Macron: „Rezolvarea crizei ucrainene ar putea dura luni bune”. Kremlinul spulberă optimismul liderului francez, după discuția cu Putin

Rusia a negat marți că Vladimir Putin ar fi fost de acord cu ideea dezescaladării crizei de la granița Ucrainei, așa cum susținuse anterior Emmanuel Macron, care s-a întâlnit luni cu liderul de la Kremlin, scrie Reuters.

Clarificările Kremlinului sugerează că întâlnirea de la Moscova nu a avut un succes din punct de vedere diplomatic, așa cum anticipaseră, de altfel, cei mai mulți comentatori că se va întâmpla.

Macron a oferit unele vești posibil optimiste marți, înainte de a sosi la Kiev, unde s-a întâlnit cu omologul său, Vladimir Zelenski.

„Pentru mine, se punea problema schimbării dinamicii pentru a evita o escaladă şi a deschide noi perspective”, le-a spus el jurnaliștilor care îl însoțeau. „Acest obiectiv a fost îndeplinit, în opinia mea”, a concluzionat șeful statului francez, potrivit AFP, citată de Agerpres.

În același timp, Macron s-a arătat realist în privinţa „flexibilităţii” lui Putin în chestiunea ucraineană. „Nu am crezut nicio clipă că va face vreun gest”, a declarat el.

Dar în scurt timp, Moscova a insistat să corecteze declarația lui Macron.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că acesta ar fi ajuns la vreun acord cu Putin. „În esență, este greșit. Moscova și Parisul nu puteau ajunge la un acord. Este pur și simplu imposibil”, a spus Peskov, potrivit The Guardian.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

„Franța este o țară majoră în UE, o membră a NATO, dar Parisul nu este liderul aici. În acest bloc, o țară diferită este la comandă. Deci despre ce acorduri am putea vorbi?”, a întrebat purtătorul de cuvânt, cu o aluzie spre SUA.

Rusia își consolidează prezența militară în apropiere de Ucraina

Peskov a confirmat totuși, fără să ofere o dată clară, că trupele ruse se vor retrage din Belarus la finalul manevrelor militare comune din 20 februarie, subliniind că acesta a fost planul de la bun început.

În paralel cu declarațiile Kremlinului, Moscova a anunțat că șase nave de asalt ale Flotei de la Marea Baltică și Flotei Nordice au fost desfășurate în Marea Neagră, în apele din apropierea Ucrainei. Declarația oficială a Ministerului Apărării a precizat că navele urmează să ia parte la manevre militare.

Analiștii militari au avertizat însă că navele, capabile să transporte mii de militari, combinate cu forțele deja aflate în Marea Neagră, ar oferi o putere navală semnificativă, în cazul unei intervenții militare în Ucraina, scrie New York Times.

Intervenția Kremlinului nu l-a arătat într-o lumină bună pe Macron, mai ales că o parte din presa internațională a catalogat misiunea sa riscantă la Moscova drept un eșec.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Într-un material foarte dur cu președintele francez, publicația europeană Politico a scris că acesta a fost „în vizuina ursului, unde a fost mutilat”.

Dar Macron și-a continuat la Kiev demersurile diplomatice, insistând pentru găsirea unei căi pentru detensionarea crizei.

Posibil summit în patru: Putin, Zelenski, Macron, Scholz

Pentru președintele francez, cheia pentru rezolvarea crizei ar putea fi acordul Minsk 2, un document vag care a adus o pace relativă în estul Ucrainei, dar s-a dovedit imposibil de implementat. Macron a dat de înțeles că, în acest sens, vrea să folosească formatul Normandia – în care alături de Franța se mai află Germania, Rusia și Ucraina.

O primă întâlnire în acest format a avut loc la Paris luna trecută și s-a finalizat cu un progres limitat, iar o a doua reuniune este programată în scurt timp.

Marți, după întâlnirea cu Macron, președintele francez Vladimir Zelenski a declarat că se așteaptă în curând și la un summit cu liderii din Rusia, Franța și Germania, scrie France 24. Summitul, care ar oferi oportunitatea unei întâlniri față în față Zelenski-Putin, ar fi un moment crucial pentru criza actuală.

Dar o problemă majoră este aceea că Rusia și Ucraina interpretează în mod diferit implementarea acordului.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Acordul Minsk 2 cere o „descentralizare” a Ucrainei, care oferă un „statut special” zonelor controlate acum de separatiști, „detaliile” urmând să fie stabilite împreună cu „reprezentanții acelor regiuni”.

În interpretarea Rusiei, aceste „detalii” includ un drept de veto al acestor regiuni separatiste în privința politicii externe a Kievului, inclusiv aderarea la NATO. În acest fel, Ucraina ar rămâne practic în sfera de influență a Moscovei.

Motiv pentru care Kievul a respins ferm varianta. „Acest lucru nu se va întâmpla”, a asigurat Dmitro Kuleba, ministrul de externe ucrainean, săptămâna trecută. „Niciodată”, a întărit el.

Kuleba a mai spus luni că nu vor exista niciun fel de concesii în problema integrităţii teritoriale a Ucrainei şi niciun fel de dialog direct cu liderii separatişti din Doneţk şi Lugansk, indicând că acestea sunt doar două dintre „liniile roşii” ale Kievului privind soluţionarea conflictului din Donbas.

Urmărește-ne pe Google News