„Autorităţile române au luat decizia de a declasifica şi de a face publice rapoarte care cuprind informaţii relevante privind operaţiuni externe maligne, inclusiv finanţare ilegală, amplificare sintetica a unor campanii digitale şi atacuri cibernetice de amploare care au avut ca tinta alegerile prezidenţiale din România. Rapoartele declasificate arată o interferenţă externă fără precedent şi semnificativă, îndreptată împotriva instituţiilor şi proceselor democratice”, a transmis MAE, la o zi după desecretizarea documentelor din ședința CSAT, de către Klaus Iohannis.
Instituția condusă de Luminița Odobescu a precizat că „aceste acţiuni fac parte dintr-o încercare continuă și persistentă de a submina angajamentul ferm al României faţă de valorile euroatlantice şi faţă de apartenenţa noastră la UE şi NATO”.
„Autorităţile române investighează această tentativă de influenţare, care este în desfăşurare. Ne-am informat aliaţii cu privire la această încercare de interferenţă externă şi vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja democraţia, securitatea naţională şi suveranitatea”, a conchis MAE.
Documentele SRI și SIE arătate în CSAT au fost desecretizate după o săptămână
Administrația Prezidențială a desecretizat pe 4 decembrie documentele serviciilor secrete prezentate în şedinţa CSAT din 28 noiembrie în care s-au făcut dezvăluiri despre sprijinirea candidatului la președinție, Călin Georgescu.
Concret, SRI și SIE au raportat activități care pun în pericol securitatea națională a României. SRI a identificat o campanie agresivă de promovare a lui Călin Georgescu pe TikTok, desfășurată cu încălcarea legislației electorale și prin manipularea algoritmilor rețelei sociale pentru a-i crește rapid popularitatea.
În paralel, SIE a semnalat că România este o țintă pentru acțiuni hibride orchestrate de Rusia, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații și acte de sabotaj pentru destabilizarea și influențarea opiniei publice din România în preajma alegerilor.
Pe 25 noiembrie, Administrația Prezidențială a transmis, la solicitarea Libertatea, că președintele Klaus Iohannis nu a primit informări de la serviciile secrete despre riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale, imixtiuni ale Rusiei în procesul electoral sau promovări suspecte ale lui Călin Georgescu pe rețelele de socializare, inclusiv TikTok.
Călin Georgescu a câștigat surprinzător primul tur la prezidențiale și se va duela cu Elena Lasconi în turul 2
Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 s-a terminat cu victoria neașteptată a lui Călin Georgescu. Inițial, Marcel Ciolacu era pe primul loc în sondaje, iar duminică seară, 24 noiembrie, exit-poll-urile l-au confirmat câștigător.
Peste noapte însă, după numărarea oficială a voturilor, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată. Luni dimineață, 25 noiembrie, Marcel Ciolacu a căzut pe locul al treilea, după Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Călin Georgescu, candidat independent, a strâns 2.120.401 voturi, adică 22,94% din totalul voturilor valabil exprimate, Elena Lasconi, candidata USR, a obținut 1.772.500 de voturi, adică 19,18% din totalul voturilor valabil exprimate. Marcel Ciolacu, candidatul PSD, a obținut 1.769.760 de voturi, adică 19,15% din totalul voturilor valabil exprimate.
Turul doi la prezidențiale va fi pe 8 decembrie, între Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro