1 comentariu„Este în Lituania. Nu e în Austria, nu e în Suedia, nu e în Olanda, e în Lituania… Două zile! Sunt convins că i-a convins pe lituanieni să voteze aderarea României la Schengen…”, a declarat Ludovic Orban, vineri, 25 noiembrie.
Afirmațiile fostului lider PNL au venit în contextul în care președintele Klaus Iohannis a efectuat recent vizite de lucru în Letonia și în Lituania.
Șeful statului a transmis inițal că România este pregătită de 11 ani să intre în Schengen, inclusiv prin recomandarea recentă a Comisiei Europene de ridicare a MCV, dar a punctat că există posibilitatea ca decizia finală „să fie amânată cu o lună sau cu două luni”.
O zi mai târziu, pe 24 noiembrie, Klaus Iohannis a revenit asupra declarațiilor și le-a nuanțat: „Încă consider că este posibil și cred că avem încă suficient timp pentru a găsi soluții la toate problemele. Este adevărat că unii dintre prietenii noștri au venit cu noi întrebări, dar noi suntem pregătiți să colaborăm, suntem pregătiți să găsim noi soluții și suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”.
Austria și Olanda, indecise privind sprijinul României
În acest moment, Austria și Olanda nu au decis dacă vor vota pentru aderarea României la Schengen.
Vicecancelarul Austriei a avut vineri, 25 noiembrie, o poziție complet diferită față de cea a cancelarului și a ministrului de interne de la Viena, care au spus că țara noastră nu a îndeplinit cerințele legate de securizarea frontierelor. „Noi susținem oficial că România și Bulgaria ar trebui să adere la spațiul Schengen, pe lângă Croația”, a declarat vicecancelarul Kogler. Totodată, Lucian Bode s-a deplasat recent la Viena pentru o discuție față în față cu ministrul de interne Gerhard Karner, în scopul de a-l convinge că România îndeplinește criteriile cerute de Austria privind combaterea migrației.
O altă țară care nu a decis oficial dacă sprijină România pentru aderarea la Schengen este Olanda. Dar, în contextul în care Comisia Europeană a recomandat ridicarea MCV, surse guvernamentale au declarat pentru Libertatea, pe 22 noiembrie, că România îndeplinește în acest moment cerințele impuse de Olanda pentru aderarea la Schengen și mai rămâne doar ca decizia să fie formalizată în Guvernul olandez și apoi în Parlamentul Olandei.
„Nu putem spune că 100% Olanda va accepta aderarea României la Schengen, dar spre această direcție ajungem”, au precizat surse guvernamentale.
De asemenea, președintele Klaus Iohannis a precizat recent că există posibilitatea ca decizia privind aderarea României la Schengen să fie amânată pentru 2023.
este ziua în care se va stabili ordinea de zi pentru Consiliul JAI din decembrie. Atunci se va ști dacă România va fi inclusă pe listă pentru votul de luna viitoare.
În acest context, verdictul final privind aderarea României la Schengen va fi dat pe 8 decembrie, la Consiliul JAI al Uniunii Europene de la Bruxelles, și este nevoie de unanimitate.
Ce ar însemna pentru România intrarea în Schengen
Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.
Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.
În acest moment, România, Bulgaria și Croația așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.
Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:
- dispar controalele la frontiera statelor Schengen, prin urmare nu vor mai exista timpi de așteptare la graniță
- cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
- cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.
Dezavantajele intrării în Schengen:
- România ar putea deveni o țară de destinație pentru imigranți
- riscul creșterii criminalității și a traficului de persoane; mai precis, în România ar putea intra mai ușor infractori din spaţiul Schengen, dar și membri ai reţelelor interlope din România ar putea părăsi mai ușor țara noastră.