Președintele francez Macron a declarat miercuri că speră ca reforma pensiilor, aprobată recent, să fie pusă în aplicare până la sfârșitul anului, după ce va fi examinată de Consiliul Constituțional.

„Cu cât așteptăm mai mult, cu atât mai mult se va deteriora (deficitul). Această reformă este necesară, nu mă face fericit. Aș fi preferat să nu o fac”, a adăugat el.

A fost prima reacție a președintelui după nepopulara decizie de a impune creșterea vârstei de pensionare printr-o procedură care evită votul în Parlament.

Mișcarea a expus guvernul susținut de Macron la două moțiuni de cenzură, dar guvernul a supraviețuit, luni, ambelor voturi. Furia s-a revărsat și în stradă, încrederea în președinte fiind serios afectată.

În interviul acordat canalelor de televiziune TF1 și France 2, președintele a mai declarat că guvernul său va urmări să readucă Franța la normalitate „cât mai curând posibil”. „Nu vom tolera niciun fel de excese”, a avertizat Macron.

Nu va fi simplu. Liderii sindicali care au organizat mai multe demonstrații împotriva controversatei reforme a pensiilor au declarat că interviul lui Emmanuel Macron a exprimat dispreț față de protestatari.

Secretarul general al sindicatului CGT, Philippe Martinez, a subliniat de asemenea că declarația a arătat ipocrizia președintelui francez.

Alte proteste vor avea loc săptămâna aceasta, dar Macron s-a arătat dispus să meargă mai departe.

Președintele a spus că este pregătit să accepte lipsa de popularitate ca o consecință a impunerii reformei. „Având de ales între sondajele de opinie pe termen scurt și interesul general al țării, aleg interesul general al țării”, a declarat Macron.

„Dacă este necesar să accept nepopularitatea astăzi, o voi accepta”, a adăugat el, admițînd în același timp că „nu a reușit să convingă” țara cu privire la reformă.

Macron nu a dat semne că ar fi pregătit să facă un pas înapoi. El a spus că Elisabeth Borne va continua să conducă guvernul, deși unii comentatori au sugerat că prim-ministra ar putea fi sacrificată.

Liderii politici din tabăra lui Macron sugeraseră de altfel încă dinainte de interviu că șeful statului nu va anunța o remaniere guvernamentală și nici alegeri anticipate.

Mai degrabă, au spus aceștia, președintele încearcă să recâștige inițiativa, cu măsuri pentru a implica mai bine cetățenii și sindicatele în procesul decizional.

Guvernul susține că creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani este vitală. Având în vedere că oamenii trăiesc mai mult, singurele alternative ar fi fost reducerea valorii pensiilor sau creșterea contribuțiilor celor care lucrează, a spus el. Și ambele opțiuni ar fi și mai nepopulare.

În plus, a sugerat președintele, Franța nu face decât să se alinieze cu toate celelalte democrații europene – majoritatea având vârste de pensionare chiar mai mari decât cele de 64 de ani propuse.

Dar nimic din toate acestea nu pare să fi convins publicul, care continuă să respingă reforma, cu o majoritate substanțială.

În schimb, oamenii par mai înclinați să creadă argumentele stângii și ale extremei drepte: în primul rând, că nu există nicio grabă pentru reformă, deoarece finanțele nu sunt atât de proaste pe cât sunt prezentate, dar și că măsura ar fi nedreaptă.

Pe de o parte, mulți protestatari cer nu doar blocarea reformei, ci chiar o scădere a vârstei de pensionare, înapoi la nivelul de dinainte de 2010, când era de doar 60 de ani.

Pe de altă parte, voci de dreapta spun că planul Macron este deja atât de plin de concesii și scutiri, stoarse sub presiune în timpul lungului proces parlamentar, încât economiile pe care le va face sunt acum practic lipsite de sens.

 
 

Urmărește-ne pe Google News