7 lucruri pe care nu le știai despre Bucureștiul de altădată

Am fost mereu tentați să privim în urmă și să rememorăm vremuri mai bune sau, pur și simplu, mai interesante. S-a tot vorbit despre începuturile orașului și despre Bucureștiul interbelic, dar există întotdeauna lucruri noi de aflat. Iată câteva informații pe care mulți bucureșteni nu le cunosc:

1. În 1935, taxiurile din Capitală nu aveau voie să circule pe străzile centrale fără pasageri, după cum ne arată un articol din presa vremii (Realitatea Ilustrată). Astfel, ca să li se permită accesul în zonă, proprietarii de taxiuri luau în mașină un pasager fals, care nu avea altă ocupație decât aceasta și care, în plus, anunța taximetriștii unde și la ce ore pot găsi clienți.

2. În același an, cu ocazia festivalului Luna Bucureștilor, primarul Donescu a organizat o expoziție cu tema “Cum va fi Bucureștiul în anul 2000”. Au fost prezentate machete care arătau care ar fi putut fi planul străzilor, în viitor.

3. Teatrul bucureștean a avut începuturi interesante: unii boieri invitau “comedianți”, în majoritate străini, în propriile case, pentru reprezentații private; însă prima autorizație acordată unor actori pentru spectacole cu public datează din 1798. Construcția Teatrului Național începe mult mai târziu, în 1844, iar prima piesă jucată aici este Zoe, sau Un amor românesc.

Recomandări

Nicolae Ciucă, despre Klaus Iohannis: „Epoca lui s-a terminat”

4. Teatrul a avut multă vreme un rol important în viața Bucureștiului. A existat însă mereu un monopol al teatrelor de stat, în timp ce teatrul independent, al generațiilor noi, mai deschis spre schimbare și mai primitor cu noile talente, a fost prea puțin încurajat. Din 1946, de 71 de ani, nu a mai fost construit niciun teatru privat de la zero, lucru pe cale să se schimbe odată cu primul teatru construit împreună – proiectul de suflet al regizoarei Chris Simion-Mercurian.

Grivița53, așa cum se va numi primul teatru independent construit în ultimii 70 de ani, este o idee susținută de celebrul scriitor francez Pascal Bruckner și de oameni de cultură de la noi, care are însă nevoie și de sprijinul publicului, prin donații. Fondatorii proiectului își doresc să construiască nu doar un imobil, ci un spirit și o comunitate.

5. Pe strada Vasile Alecsandri, la numărul 16, se află Casa Storck – unul dintre muzeele mai puțin cunoscute ale Bucureștiului. Cecilia Cuțescu-Storck a fost pictoriță și a devenit, în 1916, prima femeie profesor la o universitate de artă de stat, din Europa.

6. În perioada interbelică, se vorbea despre Hanul lui Manuc ca despre o curiozitate a Bucureștiului de altădată, aceasta deoarece clădirea nu mai fusese restaurată de multă vreme, din 1863.

Recomandări

Tarom a vândut 7 avioane cu elice și a primit pentru ele 10 milioane de dolari de la o companie aeriană din Caraibe

7. În aceeași perioadă, bucureștenii se mândreau cu faptul că, spre deosebire de alte capitale europene, în urbea lor nu este nevoie să intri în restaurant ca să iei o gustare, ci te poți bucura de bucate delicioase vândute pe stradă. Un detaliu interesant, dacă ne gândim la succesul pe care îl cunoaște astăzi fenomenul street food, peste tot în lume. Ce găseau bucureștenii la colț de stradă? Porumb fiert, pește afumat, nuci, struguri și țuică, după cum se arată în Realitatea Ilustrată.

Cunoști și alte povești inedite despre Bucureștiul de altădată?

 Sursa foto: Ioan Panaite, Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News