Azi, cei care comit infracţiunea de act sexual cu un minor pot spera în România la o condamnare de doar 2 ani de închisoare, chiar dacă victima e foarte mică, uneori sub vârsta de 13 ani. Iar instanţa poate decide suspendarea executării pedepsei. Şi agresorul nu face nicio zi de puşcărie. 

Dacă victima are între 13 și 15 ani, pragul minim scade la un an! Pedeapsa este de la unu la 5 ani şi mulţi dintre prădătorii sexuali primesc condamnări cu suspendare, după cum a arătat o campanie investigativă publicată în ultimii ani în Libertatea.

Cei condamnați sunt trimişi apoi să muncească în folosul comunităţii la şcoli sau în centre de plasament, adică tot în preajma copiilor.

La 30 iunie 2020, Camera Deputaţilor a votat o lege care modifică Codul Penal şi majorează aceste pedepse, astfel încât ele să fie executate doar în închisoare.

Cu câteva zile înainte ca preşedintele României să promulge legea, Guvernul a reclamat la CCR că ea “ridică unele probleme de constituţionalitate”.

Guvernul combate “din perspectiva autorului infracţiunii”

Pe lângă majorarea pedepselor, noua lege prevede că violul şi actul sexual cu un minor devin imprescriptibile, aşa cum sunt acum crimele şi infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război. 

Asta înseamnă că violatorii şi cei care abuzează sexual copii vor putea fi traşi la răspundere oricând, indiferent de cât timp trece de la data comiterii faptelor şi până la momentul în care sunt prinşi, dovediţi şi condamnaţi.

”Această reglementare poate ridica probleme din perspectiva raportării la art.16 din Constituţie (n.r. – egalitatea în drepturi)”, susţine Guvernul, care a sesizat CCR.

Se instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracţiuni de gravitate similară, în sensul în care nu pot fi identificate raţiuni obiective pentru alegerea acelor infracţiuni care urmează a fi imprescriptibile.

Sesizarea formulată de Guvernul României la CCR:

”Soluţia legislativă aleasă pare arbitrară şi discriminatorie faţă de persoanele care săvârşesc infracţiunile de viol sau act sexual cu un minor”, argumentează Guvernul în sesizarea CCR, semnată de Ludovic Orban.

Guvernul admite că ”infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale au un specific aparte şi că, din cauza traumelor provocate victimelor, în multe cazuri trece o perioadă considerabilă de timp până când acestea pot aduce la cunoştinţa organelor judiciare fapta comisă”, dar critică imprescriptibilitatea ”din perspectiva autorului infracţiunii”

Din perspectiva autorului infracţiunii, ar putea fi discutabilă aplicarea unui tratament diferit faţă de autorii unor alte infracţiuni pedepsite de legea penală la fel de aspru.

Sesizarea formulată de Guvernul României la CCR:

Şi de ce să fie imprescriptibile violul şi actul sexual cu un minor, întreabă Guvernul, dacă există şi alte infracţiuni “susceptibile a avea un efect similar asupra victimei” (traficul de persoane, traficul de minori, proxenetismul, agresiunea sexuală, pornografia infantilă) care în continuare se prescriu?

CCR, în 2013: “E o dovadă de respect faţă de soarta victimelor”

Crimele şi infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război au devenit imprescriptibile în 2012, printr-un proiect de lege iniţiat de Sever Voinescu, fost deputat PD-L, astăzi redactor-șef al revistei ”Dilema” şi susţinut de Monica Macovei, fost ministru al justiției. 

Monica Macovei și Sever Voinescu

Şi atunci a fost sesizat CCR că legea ar fi neconstituţională, pentru că ea viza şi crimele al căror termen de prescripţie nu se împlinise până la acel moment. 

Excepţia a fost ridicată atunci de un bărbat condamnat la 6 ani de închisoare pentru tentativă de omor, care fugise din ţară, sustrăgându-se de la executarea pedepsei.

CCR a respins însă argumentele celui care a atacat legea. 

“Dreptul la viaţă reprezintă valoarea supremă în ierarhia drepturilor omului”, sublinia CCR în Decizia 511/2013, prin care a respins excepţia de neconstituţionalitate.

Memoria unor astfel de fapte nu se estompează cu trecerea timpului cuprins în întinderea obişnuită a unui termen de prescripţie, iar reacţia din partea comunităţii constituie atât o datorie de conştiinţă, cât şi o dovadă de respect faţă de soarta victimelor.

