Luptă politică acerbă la Iași pentru Parlament. USR a transferat de la PNL, iar PNL îl pune pe listă pe fratele consilierului lui Iohannis

Imaginea preelectorală arată la Iași cum nu se poate mai diferit față de momentul din urmă cu patru ani. Competiția fiind strânsă, partidele au realizat listele fără a mai fi generoase cu locurile, cum au făcut în 2016.

• Atunci, au fost invitate nume notorii să deschidă listele sau pe poziții eligibile. 
• Acum, s-a mers mai degrabă pe recompensarea ”efectivului de partid”.

PSD: de la nume notorii la bătălii interne pe locuri

La precedentul scrutin electoral pentru ocuparea locurilor din Senat și Camera Deputaților, PSD deschidea lista la Senat cu un profesor universitar, Doru Pănescu, de la Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași, care nu mai fusese implicat în politică până în momentul respectiv.

Iar la Camera Deputaților cu Camelia Gavrilă, care era membru de partid, ”transfer” de la PNL, dar nu mai fusese aleasă într-o funcție publică din partea PSD.

Exemplul Bănicioiu, ales la Iași, nu a dat importanță Iașiului 

Partidul își permitea să împartă locuri la discreție, fiindcă sondajele dinaintea momentului alegerilor arătau că vor câștiga cu un procent de peste 40%, cum s-a și întâmplat. 

De altfel, pe listele din 2016 a candidat pe un loc eligibil și deputatul Nicu Bănicioiu, fost ministru al sănătății în Guvernul Ponta.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Bănicioiu a atras atunci ochii de pe toate afișele și panourile electorale cu o atitudine pe care și-a păstrat-o și după momentul alegerii: a fost singurul care nu a participat la ședințele foto (apărea introdus în fotografii cu o poză din arhiva personală, în cămașă albă, când toți candidații erau îmbrăcați în costum), nu a participat la niciun eveniment de campanie electorală.

După ce a fost ales, nu a venit în Iași în calitate de parlamentar timp de patru ani, nu a organizat evenimente, nu s-a preocupat de vreo problemă locală în întrebările sau interpelările sale și nu și-a deschis nici măcar cabinet parlamentar.

Prognozele pesimiste aduc răfuieli pe locuri

Cum estimările de anul acesta pun PSD Iași undeva până în 20%, listele au fost făcute mult mai ”aproape de casă”, într-un proces care s-a lăsat cu mai multe scandaluri publice.

Marius Ostaficiuc, președintele organizației municipale a PSD Iași, a declarat public după alegerile locale că este nevoie de schimbări la nivelul filialei județene și a existat o luptă pentru putere în stabilirea listelor locale. 

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

O luptă pe care a pierdut-o în primă fază, iar listele PSD Iași pentru alegerile de pe 6 decembrie arătau în felul următor: la Senat, pe prima poziție (singura eligibilă la un scor mai mic al PSD) se afla Maricel Popa, pe locul doi fiind Camelia Gavrilă, în timp ce la deputați, pe primele cinci poziții (3 eligibile, posibil 4 după redistribuire) se aflau, în ordine, Cristian Stanciu (membru influent la nivel local), Bogdan Cojocaru (fost ministru PSD al comunicațiilor), Dumitru Pantazi (primar al municipiului Pașcani, care a pierdut alegerile în fața PNL), Marian Șerbescu (fost prefect de Iași) și Ionuț Câmpeanu (fost șef al organizației de tineret, secretar de stat).

S-a întors de la București cu lista lui Ciolacu 

Cu această listă, președintele PSD Iași, Maricel Popa, s-a prezentat la București pentru validare, dar s-a întors acasă cu o listă complet nouă, pe care au ”supraviețuit” doar el și Bogdan Cojocaru.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Astfel, la Camera Deputaților, conducerea centrală a partidului condus de Marcel Ciolacu a impus pe primele două poziții doi actuali parlamentari, Vasile Toma și boxerul Vasile Cîtea.

Pe ultimul loc eligibil apare Marius Ostaficiuc și pe ultimele două Silviu Macovei și Marian Șerbescu. 

La Senat, Maricel Popa e secondat de Bogdan Cojocaru, care își pierde astfel locul eligibil pe care-l avea pe listele deputaților și rămâne cu un semn de întrebare, iar pe poziția a treia este Paul Boișteanu, profesor universitar. 

Primul loc pe lista USR la Senat e un fost membru PNL

Singurii cu un scandal intern similar cu cel al PSD la Iași sunt membrii Alianței USR PLUS, care se întind pe toate palierele: acuzații de ”aranjare” a alegerilor interne, de traseism și de proaste negocieri ale listelor cu colegii de la PLUS, în momentul deciderii asupra unei candidaturi comune.

Înaintea alegerilor locale, USR PLUS a făcut un anunț surprinzător pe scena politică locală: susținerea pentru președinția Consiliului Județean a lui Marius Bodea, candidat pentru funcția de primar al Iașiului în 2016 din partea PNL.

Bodea e deputat al aceluiași partid și propunerea PNL pentru funcția de primar în 2020, până la cooptarea lui Mihai Chirica în partid. 

Iar la alegerile locale, președintele USR Iași, Cosette Chichirău, și Marius Bodea au candidat în tandem – ea la Primărie, el la Consiliul Județean. Dacă Alianța USR PLUS a devansat PSD la nivelul municipiului, la județ, Bodea a ieșit pe poziția a treia, după PNL și PSD, noul președinte al Consiliului Județean Iași fiind fostul ministru al mediului, Costel Alexe.

