ComenteazăÎntrebat dacă va cere declasificarea unor documente despre care s-a vorbit în ordonanţa de redeschidere a dosarului Revoluţiei, Augustin Lazăr a declarat: „Evident, toate documentele care pot să aducă o contribuţie, toate documentele care au o contribuţie pentru a clarifica situaţia de fapt la Revoluţie trebuie declasificate”.
Parchetul instanţei supreme a anunţat, săptămâna trecută, că în dosarul Revoluţiei a extins urmărirea penală, in rem, pentru infracţiuni contra umanităţii.
„Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii prev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i şi k Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal”, arată procurorii militari.
Ei arată că numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate, soldate cu victime, care ar indica existenţa unui plan de acţiune, ar justifica o astfel de încadrare a faptelor.
Dosarul „Revoluţiei din 1989” este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.