Comisia de Expropriere”, spun și cei de la Inițiativa Prelungirea Ghencea. Adică abia săptămâna viitoare. Doar că familia Sârbu nu are atât timp la dispoziție.
Stau cu lucrurile în cutii
„Am primit notificarea abia pe 24 iunie, iar pe 29 iunie ne-am dus la primărie să discutăm. Ni s-a zis că nu e nicio problemă, că trebuie să depunem actele de proprietate şi o cerere prin care să solicităm despăgubirea aferentă”, susţine Laurenţiu Sârbu. Bărbatul spune că, începând din iunie, solicitarea pentru care a primit număr de înregistrare figurează ca fiind „în lucru”.
Cei doi au început să-şi strângă în cutii şi în saci lucrurile din casă, ca să fie pregătiţi de mutare. „O dată la două săptămâni, soţul meu dădea telefon la primărie să întrebe ce se mai întâmplă”, susţine Carmen Sârbu.
Voiau să obţină un răspuns înainte de a expira termenul de 30 de zile lucrătoare prevăzut în notificarea din iunie, termen în care familia ar fi fost obligată să părăsească locuinţa. Or, în lipsa despăgubirii, n-aveau cum să se mute niciunde. Iar în lipsa unui răspuns de la primărie, n-aveau cum să obţină nicio despăgubire.
„Uşor-uşor, am început să mai scoatem din hainele aflate în saci şi să le punem înapoi în şifonier”, povestește femeia, care se aştepta la încă o amânare a lucrărilor, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut.
„În câteva zile voi emite autorizația de demolare a tuturor imobilelor expropriate din zonă, astfel ca până la sfârșitul anului să putem începe lucrările”, scria Nicuşor Dan pe Facebook pe 22 septembrie. Deşi autorizaţia fusese emisă în aceeaşi zi, proprietarii nu au fost însă anunţaţi că le vor fi demolate locuinţele.
Primăria a mers practic înainte cu formalităţile pentru demararea lucrărilor: la 24 august, instituţia a devenit proprietar pe tronsonul de expropriere, iar pentru jumătate din proprietăţi s-a făcut şi intabularea în cartea funciară. „Practic, ei ne-au deposedat deja de proprietate, însă nu ne-au oferit nicio compensaţie în urma exproprierii”, arată Carmen Sârbu.
„Am profitat rapid de deblocarea conturilor Primăriei Capitalei și am consemnat în cont 31 de milioane de lei pentru continuarea exproprierilor în zona Prelungirea Ghencea din sectorul 6”, anunţa primarul Nicuşor Dan în luna mai a acestui an.
Când ajung banii în conturile proprietarilor? Primăria: „este o speță în lucru”
Primăria Capitalei are banii în conturi, dar spune că pentru a fi despăgubiţi, proprietarii trebuie să se prezinte mai întâi în faţa Comisiei de despăgubiri.
„Într-adevăr, banii nu le-au fost viraţi. Din cei 400 de proprietari de imobile, nu şi-a primit nimeni banii. Pentru că procedura e următoarea: se va face o comisie de despăgubiri şi toţi proprietarii vor fi chemaţi pentru a semna că vor primi banii. Este adevărat că sunt trei familii care ar avea probleme cu situaţia locativă, dar aceasta este o speţă în lucru”, ne-a transmis Biroul de Presă al PMB. De caz se ocupă angajaţii din Direcţia de Investiţii şi cei de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială (DGASMB).
Comisia de despăgubiri va avea prima şedinţă joi, 6 octombrie 2022. Apoi, fiecare dintre cei 400 de proprietari poate semna pentru primirea banilor. Nimeni nu poate spune cât va dura această etapă.
Demolarea continuă luni
Numai că muncitorii din faţa casei familiei Sârbu i-au avertizat pe cei doi că se vor întoarce luni, 3 octombrie, când trebuie să continue demolarea. Laurenţiu Sârbu spune că duhovnicul său îi permite să-și depoziteze o parte din lucruri în subsolul bisericii din cartier, însă nu are timp pentru a muta toate obiectele de pe proprietate. „Ne presează primăria, nu putem să aşteptăm mai mult”, i-ar fi transmis muncitorii fostului proprietar.
Noua arteră va avea aproximativ 6 km. Potrivit PMB, va fi construit şi un nod intermodal (tramvai 41, autobuze și microbuze ale liniilor preorășenești) și o parcare de tip Park&Ride cu o capacitate de 300 de locuri, ce poate fi extinsă, ulterior, până la 500 de locuri.