Măcelarul milionar și fosta „amantă” a lui Putin: averile apropiaților liderului de la Kremlin apar în „Pandora papers”

În septembrie 2003, o tranzacție secretă a avut loc la Monaco, un paradis fiscal asociat cu bogații lumii. Un apartament de lux a fost cumpărat cu 3,6 milioane de euro.

Identitatea celui care a achiziționat apartamentul nu era clară. Cumpărătorul oficial era o companie offshore listată în Insulele Virgine – Brockville Development Ltd. – care la rândul ei era deținută de alte două entități înregistrate în Panama – Sefton Securities și, mai apoi, Radnor Investments SA.

Mulțumită „Panama papers”, The Guardian a identificat totuși proprietarul – Svetlana Krivonogikh, o femeie care în 2003 avea 28 de ani și era practic necunoscută lumii largi.

În doar câțiva ani, Krivonogikh a devenit extrem de bogată. A achiziționat un apartament în orașul ei natal, St. Petersburg, proprietăți în Moscova, un iaht și alte active în valoare de 100 de milioane de dolari.

Cumpărăturile lui Krivonogikh sunt greu de explicat. Potrivit informațiilor din presă, femeia are origini modeste, a crescut într-o locuință comună, în care împărțea bucătăria și baia cu alte cinci familii.

Ea a studiat afacerile și a lucrat la curățenie într-un magazin. Apoi, potrivit presei de investigație, a găsit un binefăcător, în persoana lui Vladimir Putin.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Potrivit site-ului de investigații Proekt, Krivonogikh ar fi legat o relație de prietenie cu Putin, în momentul în care acesta era viceprimarul Sankt Petersburgului. Apoi, ar fi devenit iubita acestuia.

Oricum, indiferent de natura relației, cei doi par să fi fost apropiați. Puținele informații publice disponibile certifică faptul că cei doi au călătorit împreună în aceleași avioane, spre exemplu, pe măsură ce Putin a tot urcat în ierarhia statului, ca șef al FSB, premier și apoi președinte.

Doi ani mai târziu, Krivonogikh a născut o fetiță – Elizaveta, sau Luiza – despre care Proekt scrie că ar fi fiica lui Putin.

Kremlinul nu a comentat pe tema dezvăluirilor, Putin nu își discută viața privată, iar el și soția sa, Liudmila, cu care are două fete, au divorțat în 2013.

După dezvăluirile Proekt, opinia publică și-a îndreptat atenția asupra Luizei. Pagina ei de Instagram arată destul de clar un stil de viață luxos. Oricum, ea și mama ei nu au răspuns întrebărilor adresate de jurnaliști.

Liderii politici au dreptul la o viață privată, dar povestea despre Krivonogikh nu e despre asta, ci despre bani și despre felul în care apropiații lui Putin au folosit Monaco ca pe un loc discret pentru afacerile lor, scrie The Guardian.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Prințul Albert de Monaco are relații bune cu Putin, iar în ultimii ani, influența Rusiei în principat a crescut.

Monaco a devenit „Moscova la mare”, explică Dominique Anastasis, un avocat local. Rușii și ceilalți străini sunt atrași de vremea caldă și de regimul financiar prietenos cu bogații.

„Nimeni nu întreabă de unde îți vin banii. Nu există o cultură a auditului. Nu se fac declarații fiscale”, spune avocatul, citat de The Guardian.

Tranzacția secretă spune ceva și despre Rusia modernă: cum un grup de ofițeri KGB ambițioși au folosit un paradis fiscal pentru a se îmbogăți.

Miliardarul prieten cu Putin

Documentele arată că firma Brockville Development Ltd – cumpărătoarea apartamentului din Monaco – a fost înființată de Eamonn McGregor, acum director al firmei de contabilitate Moores Rowland, din Monaco.

Documentele Pandora dezvăluie și alți clienți ai acestuia. Printre ei, Ghennadi Timcenko, un fost funcționar din perioada sovietică și care între timp a adunat o avere de 22 de miliarde de dolari.

