ComenteazăVenită în plină campanie electorală, moartea judecătoarei Ruth Bader Ginsburg a deschis un nou front al luptei dintre taberele liberală și conservatoare din politica și societatea americană.
Miza este componența Curții Supreme, care ar putea influența decizii pe teme importante precum avortul, dreptul la vot și multe altele, ținând cont de rolul central pe care instituția îl joacă în reglementarea chestiunilor culturale, sociale și politice.
Teoretic, cei nouă judecători ai Curții ar trebui să fie apolitici, indiferent de președintele care îi numește în funcție, dar acest principiu s-a erodat, cu timpul.
Ruth Bader Ginsburg era lidera aripii liberale a Curții Supreme. John Roberts, președintele Curții Supreme, teoretic conservator, era cel care asigura un oarecare echilibru, alăturându-se uneori blocului liberal.
Trump, aflat în campanie electorală pentru realegere la scrutinul din 3 noiembrie, are acum ocazia de a întări majoritatea Curţii Supreme la şase conservatori faţă de numai trei liberali.
El a numit deja doi judecători la Curtea Supremă, dar amândoi erau conservatori care înlocuiau alți conservatori. Dacă președintele reușește să numească o înlocuitoare pentru liberala Ginsburg, așa cum a promis, iar această înlocuitoare va fi conservatoare, așa cum este de așteptat, atunci echilibrul Curții va schimbat pentru o lungă perioadă de timp.
Ruth Bader Ginsburg FOTO: EPA
Decizii care au un impact pentru următoarele generații
Capacitatea Curții Supreme de a interpreta legislația înseamnă că această numire va fi decizia cu cel mai mare impact asupra țării luată de actualul președinte.
Și asta pentru că judecătorii de la Curtea Supremă rămân în funcție până la moarte, sau până la retragere, ceea ce înseamnă că deciziile lor au efect la mulți ani după ce președintele care i-a numit părăsește Casa Albă.
În ultimul secol, Curtea Supremă a jucat un rol fundamental în remodelarea societății. În 1954, spre exemplu, a decis că segregarea rasială a școlilor este neconstituțională. În 1974, prin faimoasa decizie Roe vs Wade, instanța a legalizat avortul.
În 2010, Curtea a permis în mare parte corporațiilor să se implice direct în finanțarea politică a candidaților. În 2013, a înlăturat o serie de măsuri care ofereau o protecție extraordinară dreptului la vot al minorităților în statele cu o istorie a discriminării rasiale.
În 2015, curtea a legalizat dreptul la căsătorie al persoanelor de același sex.
Decizii importante vin și imediat după alegeri. Curtea va trebui să ia o decizie pe o temă care a divizat societatea americană – legea privind asigurările de sănătate introdusă de președintele Barack Obama, care este acum contestată, pentru a treia oară, de republicani.
Curtea ar trebui să decidă totodată dacă va aproba cererea Camerei Reprezentanților de a primi anumite documente secrete din investigația procurorului Robert Mueller pe tema amestecului Rusiei în campania electorală din 2016.
Nu în ultimul rând, în cazul unui rezultat contestat, Curtea ar putea fi obligată să decidă asupra alegerilor prezidențiale, așa cum a făcut în anul 2000, când l-a favorizat pe candidatul republican George W. Bush în fața lui Al Gore.
Un conflict politic
Trump a anunţat deja sâmbătă că va numi foarte curând un nou judecător la Curtea Supremă a SUA, pe locul rămas vacant după decesul magistratei liberale.
”Am ajuns în această funcţie de putere pentru a lua decizii pentru poporul care ne-a ales cu atâta mândrie, iar una din cele mai importante puteri a fost considerată de multă vreme selectarea Judecătorilor Curţii Supreme a Statelor Unite. Avem această obligaţie, fără întârziere!”, a scris Trump pe Twitter.
Democraţii au reamintit însă de refuzul Senatului dominat de republicani de a audia un candidat la Curtea Supremă propus de fostul preşedinte Barack Obama.
Acesta l-a nominalizat în 2016 pe Merrick Garland, după decesul judecătorului conservator Antonin Scalia, cu zece luni înaintea alegerilor prezidenţiale.
Republicanii, majoritari în Senat, au susţinut atunci că nu trebuie iniţiată procedura de validare într-un an electoral. Acum, situaţia s-a inversat, dar republicanii susțin că au dreptul de a numi noul magistrat deoarece dețin majoritatea în Senat.
Este neclar totuși dacă toți republicanii vor susține această decizie.
Senatoarea republicană moderată Susan Collins a anunțat că nu este de acord cu această mișcare.
„Având în vedere proximitatea alegerilor prezidenţiale, nu cred că Senatul ar trebui să voteze asupra candidatului reţinut înaintea scrutinului”, a scris într-un comunicat senatoarea de Maine, primul parlamentar republican care ia poziţie în acest sens.
O miză electorală
În cazul în care Trump nu va reuși să numească un judecător până în noiembrie, iar mișcarea va rămâne în mâna viitorului președinte, miza alegerilor ar putea crește și mai mult.
Analiștii cred că în 2016 și 2018, perspectiva numirii de noi judecători conservatori la Curtea Supremă a consolidat electoratul republican prezent la urne.
Mai multe sondaje realizate în ultimele luni, scrie New York Times, arată acum că majoritatea alegătorilor americani ar prefera ca Joe Biden, și nu Trump, să fie cel care va numi următorul judecător la Curte.
Ce decizii sunt vulnerabile?
Curt Levey, președintele Comitetului pentru Justiție, un grup de lobby conservator, insistă totuși că o nouă numire făcută de Trump nu va produce răsturnarea faimoasei decizii Roe vs. Wade, de legalizare a avortului la nivel federal.
”Indiferent de cine o înlocuiește pe Ginsburg, Roe vs. Wade nu va fi răsturnată. Nu spun că nu se va întâmpla niciodată, dar nu suntem așa de aproape de această schimbare”, spune pentru The Guardian Levey, care consideră că semnalele de alarmă trase de democrați în acest sens sunt doar ”retorică”.
Dar liberalii cred că decizia este totuși vulenarbilă.
Carl Tobias, profesor la Universitatea Richmond din Virginia, crede că ”viitorul este sumbru”.
”Au tot lansat atacuri pe tema avortului încă de la decizia Roe vs. Wade, dar acum chiar cred că ar putea să o răstoarne”, spune acesta, potrivit cotidianul britanic.
”Ar putea chiar să anuleze decizia privind dreptul de căsătorie al minorităților sexuale sau ar putea să o dilueze, să o lase la mâna statelor”, crede acesta.
Liberalii sunt îngrijorați și de eventualele modificări în privința dreptului la vot.
În condițiile în care avem o majoritate tot mai mică a alegătorilor albi, vârstnici, care susțin Partidul Republican, acesta ar putea fi modul în care și-ar putea extinde puterea, iar asta reprezintă o îngrijorare pentru mulți oameni.
Carl Tobias, profesor la Universitatea Richmond din Virginia: