Te duci cu sticla de acasă și-o umpli în magazin! O tânără a deschis primul magazin „fără risipă” din București

Ce înseamnă să trăiești sustenabil? „Dorim să înlocuim produsele de unică folosință cu produse reutilizabile. Cumperi ceva ce poți să folosești din nou și din nou, și din nou și renunți la mentalitatea de a arunca la gunoi, care e foarte legată de modelul nostru de consum actual”, explică tânăra.

A muncit doi ani în Marea Britanie ca să strângă bani pentru magazin

Ana a călătorit prin India și Europa, unde a trăit în comunități ecologice. S-a întors în România la începutul lui 2018 cu dorința de a aplica tot ce a învățat despre un stil de viață sustenabil și fără risipă. Își dorește să creeze un ecovillage, așa cum a văzut afară, dar și-a dat seama că acest plan trebuie făcut în etape.

Primul pas, s-a gândit ea, este să deschidă un magazin zero waste, care să nu producă deșeuri.

„Am fost inspirată de experiența pe care am trăit-o în ecovillage-uri, unde am văzut mulți oameni care vin împreună să își construiască viața în jurul acestor principii ce țin de respectul față de natură. Modul în care își cresc hrana organic, cu permacultură, sau modul în care își obțin energia din surse regenerabile, cum își gestionează cumpărăturile sau resursele din jurul casei, un mod în care nu generează risipă”, spune Ana.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În octombrie 2018, a deschis pagina de Facebook Magazin Zero Waste. Apoi a plecat în Marea Britanie, unde a lucrat ca asistentă pentru persoanele cu dizabilități, ca să strângă bani.

Între timp, pagina de Facebook a crescut organic, fără să o promoveze, iar oamenii o întrebau când deschide magazinul. A tot amânat momentul, din lipsă de bani, apoi din cauza pandemiei.

Și-a redus aproape complet consumul

La jumătatea lunii decembrie 2020, magazinul a devenit realitate. Au ajutat-o banii strânși în Regatul Unit, dar și campania de strângere de fonduri pe care a lansat-o în iunie pe platforma Patreon. În total, 30.000 de euro, pentru chirie, materiale și produse.

„Donațiile au fost cumva validarea că un astfel de magazin este dorit”, spune Ana.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

În ziua deschiderii magazinului de pe strada Buzești nr. 20 au fost atât de mulți clienți, încât Ana, care ține singură magazinul, a avut nevoie de ajutor. O membră a comunității de pe Patreon a venit să reumple recipientele cu produse, pentru că se goleau mult prea repede. Foarte mulți părinți cu copii i-au trecut pragul în acea zi. Cei mici erau încântați că pot ajuta la cumpărături, punând singuri produsele în borcane și cutii, își amintește tânăra, care încearcă să trăiască sustenabil.

Producem din ce în ce mai mult plastic

Lumea întreagă produce din ce în ce mai mult plastic. Dacă în 1950 se produceau două milioane de tone, în 2015, numărul a ajuns la 381 de milioane. Jumătate din această cantitate înseamnă doar ambalaje. China produce cea mai mare cantitate de plastic, aproape 60 de milioane. România este undeva la jumătatea clasamentului, cu puțin peste 310.000 de tone.

174 de kilograme

de deșeuri din ambalaje pe cap de locuitor sunt generate, în medie, la nivelul UE, porivit Eurostat

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Asta înseamnă nu doar plastic, ci și hârtie, carton și sticlă.

Vii cu borcanul și cumperi cât detergent ai nevoie

Zero waste înseamnă folosirea cât mai mult a unui produs sau obiect, astfel încât risipa să fie minimă. Nimic nu se aruncă, totul se (re)folosește.

În România sunt cinci magazine fără risipă, în Sibiu, Cluj, Timișoara, Piatra Neamț și București, și un singur astfel de restaurant, la Sf. Gheorghe.

„Un magazin zero waste este un loc din care poți să-ți faci cumpărăturile obișnuite pentru consumul tău de zi cu zi, într-un mod în care ție îți permite să nu arunci nimic la gunoi sau să elimini complet plasticul de unică folosință din viața ta”, spune Ana.

Ideea este simplă și încurajează folosirea recipientelor pe care le avem deja în casă, borcane, sticle, caserole. În ele pui ce ai nevoie: detergent, șampon, condimente, biscuiți, ulei de cocos. Pentru asta însă trebuie să-ți pregătești o listă foarte clară, ca să știi de ce recipiente ai nevoie.

E în regulă să folosim recipiente din plastic, explică Ana. Important este să reducem cumva producerea lui, folosind ce există deja. O sticlă de șampon terminat poate fi reumplută tot cu șampon. Putem refolosi o sticlă de lapte ca recipient în care să ținem detergentul lichid de haine. O caserolă în care am luat mâncare de la restaurant poate depozita cereale sau condimente, în loc să ajungă la gunoi și să genereze, astfel, deșeuri.