Timcenko și Putin au fost prieteni de la începutul anilor 1990, când primul era om de afaceri care tranzacționa petrol, iar al doilea, un politician pe val. În 1991, spre exemplu, Putin – pe atunci șeful comisiei de relații externe a municipalității – i-a aprobat lui Timcenko o licență de export de petrol.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Timcenko a fondat mai apoi, împreună cu alt om de afaceri, compania Gunvor, înregistrată în Elveția, care se ocupa cu exportul de petrol rusesc, în valoare de miliarde de euro.

Este neclar cine anume beneficiază de pe urma profiturilor Gunvor. În 2007, politologul Stanislav Belkovski a susținut că Putin este adevăratul beneficiar al activităților companiei, un lucru negat de Gunvor.

Putin a spus la rândul său că ascensiunea lui Timcenko pe scara bogăției nu a avut nicio legătură cu el.

În 2014, administrația Obama a impus sancțiuni lui Timcenko și altor oameni din cercul de apropiați ai conducerii Rusiei. Toți au acționat în numele lui Putin, a susținut administrația de la Washington.

„Activitățile lui Timcenko în sectorul energetic au avut legătură directă cu Putin. Putin are investiții în Gunvor și ar putea avea acces direct la fondurile Gunvor”, a precizat Departamentul Trezoreriei de la Washington.

Compania de contabilitate Moores Rowland a precizat că nu poate da detalii despre clienții săi, deoarece și-ar încălca politica de confidențialitate. Firma a asigurat însă că „respectă toate legile și regulile aplicabile” și că clienții sunt acceptați doar în urma unor verificări riguroase.

Într-adevăr, scrie The Guardian, nu există sugestii de ilegalități, iar înființarea de companii offshore nu este nici ea ilegală.

Dar documentele Pandora arată că firma a reprezentat indivizi bogați, unii dintre ei subiectul sancțiunilor SUA, să își ascundă averile sau proprietățile.

Apoi, metodele companiei au fost ingenioase.

În mod normal, un client deține o firmă offshore personalizată. Din 2002, Moores Rowland a început însă să folosească un sistem inovativ. Asta presupunea un număr mic de companii offshore, conduse de diverși directori, care erau folosite pentru a manageria activele a diferiți clienți.

Spre exemplu, o singură firmă, Radnor Investments, deținea iahtul lui Timcenko, apartamentul lui Krivonogikh și multe altele.

Radnor avea acțiuni în altă firmă – Roxlane Corporate, care a semnat un contract cu Timcenko, prin care îi permitea acestuia să își folosească propriul iaht.

În acest fel, numele acestor clienți dispărea din documente în mod legal.

Averea unui măcelar

Conexiunile dezvăluite de jurnaliști nu se opresc aici. Potrivit The Guardian, Timcenko a intrat în afaceri cu doi parteneri din Leningrad. Documentele Pandora arată că toți trei erau patroni ai International Petroleum Products (IPP), o companie cu rădăcini în URSS. De contabilitatea IPP se ocupa Moores Rowland.

În momentul în care Putin a devenit președinte, parteneriatul a fost desființat, iar în octomrie 2003, toți trei partenerii au plecat din companie, potrivit documentelor. În aceeași zi, un nou director i-a înlocuit – Piotr Kolbin. Singura lui calificare pentru un astfel de post, aparent, era aceea că era un prieten al lui Putin.

Cei doi erau vechi prieteni din copilărie, dar viețile lor au urmat trasee diferite. Însă Putin nu și-a uitat niciodată prietenul. Tatăl lui Kolbin declara, într-un moment în care Putin era deja președinte, că fiul său era în legătură cu acesta și „probabil lucra pentru el”.

În 2001, Piotr Kolbin, care lucrase într-o măcelărie, a intrat în afaceri și a prosperat. O subsidiară a unei companii a lui Kolbin furniza echipamente gigantului Gazprom. Altă companie a fostului măcelar, Surguteks, a devenit principalul exportator al Surgutneftegas, al patrulea concern petrolier al Rusiei.

Kolbin și Timcenko au devenit parteneri în mai multe firme, inclusiv în IPP și Gunvor, unde a achiziționat un pachet de 10% din acțiuni.

