România nu e de acord ca Ucraina să facă lucrări de adâncire a canalului Bâstroe. Reacția MAE după declarațiile lui Grindeanu

MAE susține că, anterior apariției informațiilor din presă privind desfășurarea de către autoritățile ucrainene a unor lucrări de adâncire a așa-zisului „canal de navigație Bâstroe”, instituția nu a fost informată de nicio autoritate română competentă cu privire la desfășurarea de către Ucraina a unor astfel de activități.

Potrivit MAE, instituția a cerut luni, 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de Ucraina în canalul Bâstroe și evaluarea instituției privind impactul acestora.

Ulterior, MAE a solicitat și Poliției de Frontieră să transmită informații rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene în canalul Bâstroe.

În funcție de răspunsurile autorităților române de resort, MAE va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activități având ca scop adâncirea rutei de navigație.

MAE:

În același comunicat, MAE reiterează poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Recomandări

Instituția derogării ia avânt în PNL. Liberalii rămân în zodia candidatului importat, nu format

Ce a declarat Grindeanu despre lucrările Ucrainei

În urmă cu o zi, Sorin Grindeanu a declarat că a fost informat la începutul săptămânii trecute de structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor că pe canalul Bâstroe au început lucrări de dragare. Grindeanu a cerut Ministerului de Externe şi Ministerului Mediului să vină cu o poziţie şi să informeze, potrivit Agerpres.

Grindeanu a mai precizat că sunt în vigoare tratate internaţionale care trebuie respectate de toată lumea, pentru că se poate vorbi de un posibil impact asupra Deltei Dunării şi a mediului.

Canalul Bâstroe, motiv de dispută între România și Ucraina

Canalul Bâstroe face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, iar construcția sa a început în 2004.

România a cerut în trecut Ucrainei să oprească proiectul, pentru că cei 10 kilometri care leagă Dunărea de Marea Neagră trec prin mijlocul Deltei Dunării și încalcă o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.

Recomandări

Primul mare eșec al lui Ciolacu în politica externă: comisar pentru muncă. Cum a ajuns România de la portofolii grele la o funcție simbolică

Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecţie a gurii braţului şi lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina, preciza MAE, într-un comunicat transmis în martie 2021.

Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările începute.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro