ComenteazăDosare personale pentru toţi membrii
La recrutare, “soldatul” era fotografiat, amprentat şi chiar i se făceau teste ADN! Măsuri de siguranţă luate şi pentru o identificare rapidă în cazuri extreme. Casele conspirative, adevărate baze militare secrete în miniatură, răspândite, în principal, în Bucureşti, Cluj şi Constanţa, aveau geamurile acoperite cu folie neagră şi erau dotate cu poligoane pentru trageri cu arma şi cu fel de fel de obstacole gândite de profesionişti pentru antrenamente fizice dure. Aici, recruţii, care erau aduşi cu saci pe cap, rămâneau pentru un stagiu de 90 de zile de antrenament, după care erau trimişi direct pe “front”, în Europa, unde urmau să participe la jafuri de amploare.
Procurorii DIICOT au descoperit că membrii grupării paramilitare, care îşi atribuiseră până şi grade de ofiţeri şi subofiţeri, erau nu numai extrem de bine antrenaţi fizic, dar şi că erau supuşi periodic unor teste psihologice menite să stabilească dacă individul rezistă la interogatoriu, în cazul în care sunt prinşi. Toate tehnicile de luptă erau prinse într-un regulament intern, un cod al Academiei Infractorilor Români, ce trebuia respectat în tăcere, cu preţul vieţii. Trădarea se pedepsea cu moartea.
Conducea reţeaua din puşcărie
Fireşte, de partea tactică se ocupa însuşi “Don Corleone” de la Piatra Neamţ. Chiar şi din puşcărie, unde a ajuns până la urmă, moldoveanul regiza fiecare secundă a jafului ce urma să se consume: gândea modalităţi de atac, trasee pentru retragere, desena hărţi ale zonei şi punea oameni să sape gropi în zona magazinului pentru a ascunde, în cazuri extreme, prada ce urma apoi să fie recuperată. În plus, tot el a stabilit timpul optim pentru derularea jafului: 60 de secunde.
Cu o asemenea grupare paramilitară extrem de bine pregătită, “Don Corleone” de la Piatra Neamţ a lovit de zeci de ori în toată Europa, după modelul celebrei grupări sârbe “Pantera Roz”.
Autorităţile din Marea Britanie, Belgia, Andorra, Germania, Austria, Italia, Franţa, Olanda, Croaţia sau Slovenia s-au confruntat cu violenţa bandei românilor care, în cele câteva zeci de jafuri armate, au adunat bijuterii şi bani în valoare de zece milioane de euro. Procurorii DIICOT au prins deja 34 de indivizi şi au pus sechestru pe foarte multe bunuri, printre care mai multe case şi o limuzină Rolls Royce de culoare mov ce-i aparţine lui Adrian Marin Botez.
De la infractor în oraşul lui, la mafiot internaţional
Ca orice individ cu veleităţi de infractor, Adrian Marin Botez, zis “Ţâţă”, s-a ridicat din oraşul natal, Piatra Neamţ, şi a ajuns să terorizeze întreaga Europă cu atacurile violente ale bandei sale. Pe când avea puţin peste 25 de ani, moldoveanul reuşea să adune în jurul său acoliţi pe care i-a aruncat în răboaie cu bandele rivale. Individiul a făcut pasul de la ameninţări, bătăi în baruri, jafuri mărunte şi taxe de protecţie la răfuieli armate stradale, purtate în Piatra Neamţ, oraş pe care şi l-a dorit mereu sub influenţa sa.
Bătăliile, unele chiar armate, purtate pentru supremaţie cu principalii rivali – banda lui Daniel Dragoş, zis Donose -, l-au adus în atenţia anchetatorilor, dar l-au şi propulsat în lumea tenebroasă a celor mai duri interlopi. De aici şi până la comandarea unui asasinat nu a mai fost decât un pas. Ţinta vizată de “Ţâţă” a fost Dumitru Mironescu, zis “Puiu”, considerat a fi principalul vinovat pentru atacurile violente îndreptate asupra unor membri din banda sa, personaje înjunghiate într-un bar, în timpul unor confruntări violente. După ce şi-a cucerit oraşul natal, s-a extins în toată ţara şi apoi gruparea sa a invadat şi terorizat Europa cu atacuri deosebit de violente.
Poliţiştii l-au scos din arest dintr-o «eroare» judiciară
La sfârşitul lunii iunie a anului 2014, Adrian Marin Botez iese liniştit pe poarta Arestului Central al Poliţiei Capitalei dintr-o “eroare judiciară”. Agenţii care-l aveau în grijă şi care, în mod normal, trebuiau să-l transfere la un penitenciar în baza unei hotărâri a instanţei, au interpretat greşit nişte documente şi l-au trimis acasă! Gafa subofiţerilor l-a costat funcţia pe şeful de atunci al poliţiştilor bucureşteni, chestorul Mihai Pruteanu, care a demisionat. Câteva luni mai târziu, “Ţâţă” era prins la Cluj, într-un hotel, şi încarcerat la Rahova pentru a-şi ispăşi pedeapsa de 12 ani la care fusese condamnat pentru tentativă de omor asupra lui Dumitru Mironescu zis “Puiu”.