Este “drumul oaselor” pe care Adriana Viscan îl străbate zilnic ca să ajungă la serviciu! Ea a absolvit două facultăţi, Dreptul şi Psihologia, însă a ales învăţământul. E singurul dascăl al Şcolii Primare din Sălciva şi nu se plânge nici de distanţa lungă pe care o parcurge în fiecare zi, nici de costul navetei – în jur de 250 de lei pe lună, o treime din leafă. A vrut să fie alături de copiii simpli, de la ţară, pe care să-i înveţe carte în acest sătuc ascuns de lume, fără internet şi cu semnal slab la telefon.
“Meseria aceasta nu o faci pentru bani, ci pentru satisfacţiile sufleteşti pe care ţi le oferă. E ceea ce îmi place şi nu ştiu dacă aş putea să fac altceva”, ne-a spus dăscăliţa în vârstă de 34 de ani. Adriana Viscan are “sub aripă” 11 elevi, cărora le arată tainele scrisului şi ale cititului. Doi sunt în clasa I, trei, în a III-a, alţi doi – în a IV-a, iar ceilalţi sunt la clasa pregătitoare.
Nu şi-ar lăsa elevii pentru oraş
Toţi învaţă într-o singură încăpere micuţă, încălzită de o sobă şi ascultă cuminiţi indicaţiile “doamnei”, care le predă tuturor simultan. Femeia s-a legat sufleteşte de ei şi susţine nu i-ar lăsa de izbelişte pentru un post de dascăl la oraş.
“În cele patru ore cât sunt aici, cu mine, îi consider ca pe copilaşii mei. Am avut ocazia să prind un post şi în Deva, dar am renunţat”, ne-a mai declarat Adriana Viscan. Învăţătoarea termină la prânz cursurile la şcoala din Sălciva, dar acasă, la Deva, ajunge abia după-masă unde o aşteaptă două fetiţe, de 6 şi 8 ani. “Dimineaţa e mai greu şi iarna, când e frig”, ne spune ea.