Comentează- Medici psihiatri cu experiență din clinica unde lucrează românca atrag atenția că, de la un punct încolo, izolarea poate deveni mai periculoasă decât virusul în sine și pandemia de coronavirus poate fi prelungită de una a tulburărilor mentale.
- Ea povestește cum oamenii ajung să-și asume responsabilități pe care nu le au – unii, la nivel patologic, precum o femeie care a ieșit în oraș, a văzut oamenii cu măști și s-a întors în clinică fiind convinsă că ea e responsabilă pentru nenorocirea care s-a întâmplat.
- Chiar și la propria viață, de om care face lucrurile cu plăcere, psihiatra de origine româncă vede lucruri riscante: e atât de sedusă de munca ei încât vrea ca ziua să se termine greu, să înceapă repede și să facă același lucru tot timpul. ”Încep tulburările de somn”, recunoaște ea.
”Priveliștea asta superbă cu lacul Zürichsee și vița-de-vie se vede de la secția la care lucrez, secție de psihiatrie acută. Toți colegii mă invidiază pentru ea. În puținele momente când sunt liberă, stau la fereastră și mă uit la natură. Îmi prinde foarte bine”.
Un cer clar, albastru, o vale verde mărginită de case frumoase, un peisaj care să te facă să uiți, măcar pentru o clipă, că ești într-un spital de psihiatrie.
Asta vede Mădălina Hostiuc și asta împărtășește fotografia. Românca ne face un tur, de la distanță, prin Clinica Universitară de Psihiatrie Zürich.
Terapii artistice pentru toți pacienții
În următoarea poză este ea lângă un tablou colorat. Este pictat de ea și l-a făcut cadou colegilor ei vara trecută, când a făcut practică în clinică. Tabloul este acum în camera de unde pacienții își iau pastilele în fiecare dimineață.
Mulți pacienți sunt foarte talentați și creativi, arta este în același timp ca o terapie. Chiar avem terapeuți specializați în artă terapeutică. Sau cu animale, avem oi și un câine de terapie, tare dulci. Și o pisică, care e de fapt șefa clinicii. Știm foarte bine că pisicile sunt maestre Zen.
Mădălina Hostiuc, psihiatru rezident:
Apoi se oprește în fața pianului din secție, la care cântă uneori, pentru pacienți și colegi. ”Avem pian aproape la fiecare secție la spital. E fantastic. Dacă te lasă pacienții, poți cânta. Uneori vin și încearcă să vorbească sau apasă pe taste. Sunt mulți pacienți care cântă și ei. Trebuie cultivate pasiunile, că altfel le pierzi”, spune tânăra.
În clinica elvețiană a lucrat și medicul care a dat numele schizofreniei
Mădălina vorbește cinci limbi străine, a făcut înot de performanță, pictează, cântă la pian și la acordeon.
Toate pasiunile a putut să și le cultive în Germania, țară unde a ajuns alături de mama și fratele ei, când avea doar 11 ani.
A păstrat România aproape, îi place să vorbească româna cu rudele sau prietenii și încearcă să vină în Suceava natală măcar o dată pe an.
I-ar plăcea să vorbească o română perfectă, să aibă un vocabular mai bogat. ”Vorbesc mai bine germana decât româna, am un vocabular mai vast și mai exact. În română, am rămas la nivelul de clasa a V-a, fiindcă nu am prins la școală româna mai complexă, a literaturii”, se scuză tânăra.
A urmat facultatea de medicină în München și apoi a făcut cercetare într-un laborator de neurobiologie moleculară de la Clinica Universitară de Psihiatrie din Munchen, unde se studiat o genă de risc în schizofrenie.
Așa a prins drag de psihiatrie și nu a clipit atunci când i s-a oferit ocazia să își facă rezidențiatul la prestigioasa clinică din Elveția.
Clinica Universitară de Psihiatrie Zürich împlinește anul acesta 150 de ani și renumele i se trage și de la faptul că psihanalistul Gustav Jung a lucrat aici.
Eugen Bleuler este un alt nume celebru. A fost director și a stabilit mulți termeni psihiatrici, de exemplu ”schizofrenie”, în 1911, sau ”Morbus Bleuler”. Practic, el a dat numele acestei boli. Și fiul lui Albert Einstein, Eduard Einstein, a fost pacient aici în 1932, în 1933 a primit diagnosticul de schizofrenie și a petrecut în total 14 ani aici”.
