ComenteazăEuropa trebuie să nu mai fie naivă atunci când vine vorba despre apărarea intereselor sale și să-și construiască propria capacitate militară, a declarat președintele francez Emmanuel Macron marți, după ce a semnat un contract în valoare de trei miliarde de euro pentru vânzarea de fregate către Grecia.
Contractul este completat de un acord de cooperare în materie de apărare și securitate, semnat de președinții celor două țări, scrie Reuters
Declarația lui Macron vine într-un moment de criză diplomatică cu SUA și Australia, după ce Canberra a decis să renunțe la un contract pentru achiziționarea de submarine franceze, pentru a-și construi împreună cu SUA alte submarine, nucleare.
Vorbind pentru prima dată pe această temă, Macron a folosit oportunitatea, marți, pentru a cere Europei să își asume mai multă autonomie, într-un moment în care Washingtonul se reorientează tot mai clar spre China și spre regiunea Indo-Pacific.
„Europenii trebuie să nu mai fie naivi. Când suntem sub presiune din partea marilor puteri, care uneori își consolidează poziția, trebuie să reacționăm și să arătăm că avem capacitatea de a ne apăra. Nu prin escaladarea situațiilor, dar să ne apărăm”, a spus Macron într-o conferință de presă alături de premierul grec Kyriakos Mitsotakis.
„Aceasta nu este o alternaitvă la alianța cu SUA. Nu este o substituire, dar o asumare a responsabilității a pilonului european în cadrul NATO”, a adăugat Macron.
Fregate, avioane și garanții de securitate
Potrivit acordului semnat marți, Atena se angajează să achiziționeze trei fregate franceze, cu opțiunea de a cumpăra o a patra”, a precizat o sursă din guvernul grec pentru Reuters.
Contractul, parte a unui acord mai larg în materie de apărare și securitate, vine după ce Atena a achiziționat deja 24 de avioane Rafale anul acesta, Grecia devenind astfel prima țară europeană care cumpără acest avion.
Pentru Grecia, acordul cu Franța reprezintă o garanție de securitate regională, mai ales în contextul tensiunilor cu Turcia.
„Asta ne va lega timp de decenii de acum încolo”, a spus Mitsotakis. „Acordul deschide ușa către Europa zilei de mâine, autonomă și capabilă să își apere interesele”, a adăugat el.
Întrebat dacă acordul riscă să sporească tensiunile din Mediterana de Est, Macron a spus că acordul nu vizează o țară anume, dar a insistat că Grecia, ca țară aflată la frontiera externă a UE, trebuie apărată.
„Nu mi se pare că în vara lui 2020, Grecia era cea bătăioasă”, a spus președintele francez, cu o aluzie transparentă la acțiunile Turciei în regiune.
„Ca europeni, este datoria noastră să arătăm solidaritate cu statele membre. Este legitim să ne angajăm să le echipăm, astfel încât să își asigure integritatea teritorială și să promitem că vom coopera pentru a le proteja în cazul intruziunilor, a atacurilor și a agresiunilor”, a spus el.
„Baza contractului este acordul de apărare”
Grecia analiza de mai multă vreme o înnoire a flotei, prin cumpărarea de noi fregate și modernizarea celor existente.
Această nevoie a devenit mai acută anul trecut, când Atena s-a confruntat cu tensiuni tot mai mari în relația cu Turcia, la Marea Egee și în Mediterana de Est.
Cele două părți au avut o serie de contre diplomatice și au fost mai aproape de un conflict decât oricând în ultimii 25 de ani, scrie Politico.
În ultimele luni, marina elenă a primit oferte din partea a șase țări, inclusiv Franța, SUA, Olanda și Marea Britanie.
Oferta Franței, chiar și după o actualizare a prețului, a fost cea mai scumpă, potrivit unui oficial citat de publicația europeană.
„Aceasta a fost în mod clar o decizie politică, nu una luată de marina Greciei. Baza contractului este acordul de apărare. Nu se putea imagina o ofertă similară din partea celorlalte țări”, a explicat Faithon Karaiosifidis, expert în apărare.
Achizițiile militare – avioanele și fregatele – reprezintă o decizie politică importantă pentru Atena, care și-a redus în mod constant bugetul alocat Apărării începând cu 2008, anul crizei financiare.
În 2018, bugetul coborâse la 3,75 miliarde de euro, de la 7,24 de miliarde în 2008.
Însă chiar și fără aceste achiziții, bugetul alocat Apărării în Grecia era totuși mai mare decât al altor state UE. Atena a alocat Apărării 2,28% din PIB, mult peste media UE de 1,2%.