Documentele Moores Rowland arată că Kolbin a deschis un cont în Elveția, la banca Vontobel, din Zurich, în 2002. Contul era înregistrat în numele unei companii panameze, Insize Industries SA. O săptămână mai târziu, Dmitri Gorelov, un ofițer KGB pe care Putin îl cunoștea din perioada petrecută la post în Dresda, a devenit al doilea semnatar al contului. În 2006, Kolbin și Gorelov au deschis un al doilea cont, la HSBC Singapore.

Averea lui Kolbin a ajuns între timp la 550 de milioane de dolari.

Erau ai lui banii? Potrivit jurnalistului rus Roman Shleinov, care în 2012 a vorbit cu Kolbin, acesta ducea o viață modestă.

„Era un tip normal din Sankt Petersburg. Conducea o Toyota. Zbura cu Aeroflot. Avea un câine mic. Mi-a spus chiar el: «Eu nu sunt om de afaceri»”, a explicat jurnalistul. „Kolbin avea un telefon cu el tot timpul. Tovarășii îl sunau și îi spuneau ce să semneze”, a adăugat Shleinov.

Timp de mulți ani, activitatea lui Kolbin a rămas necunoscută. Apoi, în 2012, ziarul rusesc Vedomosti a dezvăluit că el este unul dintre patronii Gunvor, împreună cu Timcenko și cu directorul executiv al firmei, Torbjörn Törnqvist.

Când SUA au impus sancțiuni lui Timcenko, în 2014, IPP – care între timp își schimbase numele în LTS Holding – a fost transferată către Kolbin, potrivit documentelor.

Liderul opoziției, Aleksei Navalnîi, a declarat că Gunvor îi aparține lui Putin, un lucru pe care compania îl neagă. „Putin este inteligent. Nu te poți aștepta să vezi un cont pe numele lui. Dar dacă vezi numele lui Kolbin, poți să fii sigur că este vorba despre banii lui Putin”, a spus și aliatul lui Navalnîi, Leonid Volkov.

Grupul Ozero

În 2006, Putin a venit la lansarea unei stațiuni de schi, Igora, aflată la aproximativ 100 de kilometri de Sankt Petersburg și nu departe de Ozero, o comunitate unde Putin și cercul său de apropiați și-au construit în anii 1990 case.

Unul dintre membrii grupului Ozero era Iuri Kovalciuk, cel mai mare acționar al Băncii Rossia, o instituție financiară din Sankt Petersburg înființată în anul 1990 cu fonduri ale Partidului Comunist.

Când Putin a devenit președinte, activitatea băncii a explodat și miliarde de dolari au ajuns în conturi. Casa Albă presupune că banca aparține grupului de la Ozero și l-a catalogat pe Kovalciuk drept „bancherul personal” al lui Putin.

Printre afacerile și proprietățile deținute de Kovalciuk se află stațiunea Igora. Concret, Igora aparține unei companii numite Ozon LLC, din care Kovalciuc deține 25%. Ceilalți 75% sunt deținuți de Lowbrook Trading, o firmă înregistrată în Cipru.

În 2016, dosarele Panama au făcut lumină în acest caz. Între 2009 și 2011, Ozon a primit împrumuturi în valoare de peste 9 miliarde de euro. Banii au venit de la o altă companie offshore, Sandalwood Continental, care este conectată cu un alt prieten vechi al lui Putin, violoncelistul Serghei Roldughin.

În 2020, Proekt a scris că Krivonogikh, presupusa parteneră a lui Putin, este celălalt patron ascuns al stațiunii.

Nu există dubii că Putin este atașat de această stațiune. Potrivit Reuters, acolo a avut loc nunta fiicei președintelui, Katerina, cu Kirill Șamalov, un alt vechi prieten al lui Putin, Nikolai Șamalov, care este acționar al Băncii Rossia.

Dar și Krivonogikh este, se pare, acționară a aceleiași bănci. În 2007, firma ei, Relax, deținea 3,6% din acțiunile băncii, cotă care a scăzut ulterior la 2,8%.

Îmbogățirea apropiaților lui Putin a început în timpul primului său mandat la Kremlin. În momentul acela, Putin tuna și fulgera împotriva corupției și a oligarhilor.

În ultimii ani, Putin a continuat să îi critice pe oamenii de afaceri nepatrioți, care își ascund banii în companii offshore.

Urmărește-ne pe Google News