Lignitul sau cărbunele brun este combustibilul cu cel mai mare consum de CO2 din mixul energetic. La Lützerath este extras prin exploatare deschisă și apoi ars într-o centrală electrică din apropiere.
50 de sate din această zonă au suferit deja distrugerea parțială sau totală pentru a facilita activitățile miniere, inclusiv părți din pădurea Hambach, care a fost evacuată în 2018 de poliție, în urma ordinelor guvernului landului Renania de Nord-Westfalia.
Acțiuni și mobilizări civice, demonstrațiile de stradă și petiții, ba și crearea „Zonei de apărare” (ZAD Rheinland), o bucată de pământ pe care activiștilor li s-a permis accesul de către Eckardt Heukamp, 58 de ani, ultimul fermier din Lützerath, par să fi fost în zadar.
În ciuda protestelor, guvernul a pecetluit soarta satului Lützerath, anunțând, pe 4 octombrie, că RWE, cea mai mare companie energetică a Germaniei, are nevoie să prelucreze cărbunele din zonă pentru a compensa reducerea livrărilor din Rusia.
„Războiul de agresiune al lui Putin ne obligă să folosim temporar lignitul. E dureros, dar necesar”
Reducerea aprovizionării cu gaze rusești a determinat Germania să intensifice utilizarea cărbunelui, în ciuda obiectivului său de a-l elimina treptat până în 2030.
„Războiul de agresiune al lui Putin ne obligă să folosim temporar lignitul mai mult, astfel încât să economisim gaze în generarea de energie electrică”, a întărit Robert Habeck, ministrul german al economiei și fost lider al Partidului Verzilor.
„Acest lucru este dureros, dar necesar, având în vedere lipsa de gaz”, a adăugat demnitarul, care a anunțat redeschiderea unor centrale de cărbune.
Războiul din Ucraina și perspectiva unei ierni fără combustibil rusesc au diminuat entuziasmul în Germania pentru politici mai ecologice.
Cărbunele reprezintă în prezent aproape o treime din toată energia electrică produsă în Germania. O mare parte din acel cărbune provine din locuri precum mina Garzweiler de lângă Lützerath, care este deținută de RWE și unde excavatoarele sapă încontinuu în zona de aproape 20 de kilometri pătrați.
Timp de decenii, locuitorii din comunități precum Lützerath au acceptat exploatarea cărbunelui, inclusiv cerința de a se reloca și când guvernele au încheiat acorduri cu companii energetice precum RWE. De la Al Doilea Război Mondial, aproximativ 300 de sate germane au fost distruse pentru a exploata resursele de cărbune de sub ele.
Activiștii și-au făcut căsuțe în copaci și și-au montat corturi: „Suntem gata să luptăm și cu poliția când vor veni buldozerele”
Dar activiștii au sperat să blocheze demolarea satului Lützerath, un cătun cu 90 de locuitori, și să facă din lupta pentru salvarea acestuia o cauză celebră.
Unii s-au cazat la fermierul Heukamp, alții și-au construit căsuțe în copaci, au montat corturi sau s-au mutat în casele părăsite din sat.
„Suntem într-o situație schizoidă: ne propunem să nu mai folosim cărbune până în 2030, dar permitem RWE să exploateze lignit în Lützerath”, a declarat Karsten Smid, un militant pentru climă și energie de la Greenpeace.
Protestatarii din Lützerath, activiști de mediu cu cagule, locuitori din clasa de mijloc din orașele din apropiere și o comunitate religioasă care a purtat recent o cruce în jurul satului, spun că sunt epuizați de eforturile lor, dar „continuăm să luptăm. Lützerath trebuie să trăiască, toate satele trebuie să trăiască!”.
Un activist care locuiește din primăvară într-o casă în copac din Lützerath a spus că „sunt pregătit pentru o confruntare cu poliția când vor veni buldozerele”.
Foto: luetzerathlebt.info