Lumea intră într-un 2020 tensionat: anul diviziunilor, al revoluțiilor neterminate și al conflictelor globale

Diviziunile din SUA și cele din Uniunea Europeană, tensiunile din Orientul Mijlociu și revoluțiile neterminate din întreaga lume, migrația greu de controlat și efectele încălzirii globale anunță un 2020 foarte complicat.

Alegeri prezidențiale americane într-o țară divizată

Urmează un an greu pentru scena politică și pentru societatea americană puternic divizată. Democrații se vor lupta pentru a-și desemna candidatul care îl va înfrunta în noiembrie pe Donald Trump, iar în timpul acesta, taberele se vor adânci în tranșee.

De notat că anul va debuta cu un proces în Senat, în cadrul procedurii pentru demiterea președintelui. Trump va rămâne evident în funcție, mulțumită sprijinului republicanilor, dar procesul va ridica tensiunile la noi cote.

Indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale, un lucru este cert: câștigătorul va fi puternic contestat de tabăra opozantă. În cazul în care Trump va obține un nou mandat, mai este de așteptat ca toate politicile sale să continue, fie că vorbim de măsurile anti-migrație, de conflictele comerciale, de alienarea aliaților tradiționali din Europa.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Un Brexit greu de obținut

După ani de așteptare și dezbatere în Regatul Unit și în UE, despărțirea se va produce în cele din urmă pe 31 ianuarie 2020. Dar, ce surpriză, Marea Britanie și Uniunea Europeană vor mai rămâne împreună o vreme, într-o perioadă de tranziție necesară negocierii viitorului acord comercial.

Este de așteptat ca negocierile să fie intense, iar efectul eventualelor neînțelegeri să crească neîncrederea reciprocă, la Londra și în capitalele UE.

Vremea populiștilor și sfârșitul erei Merkel în Europa

Plecarea Regatului Unit din UE vine într-un moment dificil pentru comunitatea europeană.

Pe de o parte, 2020 este ultimul an plin de mandat al cancelarului Angela Merkel, înaintea alegerilor din 2021. Dispariția unei voci puternice pro-europene de la cârma celei mai mari economii din UE ar putea avea efecte neprevăzute.

Francezul Emmanuel Macron încearcă să se poziționeze drept noul lider european, dar poziția sa este subminată parțial de stilul disruptiv de a face politică și de problemele cu care se confruntă în propria țară.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

În acest timp, populiștii europeni, unii mai eurosceptici decât alții, nu par temperați. În Polonia, partidul lui Jaroslaw Kaczyński are șanse mari să câștige și prezidențialele și să își consolideze puterea, în vreme ce în Italia, fostul ministru de Interne Matteo Salvini speră să se impună într-o serie de alegeri regionale pentru a reveni la putere la Roma.

Migrația și efectele ei

Este posibil ca un nou val de migrație să apară, odată cu escaladarea războiului civil din Libia dintre guvernul recunoscut internaţional, condus de Fayez al-Serraj, și forța condusă de generalul Khalifa Haftar, care își are fieful în estul țării.

UE și-a continuat strategia de a colabora cu diverse autorități libiene pentru a stopa fenomenul migrației pe tărâm african, dar asta pe seama refugiaților, care sunt închiși în condiții inumane.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Turcia va continua la rândul ei eforturile de relocare a migranților sirieni și, în același timp, va amenința UE că ar putea să îi trimită o parte a refugiaților, o strategie de șantaj pentru a obține diverse concesii.

Cert este că populiștii europeni vor continua să folosească migrația pentru a-și alimenta discursul electoral.

Numărătoarea inversă a încălzirii globale

În vreme ce comunitatea internațională nu reușește să ajungă la un acord clar și eficient pentru stoparea sau încetinirea încălzirii globale, efectele schimbărilor climatice vor fi din ce în ce mai simțite.

Creșterea în intensitate a uraganelor, a fenomenelor meteo extreme în general, a incendiilor de vegetație, observată deja în ultimii ani, este de așteptat și în 2020.

