«M-am săturat să dorm prin spitale sau pe străzi»

„Sunt un om vai de capul meu. La 44 de ani am ajuns să dorm prin spitale sau, de cele mai multe ori, pe străzi. Părinţii mei i-au lăsat casa fratelui şi eu, din 1997, am rămas pe drumuri. Nu am greşit cu nimic nimănui, doar că nu vreau să mai dorm sub cerul liber. Sunt bolnav, am epilepsie şi TBC, sunt vai de mine şi nimeni nu mă ajută. Eu mă rog la Dumnezeu în fiecare zi să găsesc nişte oameni buni, care să mă ajute cu o locuinţă unde să stau sau, şi mai bine, să ajung într-un centru pentru persoane fără adăpost, unde să trăiesc şi eu în condiţii normale. Vasile Patîru, Iaşi”