În 12 decembrie 2017, Magdalena Şerban a împins-o pe Alina Ciucu de pe peron pe șinele de metrou de la staţia Dristor 1, iar când aceasta a încercat să se agaţe de marginea peronului, a lovit-o cu piciorul în cap. Tânăra a fost lovită de trenul ce intra în staţie şi a decedat.

După ce a fost arestată, procurorii au cerut expertizarea psihiatrică a Magdalenei Șerban. La finalul primei etape de evaluare, specialiștii în psihiatrie de la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” au emis un raport, în 26 februarie, în care au notat că Magdalena Șerban a avut, în ziua crimei, „discernământul mult scăzut, prezentând alterarea accentuată a nivelului conștiinței axiologice”. 

Specialiștii au explicat că „discernământul scăzut” nu semnifică lipsa discernământului, ci este o apreciere graduală a acestuia, necesară nuanțării cuantumului pedepsei. 

Prin avocat, Magdalena Șerban a cerut avizarea acestui document medical, ce putea fi folosit ca probă pentru a cere clemența instanței pe „caz de boală”. Comisia INML nu numai că nu a avizat actul, ci a cerut o nouă expertiză medico-legală psihiatrică.

A doua expertiză psihiatrică: a avut discernământ în ziua crimei, a dat dovadă de coerență și premeditare

A fost declanșată astfel procedura noii expertize medico-legale psihiatrice. De data aceasta, Marilena Șerban a fost evaluată chiar la INML, unde a fost dusă sub escortă în 11-12 aprilie, 17 aprilie, 23 aprilie și 25 aprilie, date notate în rechizitoriul aflat la dosar.

Rezultatul, după trei luni de investigații minuțioase, a arătat că Magdalena Șerban a avut discernământ când a împins o tânără sub roțile metroului și a încercat să omoare o alta. 

„S-a mai arătat în raport că atât comportamentul general din data de 12.12.2017, cât și modul concret de comitere a faptei dovedește coerență și premeditare, comportamentul postfaptic denotă capacitate de apărare și de a-și susține interesele, comportamentul heteroagresiv apare explicabil prin ideație prevalentă reminiscentă, de tip senzitiv și concordant temperamental și situațional”, au scris specialiștii de la INML, document aflat în rechizitoriul procurorilor.

A știut ce face când le-a atacat pe cele două tinere

Mai mult, specialiștii INML au menționat în raport că Magdalena Șerban „a avut păstrată capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și mai ales asupra consecințelor social negative ale faptelor pentru care este cercetată și față de care discernământul a fost păstrat”.

„A prezentat la data comiterii faptei tulburare mixtă de personalitate cu manifestări antisociale și heteroagresivitate, tulburare psihotică acută cu tulburări de comportament și ideatic de referință și prejudiciu moral – în antecedente”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii bucureșteni.

În conținutul raportului se mai arată că Magdalena Șerban „prezintă o structură de personalitate primitivă, cu exacerbarea nevoilor primare de teritoriu, ocrotire (aspect refulat), de apărare în raport cu ceilalți”.

Criminala de la metrou, pusă din nou, la interviul clinic, să povestească atacurile

Noua concluzie medicală i-a închis complet drumul Magdalenei Șerban către o posibilă internare într-un spital de boli psihice sau către o eventuală condamnare pe „caz de boală”.

”La cererea organelor judiciare, care au solicitat indicii suplimentare cu privire la concluziile inițiale legate de discernământul la momentul comiterii atacurilor, pacienta a fost supusă reexaminării psihiatrice. A fost o etapă superioară de expertiză în care a fost supusă unui nou interviu clinic, s-au reluat absolut toate investigațiile medicale, au fost studiate din nou probele, mărturiile, fotografiile, au fost vizionate toate înregistrările video în care apare ea și, nu în ultimul rând, pacienta a fost pusă din nou să povestească ce s-a întâmplat, cum a acționat în timpul acelor atacuri”, ne-au explicat surse judiciare. 

Și-a premeditat atacurile și le-a săvârșit cu bună știință

La finalul expertizelor medicale, timp în care Magdalena Șerban a fost de cinci ori în fața comisiei de psihiatrie a IML, specialiștii au concluzionat că cele două atacuri de la metrou au fost premeditate și săvârșite cu coerență.

Procurorii au cerut condamnarea criminalei de la metrou la închisoare pe viață și în baza concluziilor din a doua expertiză psihiatrică, din care rezultă că:

  • nu pare să simtă remușcări pentru efectele comportamentelor sale și se poate simți justificată de a răni pe alții: în relațiile cu ceilalți poate fi văzută sau descrisă ca manipulatoare, exploatatoare, urmărind mai mult interesele proprii și fiind dispusă să folosească orice mijloc pentru a și le satisface;
  • are încredere în foarte puține persoane, este foarte suspicioasă, interpretativă, ea însăși fiind foarte puțin înclinată să manifeste loialitate, putând cu ușurință să ascundă lipsa loialității sau viclenia sub o mască de bunătate și bună conduită;
  • respinge sau evită frecvent intimitatea, apropierea prea mare sau cooperarea cu alte persoane, proiectând asupra acestora propria ostilitate/ agresivitate, acuzându-i pe ceilalți de ostilitate față de sine;
  • manifestă frecvent toleranța scăzută la frustrare.

În baza acestei noi expertize medicale și a celorlalte probe din dosar, criminala de la metrou a fost judecată și condamnată, în primă instanță, la închisoare pe viață, pentru omor și tentativă de omor.

Citește și:

Rechizitoriul în baza căruia criminala de la metrou a fost condamnată pe viaţă

Magdalena Şerban, condamnare ca a lui Passaris. Ce alţi criminali periculoşi au mai primit pedepse pe viaţă

 
 

Urmărește-ne pe Google News