Studiu: Lupii mutanți din Cernobîl par să fi dezvoltat o rezistență la cancer

În urma exploziei reactorului nuclear de la Cernobîl, în Ucraina, în 1986, peste 100.000 de oameni au fost evacuaţi din oraş din cauza radiațiilor cancerigene.

Locul a rămas abandonat de atunci, fiind instituită Zona de excludere Cernobîl (CEZ) pentru a împiedica oamenii să intre într-o arie de circa 2.500 de kilometri pătraţi, unde radiaţiile încă prezintă un risc de a face cancer.

Poate că oamenii nu s-au întors, dar animalele sălbatice, precum lupii şi caii, cutreieră terenurile pustii ale oraşului evacuat la mai bine de 35 de ani de la dezastru.

Cara Love, biolog evoluţionist şi ecotoxicolog la Universitatea Princeton din SUA, a studiat modul în care lupii de la Cernobîl supravieţuiesc, în ciuda generaţiilor de expunere la particule radioactive. Ea şi o echipă de cercetători au vizitat CEZ în 2014 şi au pus coliere radio pe lupi, astfel încât să le poată fi monitorizate mişcările.

Cercetătoarea spune că aceste coliere oferă echipei „măsurători în timp real ale locului în care se află lupii şi ale cantităţii de radiaţii la care sunt expuşi”.

De asemenea, cercetătorii au prelevat probe de sânge pentru a înţelege cum reacţionează organismul lupilor la radiaţiile cancerigene.

Recomandări

Catastrofa de la Scânteia, după 15 ani. Avocații au luat mai mult de jumătate din despăgubirile date de asigurător: peste 400.000 de euro de la orfani, văduve, părinți în doliu

Cercetătorii au descoperit că lupii de la Cernobîl sunt expuşi la o radiaţie de peste 11,28 millirem în fiecare zi, pe parcursul întregii lor vieţi, ceea ce reprezintă de peste şase ori limita admisă de siguranţă pentru un om.

O serie de cercetări efectuate în cazul oamenilor au descoperit mutaţii care cresc riscul de cancer – de exemplu, prezenţa variantei genei BRCA, care determină o probabilitate mai mare de a dezvolta cancer de sân sau ovarian.

Activitatea Carei Love a urmărit însă să identifice mutaţiile protectoare, care cresc şansele de a supravieţui cancerului.

Pandemia şi invazia Rusiei în Ucraina au împiedicat-o pe cercetătoare şi pe colaboratorii săi să se întoarcă în zona CEZ în ultimii ani. „Prioritatea noastră este ca oamenii şi colaboratorii de acolo să fie cât mai în siguranţă posibil”, a declarat ea.

Animalele care se află în zona de excludere nucleară și ADN-ul acestora au prezentat interes pentru mulți oameni de știință din întreaga lume.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Topul partidelor din România la alegerile parlamentare

Anul trecut, dr. Elaine Ostrander, genetician la Institutul Național de Cercetare a Genomului Uman, a remarcat modul în care o astfel de activitate ar putea aduce noi informații despre cum se poate preveni cancerul la oameni și cum se pot proteja astronauții în spațiu.

Urmărește-ne pe Google News