Decizia CCR 511/2013:

”Siguranţa juridică înseamnă pentru cetăţean, în primul rând, protecţia încrederii”, au arătat judecătorii CCR. ”În cazul în care siguranţa juridică se află în contradicţie cu echitatea, este, în primul rând, atribuţia legiuitorului să decidă în favoarea uneia sau a alteia dintre părţi.”

La data la care crimele au devenit imprescriptibile, limita minimă de pedeapsă pentru omorul calificat era 15 de ani de închisoare. 

La fel puteau primi şi cei care erau condamnaţi pentru piraterie, distrugere calificată, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, compromiterea unor interese de stat, divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională, etc., însă nimeni nu a reclamat atunci că ar exista vreun tratament discriminatoriu pentru criminali.

Cum se prescriu acum violul şi actul sexual cu un minor

În cazul violului, dacă victima este majoră, prescripţia generală intervine după 8 ani de la data comiterii faptei. Dacă în acest timp, anchetatorii nu au reuşit să-l descopere pe autor, el nu mai răspunde în faţa legii pentru fapta lui.

Dacă victima violului este un copil, prescripția intervine după 10 ani. 

După 5 ani se prescrie infracţiunea de act sexual cu un minor, atunci când victima are  vârsta între 13 și 15 ani. Dacă victima nu a împlinit vârsta de 13 ani, prescripţia generală intervine după 8 ani. 

Atunci când victimele sunt copii, termenele de prescripție încep să curgă de la data la care ei au împlinit 18 ani.

Ce prevede legea pe care Guvernul a contestat-o la CCR

Oana Bîzgan

Proiectul de lege iniţiat de deputata Oana Bîzgan, fostă USR, acum parlamentar independent, şi adoptat de Parlament majorează pedepsele astfel:

  • Actul sexual comis de un major cu un minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 12 ani. Dacă victima are între 14 şi 16 ani, iar făptuitorul este major, pedeapsa este  închisoarea de la 3 la 10 ani. Actul sexual cu un minor nu se sancţionează atunci când diferenţa de vârstă dintre făptuitor şi victimă nu depăşeşte 3 ani.
  • Violul se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani (acum, este de la 3 la 10 ani), iar dacă fapta a avut ca urmare vătămarea corporală sau a pus în pericol viața victimei în orice alt mod, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 12 ani (acum, e de la 5 la 12 ani).
  • Dacă victima violului e un minor aflat în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau este membru de familie/conviețuiește cu făptuitorul, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani (acum, e de la 5 la 12 ani). Dacă acela care a violat un copil a mai fost condamnat înainte pentru o faptă similară, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani.
  • Cu închisoare de la 5 la 12 ani vor fi pedepsiţi cei care comit infracţiunea de agresiune sexuală asupra minorilor, dacă ei au mai fost condamnaţi înainte pentru o infracțiune similară.
  • Limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime pentru cei care comit infracţiunile de act sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor şi racolarea minorilor în scopuri sexuale, dacă faptele sunt săvârșite de două sau mai multe persoane împreună sau de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune similară.
  • Pentru traficul de minori, pedeapsa este de la 5 la 10 ani de închisoare (acum, e de la 3 la 10 ani).

Guvernul s-a opus de la început majorării pedepselor

Guvernul României a depus un amendament la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor, prin care cerea să se renunţe la pedepsirea în exces a adulţilor care comit infracţiunea de act sexual cu un minor.

Să se renunţe măcar în cazul în care victimele au vârste între 14 şi 16 ani, a cerut Guvernul. Pentru că ”reglementarea ca variantă agravată a faptei de comitere a unui act sexual cu un minor, atunci când făptuitorul a împlinit 18 ani, reduce aplicarea variantei tip a infracțiunii (pedepsită cu închisoarea între un an și 5 ani) doar la cazurile în care autorul este un minor care răspunde penal, iar diferența de vârstă depășește 3 ani.”

Guvernul se temea că majoritatea abuzatorilor de copii, fiind adulţi, ar trebui încadraţi doar la variantă agravată a faptei, care prevede pedepse mai mari. Comisia Juridică a respins amendamentul Guvernului.

Foto: Hepta, Agerpres

Urmărește-ne pe Google News