Nu au fost puține voci din comunitatea locală care au acuzat alianța de importare a unor candidați de la PNL, dar ele s-au intensificat după ce în urma alegerilor interne, Marius Bodea a ajuns pe prima poziție în lista de la Senat, care este și cel mai probabil singura eligibilă pe care o va avea alianța la Iași.

Partidul tinerilor politicieni mizează pe alte trei locuri la Camera Deputaților, fiind aproape siguri de două. 

Cum a evoluat USR

USR a câștigat pe un val de emoții în 2016, însă la Iași propunerea pentru Senat a partidului a fost Dan Lungu, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori din noul val al literaturii române.

Acesta era la momentul respectiv directorul Muzeului Național de Literatură Română, filiala Iași. 

Între Dan Lungu și Cosette Chichirău, cei doi parlamentari ai Iașiului, s-a instalat un conflict mocnit de-a lungul anilor, care s-a finalizat în 2020: după ce și-a asigurat conducerea și susținerea filialei USR Iași, Cosette Chichirău a fost reconfirmată în urma alegerilor interne ca prima pe listă la Camera Deputaților.

Dan Lungu a fost ales abia al cincilea pe lista de la Senat. 

Alături de Cosette Chichirău mai candidează pe locurile eligibile Monica Berescu, președintele organizației PLUS Iași, și Filip Havârneanu (un apropiat al președintei USR Iași), lista extinsă fiindcă completată de Daniel Dîscă (USR) și Emanuel Zanoschi (PLUS). 

Dan Lungu, senator USR, acuză traseismul și alcătuirea listelor

Spre deosebire de 2016, USR nu vine cu niciun nume din societatea civilă, ci locurile au fost împărțite între cei care au contribuit în ultimii patru ani la activitatea în filiale. 

”Motivul principal este următorul: nu aș vrea ca prin prezența mea să cauționez un mod de a face politică atât de diferit de cel pentru care eu și o bună parte din colegii mei am intrat în USR Iași. Nu sunt singurul care consideră că atât prezența domnului Marius Bodea în Alianța USR PLUS Iași, cât și procesul de realizare a listelor pentru alegerile parlamentare sfidează complet valorile și principiile fondatoare ale partidului și ale alianței”, a spus acesta.

La PNL, “garnitura secundă” candidează în liniște

Singurul partid ce va obține un scor mare la Iași, PNL, este și cel mai lipsit de conflicte, cel puțin publice. 

Lista PNL este deschisă la Senatul României de notarul Iulia Scântei, care a fost aleasă de pe aceeași poziție și în 2016, când a fost trimisă de la București pe această poziție eligibilă, peste dorințele conducătorilor filialei.

Pe locul al doilea, la rândul său eligibil, se află Liviu Brătescu, istoric, actual secretar de stat la Ministerul Culturii, iar poziția a treia e ocupată de Andrei Cazacu, consultant politic.

Fratele consilierului lui Iohannis, pe lista de Senat

La Camera Deputaților, pe prima poziție candidează Alexandru Muraru, fratele geamăn al consilierului prezidențial Andrei Muraru, pe poziția a doua e Sorin Năcuță, liberal din Pașcani, acolo unde PNL a câștigat municipiul de la PSD, iar pe trei apare Alexandru Kocsis, un nou ”plasture” de la București, acesta fiind un apropiat al premierului, presa locală identificându-l și ca responsabil de managementul campaniilor online al PNL la nivel național.

Pe poziția a patra – și ultima cu șanse de eligibilitate de pe listele PNL – se află Liviu Bulgaru, director al Centrului Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 1 Nord-Est, ultimele două nume de la deputați fiind Lucian Rusu și Marius Minea.

Se remarcă faptul că listele PNL pentru 2020 diferă complet față de cele din 2016. 

De altfel, singurul supraviețuitor pe locurile eligibile este Iulia Scântei, care nici nu a fost propusă de conducerea locală. 

În 2016, din partea PNL la Senat, Iulia Scântei era urmată de Mihaela Popa, parlamentar din 2008, care nu se mai regăsește pe liste, și de Dragomir Tomașeschi, plecat între timp din partid.

La Camera Deputaților au candidat și au fost aleși Marius Bodea pe prima poziție, care acum e la USR, tot pe prima poziție, dar la Senat, Dumitru Oprea, fostul rector al Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, care nu se mai regăsește pe liste, și Costel Alexe, care nu mai candidează, rămânând președinte al Consiliului Județean.

PNL însă împinge în față ”garnitura secundă”, fiindcă Alexandru Muraru și Sorin Năcuță au fost și în 2016 pe liste la Camera Deputaților, dar fără a prinde un loc eligibil, în timp ce Liviu Brătescu a fost mereu un nume vehiculat pentru astfel de funcții, dar care nu a fost înaintat pe liste.

Parlamentarii de cursă lungă ai Iașiului, o specie pe cale de dispariție: cu Varujan Vosganian se termină o epocă

Există și o serie de premiere anul acesta în listele partidelor de la Iași. 

Varujan Vosganian, de la ALDE, cel mai longeviv parlamentar al Iașiului, care se află în forul de conducere al țării din 1990, întrerupt doar în perioada 2000-2004, a declarat că nu se mai regăsește în oferta partidelor politice și nu va mai candida anul acesta.

În același timp, Petru Movilă încearcă să câștige un al cincilea mandat din partea PMP, fiind parlamentarul cel mai longeviv aflat încă în activitate și cu șanse de a fi reales. 

Urmărește-ne pe Google News