Mădălina Hostiuc, rezident psihiatru:
Pandemia într-o clinică de psihiatrie și riscul sinuciderilor
Românca a ajuns la clinică în luna mai, în plină pandemie, cu derogare specială ca să poată intra în Elveția, cu câteva bagaje doar.
Speră să poată să își aducă restul de lucruri repede, inclusiv acordeonul. A ajuns în mijlocul unei perioade dificile pentru personalul medical și pentru pacienți. Coridoare speciale de acces, halate albe, care de obicei nu sunt purtate în clinică, măști și un program prin rotație pentru personal ca să nu riște îmbolnăvirea.
Practic, numărul pacienților de care erau responsabili s-a triplat. A crescut și numărul tentativelor de sinucidere, cu precădere în rândul celor tineri.
”Mai ales cei tineri suferă, care vin din familii disfuncționale, unde nu funcționează comunicarea, care au stat toți claie-grămadă săptămâni la rând și, dacă nu au activități sănătoase, sport sau muzică, le vin tot felul de idei, înghit tablete sau încearcă să-și taie venele. Problema este că dacă ajung la clinică și sunt înconjurați de tineri de vârsta lor, se sfătuiesc unii pe alții cum să-și ia viața. Au fost trei tentative, într-o singură duminică, pe o secție”, povestește Mădălina.
Cazurile grave se agravează și oameni aparent sănătoși ajung la clinică în această perioadă.
Aveam o pacientă de 60 de ani care a ieșit, nu știm cum, din secție, și a fugit în oraș, s-a dus să vadă dacă chiar există coronavirusul. Și a văzut că oamenii poartă măști, s-a întors la clinică și concluzia pe care a tras-o a fost că ea este responsabilă pentru virusul ăsta. Pacienții își asumă vina pentru tot felul de lucruri. Ce faci dacă tu crezi că ești responsabil pentru o criză cu atâtea daune, cu atâtea morți?
Mădălina Hostiuc, psihiatru rezident:
Specialiștii cred că va crește numărul pacienților cu boli mentale, după ridicarea restricțiilor
Previziunile specialiștilor în boli psihice pentru următoarea perioadă nu sunt deloc liniștitoare. ”Directorul clinicii, prof. dr. Erich Seifritz, a dat două interviuri în care spune că se așteaptă la o creștere a numărului de îmbolnăviri psihice în săptămânile și lunile care urmează. În faza acută a crizei scade rata de sinucidere, dar crește după. Și modelul de terapie s-a schimbat, lumea nu a mai venit fizic la psihiatru, ci s-au ținut ședințe video, mai scurte, dar mai frecvente. Îmi place și că el vorbește de “physical distancing”, nu “social distancing”, spune Mădălina Hostiuc.
Un studiu condus de un psihiatru din Aargau, un canton din Elveția, estimează că va fi o creștere globală de 10.000 de sinucideri pe an și o creștere cu 200.000 a tentativelor de sinucidere. Alarmismul și fake news-ul dăunează mult celor cu boli psihice.
Alte studii arată că lipsa unui loc de muncă și sărăcia cresc riscul dezvoltării unor boli psihice. Teama de virus va accentua și tulburările obsesiv-compulsive, cred specialiștii.
Și toate aceste lucruri pun o presiune mai mare pe cadrele medicale. Mădălina a încercat să echilibreze viața profesională cu cea personală, dar îi este greu, mai ales că este la începutul carierei.
Vin foarte mulțumită acasă, la nivel conștient mă bucur să încep a doua zi, mă simt foarte bine la lucru, îmi place ceea ce fac și nu vreau să fac altceva, dar în subconștient mă apasă. Îmi dau seama că îmi dereglează ritmul de somn, adorm prea târziu, mă trezesc prea devreme și uneori nu pot să dorm deloc. Și asta e o problemă. Devii vulnerabil.
Mădălina Hostiuc, psihiatru rezident:
În curând, va începe și un curs de psihoterapie și atunci va învăța mai multe tehnici prin care să se protejeze și ea. Însă ce e mai important în acest moment este că se simte omul potrivit la locul potrivit. ”Eu văd clinica asta ca pe un templu al medicinii și al artei, și sunt convinsă ca am cel mai frumos loc de muncă din lume.”