Lipsa apei este deja o problemă semnificativă în mai multe țări, în special în Africa și Orientul Mijlociu, și este de așteptat să se acutizeze.

Oamenii de știință au avertizat că următorii ani sunt cruciali pentru combaterea efectelor încălzirii globale și că orice întârziere s-ar putea dovedi fatală.

Revoluțiile neterminate

Anul 2019 a fost unul tumultuos, un an al protestelor care au dus la răsturnarea liderilor în țări precum Sudan, Algeria, Liban, Bolivia și Irak.

Manifestații anti-guvernamentale au avut însă loc și în Iran, unde au fost reprimate violent, sau în Hong Kong, unde au avut un relativ succes.

Dar în toate aceste țări, conflictul dintre societate și puterea politică este departe de a se fi finalizat.

”Revoluțiile neterminate”, așa cum sunt numite într-o analiză Luminae Group, vor continua cel mai probabil și în 2020, cu efecte impredictibile.

O nouă criză economică la orizont

Conflictul comercial Washington-Beijing, dar și o încetinire a economiilor din cei trei poli de putere, China, SUA și UE, ar putea anunța o criză economică în 2020.

Șansele nu sunt neapărat mari, de doar 35%, în opinia think-tank-ului The Atlantic Council, dar este destul de cert că 2020 nu va fi anul unei mari creșteri economice.

Ce se întâmplă în cea mai mare democrație din lume?

În ultimii ani, India a fost condusă de mâna forte a premierului Narendra Modi, care a obținut acum nouă luni un nou mandat, cu o majoritate covârșitoare.

Dar ceva neplăcut se întâmplă acolo. Legea care oferă cetățenie tuturor migranților din țările vecine ajunși în India, cu excepția musulmanilor, a fost contestată în stradă în ultimele săptămâni ale anului.

Protestele au devenit pe alocuri violente, zeci de oameni au murit, iar autoritățile au aplicat și măsuri extreme, precum restricționarea Internetului.

Este de așteptat ca nemulțumirile față de guvernarea Modi să continue. Anul 2020 nu va fi unul simplu pentru India, care cu aproape 1.400.000.000 de cetățeni, este cea mai mare democrație din lume.

Amenințarea nord-coreeană

Anul 2020 ar putea fi unul decisiv pentru negocierile Washington-Phenian pe tema denuclearizării Peninsulei Coreene.

Prin continuarea testelor balistice, Kim Jong-un a arătat că este dispus să ridice miza tratativelor, indiferent de risc.

Constrâns de campania electorală în care a intrat deja, Donald Trump va fi nevoit să ia o decizie în privința abordării: multe concesii acordate ”prietenului Kim”, o prelungire a stării de incertitudine până după alegerile prezidențiale din SUA sau, de ce nu, ruperea negocierilor și creșterea presiunii asupra Coreei de Nord.

Ecuația iraniană

Tensiunile dintre SUA și Iran au crescut spectaculos în 2019, la un an după retragerea Washingtonului din acordul nuclear și impunerea de sancțiuni Teheranului.

Iranul a început să își încalce angajamentele luate pentru denuclearizare, iar eforturile făcute de statele europene pentru stopa destrămarea totală a acordului nu par să fi avut succes deocamdată.

Foreign Policy crede că o eventuală continuare a încălcării angajamentelor iraniene ar putea determina, la un punct, măsuri mai dure, eventual militare, din partea SUA și Israelului.

O serie de incidente care au avut loc în Golful Persic în 2019, și care au inclus atacuri asupra unor petroliere și asupra unor facilități saudite din domeniul energetic, au demonstrat că tensiunile dintre SUA și Iran reverberează însă în întreaga regiune.

În acest context, raidurile aeriene israeliene asupra ținetelor iraniene din Siria oferă și ele potențial pentru escaladarea conflictului.

Urmărește-ne pe Google News