ComenteazăMiercuri seară, președintele Emmanuel Macron a anunțat o serie de măsuri care instituie restricții de circulație pe timp de noapte, ce intră în vigoare de sâmbătă în Paris și alte opt orașe mari din Franța, și care exclud astfel, cel puțin deocamdată, închiderea oamenilor în case, așa cum s-a întâmplat în primăvară.
Școlile vor rămâne deschise, iar francezii vor putea călători în alte localități, în vacanța școlară care urmează.
Un nou lockdown ar fi fost ”disproporționat”, a subliniat Macron, în condițiile în care economia Franței se resimte după un prim val epidemic.
Dar tot președintele a admis că presiunea asupra secțiilor de terapie intensivă este deja intolerabilă. ”Cadrele noste medicale sunt epuizate”, a spus el.
”Virusul a reînceput să circule foarte rapid în Europa și în țara noastră. Franța trebuie să fie iarăși în control”, a adăugat Macron.
Dacă virusul a fost vreodată sub control, asta s-a întâmplat probabil înaintea verii. Dar, spun experții, Franța, ca alte țări din Europa, a lăsat prea repede garda jos.
Toate au contat: dorința francezilor de a nu rata vacanța de vară, dorința tinerilor de a merge la petreceri, lipsa de griji în respectarea măsurilor de prevenție și eșecul guvernului de a organiza un sistem eficient de testare, depistare și izolare a bolnavilor.
30.000 de infectări zilnice
Joi seară, Departamentul pentru Sănătate Publică (SpF) a anunțat că numărul de noi cazuri de infectare cu COVID-19 în 24 de ore a depăşit pragul de 30.000, scrie AFP.
În ultimele zile, noile internări în unităţile de terapie intensivă ale spitalelor au prezentat o creştere semnificativă: 171 de pacienţi luni, 226 marţi, 193 miercuri şi 219 joi, conform bazei de date a SpF.
Acest indicator este atent monitorizat de autorităţi, care se tem de o supraaglomerare a serviciilor de urgenţă şi de terapie intensivă.
Numărul deceselor este deocamdată redus, cel puțin în comparație cu cifrele din primăvară. În jur de 100 de oameni au murit în fiecare zi, recent, în vreme ce în aprilie, bilanțul ajunsese la 1.000 de decese.
Studiu: restricțiile de circulație pe timp de noapte reduc infectările cu 36%
Dacă restricțiile care impun oamenilor să rămână în case între ora 21.00 și 06.00 vor fi eficiente, rămâne de văzut în următoarele săptămâni.
Experții au avertizat în mai multe rânduri că, în acest moment, virusul este scăpat de sub control, în special în marile orașe.
”În acest moment trebuie să stopăm răspândirea”, a spus pentru New York Times, Yazdan Yazdanpanah, specialist în boli infecțioase aflat în echipa care consiliază guvernul pe tema COVID.
”Această interdicție de circulație pe timp de noapte va reduce contactele. Trebuie să reducem rata de infectare imediat, nu avem cu adevărat o alegere”, a adăugat el.
Din punctul de vedere al lui Mircea Sofonea, epidemiolog la Universitatea din Montellier, introducerea restricțiilor de circulație pe timp de noapte a venit în ultima săptămână în care guvernul mai putea reacționa pentru a preveni umplerea spitalelor.
El a notat că un nou studiu a aflat că introducerea acestor restricții parțiale au redus infectările cu 36% în Guyana Franceză.
Măsurile anunțate, chiar dacă mai blânde decât în primăvară, au împărțit totuși specialiștii în mai multe tabere.
”Cred că toată lumea încearcă acum să găsească un echilibru. Personal, cred măsurile anunțate miercuri sunt potrivite. În orice caz, trebuie să facem ceva, mai ales în regiunea Paris, unde cazurile urcă rapid”, a declarat pentru televiziunea France 24 Viviane KOVESS-MASFETY, epidemiolog și profesor la Universitatea McGill din Canada.
”Și este adevărat că reuniunile private sunt locurile unde se infectează oamenii”, a spus ea.
Pentru Olivier Borraz, director al Centrului pentru Sociologia Organizațiilor la Science Po, măsurile sunt însă foarte asemănătoare cu lockdownul din primăvară.
”Mi se pare ciudat că președintele a spus că am învățat din lecțiile din primăvară, dar aplică cam aceleași măsuri”, a spus el.
”E o măsură luată în febra momentului, fără anticipare. Acestea nici nu sunt măsuri de sănătate publică, sunt măsuri din domeniul siguranței, al securității ”, a adăugat acesta.
Ezitări, mesaje confuze și temeri pentru economie
Pentru guvern, decizia nu a luat în calcul doar considerente medicale, ci și economice. Franța se confruntă cu o scădere economică de 9% și cu o reticență tot mai mare a cetățenilor în fața restricțiilor.
Ezitările guvernului au fost vizibile săptămâna aceasta. Premierul Jean Castex i-a certat pe francezi pentru că ”au decis prea repede” că virusul nu mai reprezintă o problemă.
Dar în aceeași zi, ministrul turismului, Jean Baptiste Lemoyne, i-a îndemnat pe cetățeni să plece în călătorii în următoarea vacanță școlară, pentru a susține industria turistică a țării, care a încasat anul acesta doar jumătate din veniturile de anul trecut.
Macron însuși a admis că este imposibil să oprească vacanțele francezilor.
Situația a fost vizibilă în vară, când oamenii au luat cu asalt plajele, piscinele și s-au îngrămădit în baruri și pe malurile Senei, fără distanțare socială și fără măști.
”A existat cu siguranță o lipsă de înțelegere din partea populației care nu a crezut în al doilea val”, spune Renaud Piarroux, specialist în epidemiologie la Spitalul Pitié-Salpêtrière din Paris.
”Unii tineri au abandonat precauțiile necesare”, a adăugat el.
Dar nu doar francezii de rând s-au complăcut. Guvernul este acum criticat pentru că nu a reușit să organizeze un sistem de testare, depistare și izolare.
A existat și o confuzie în privința mesajelor transmise de autorități.
Președintele regiunii care include Parisul, Valérie Pécresse, a făcut un apel către francezi să se întoarcă în birouri, luna trecută, într-un moment în care infectările începuseră deja să screască.
Miercuri, Macron i-a încurajat pe oameni să lucreze de acasă, măcar parțial.
”Am pierdut lupta”
Înainte de anunțul lui Macron de miercuri, mai mulți experți în sănătate au emis opinii destul de pesimiste.
”S-a terminat”, a declarat William Dab, un fost director național de sănătate publică. ”Am pierdut lupta. E scăpată de sub control”, a adăugat el.
Dab a criticat guvernul pentru un ”deficit de strategie”, care nu a motivat cetățenii să își schimbe comportamentul.
Speranța Franței în acest moment este că metodele de tratament s-au îmbunătățit, din primăvară și până acum, astfel că mai mulți pacienți vor supraviețui.