Produsele ajung la magazin în sistem circular de ambalaje

Magazinul Anei are de toate: condimente, fructe uscate, cereale, cacao, produse de curățenie și de igienă, detergenți, săpunuri, șampoane, deodorante, periuțe de dinți din lemn, ață dentară compostabilă, bețișoare de urechi reutilizabile, perii din lemn pentru spălat vase.

Multe dintre ele vin în sistem circular de ambalaje și pleacă la fel din magazin.

Economia circulară înseamnă reciclarea și reutilizarea materialelor și produselor cât mai mult posibil, astfel încât ciclul lor de viață să fie extins, iar deșeurile să fie reduse la minimum.

Detergenții, de exemplu, vin în bidoane care sunt apoi predate și umplute din nou. În magazin, sunt depozitați în borcane de sticlă, iar pentru a elimina eticheta de hârtie de la raft, Ana a scris prețurile și numele produselor direct pe ele.

Primește la magazin resturi alimentare din care face compost

În magazinul Anei nu se găsesc pungi de niciun fel, nici măcar de hârtie, și îi sfătuiește pe clienți să folosească sacoșele din pânză. Până și cafeaua are ambalaj compostabil, iar ața dentară poate fi și ea transformată în îngrășământ, pentru că este făcută din amidon de porumb.

„Nu vreau să aduc nimic în magazin care are riscul de a ajunge la gunoi și să genereze din nou gunoi. Tot ceea ce cumperi de aici îmi asum că primesc înapoi și am grijă de el să-l compostez, ca într-adevăr să fie un magazin care nu generează deloc risipă”, punctează Ana Maria Răducanu.

Primește la magazin și resturi alimentare, pe care le transformă în compost. Acesta ajunge apoi la grădina Molcom, ca îngrășământ natural pentru legume și fructe.

Detergenți produși la o fabrică eco lângă Ploiești

Când a ales furnizorii, Ana a ținut cont de mai multe criterii: să fie vegane, să fie locale și, mai ales, fără ambalaje. A făcut totuși un compromis și condimentele le-a luat de la producători din Germania, Turcia sau India. Spune că va căuta, cu timpul, producători locali.

O gamă de care Ana este mândră și care îndeplinește toate criteriile impuse de ea este cea de detergenți. Sunt produși de Herbaris, o fabrică românească de pe lângă Ploiești, certificată ecologic. Șamponul, balsamul, detergentul de vase și cele de rufe și de pardoseli sunt livrate în bidoane, care sunt predate, reumplute și refolosite.

Iar prețurile sunt comparabile cu cele din supermarketuri, unele produse fiind chiar mai ieftine în magazinul zero waste. O periuță de dinți din lemn, de exemplu, costă 18 lei în magazinul Anei, în timp ce în magazinele mari costă în jur de 25 de lei. Detergentul bio de la Herbaris este 19 lei litrul, în timp ce un produs asemănător costă între 18 și 50 de lei, în funcție de brand și de supermarketul în care se găsește.

„Vezi cum arată coșul tău la finalul zilei”

Primul pas către un trai mai sustenabil este conștientizarea.

Fii atent la ce faci și ce consumi deja, de unde îți cumperi haine, mâncare, cum arată coșul tău de gunoi la sfârșitul unei zile, cum arată mesele pe parcursul unei săptămâni, cum arată baia ta. S-ar putea să îți dai seama că în baie sunt foarte multe sticle de plastic care zac acolo, că achiziționezi mai mult decât ai nevoie și că arunci foarte mult.

Ana Maria Răducanu:

Iar de aici, pașii vin natural: reutilizăm recipientele, înlocuim punga de plastic cu sacoșa de bumbac, reumplem o sticlă cu apă în loc să cumpărăm altele de la magazin, cumpărăm produse prietenoase cu mediul, în ambalaje compostabile sau vrac.

Pentru Ana, zero waste înseamnă mai mult decât reducerea risipei și protejarea mediului. Pentru ea este o filosofie de viață. „Ne irosim toate resursele fizice pe care le avem, dar ne irosim și creativitatea, timpul, capacitățile de a crea”, arată ea.

Avantajele zero waste

A face cumpărăturile dintr-un magazin bazat pe conceptul fără risipă are impact în primul rând asupra mediului. Magazinele „packaging free”, care îi încurajează pe clienți să vină de-acasă cu propriile recipiente și să cumpere exact cât au nevoie, au început să se dezvolte în ultimii 10 ani.

Mai mult, clientul are avantajul că poate cumpăra mai puțin pentru a vedea dacă i se potrivește un anumit produs. Cel mai mare avantaj al acestor magazine este reducerea risipei alimentare, arată unstudiu din 2016.

Pe termen lung, înseamnă și prețuri mai mici, spune același studiu, pentru că furnizorul nu mai cere taxă pentru ambalaje, ceea ce înseamnă că nici magazinul nu mai crește cu mult prețul unui produs.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 22

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro