Covidul de lungă durată ar putea fi clasificat drept boală autoimună. Ce argumente au oamenii de știință

Institutul Național de Sănătate din SUA a anunțat miercuri că a început un studiu amplu, prin care cercetătorii săi vor să afle de ce simptomele COVID-19 persistă vreme de mai multe luni la mulți pacienți. 470 de milioane de dolari au fost alocați pentru această cercetare.

Cercetările au început deja să contureze teoria că virusul poate declanșa o reacție autoimună care provoacă simptome persistente precum oboseală, dificultăți de respirație, pierderea mirosului, dureri musculare sau „ceața creierului”.

„Acum, nu putem spune cu siguranță că este o boală autoimună, dar așa începe să arate”, a declarat pentru Business Insider John Arthur, cercetător la Universitatea din Arkansas pentru Științe Medicale.

Într-un studiu publicat luna aceasta, Arthur și colegii săi au sugerat ca unele persoane care s-au infectat cu COVID au dezvoltat „autoanticorpi” care își atacă propriile proteine. Acest proces duce la inflamații care ar putea declanșa COVID de lungă durată.

Totul se potrivește până acum, dar nu suntem încă în totalitate siguri.

John Arthur, cercetător la Universitatea din Arkansas pentru Științe Medicale:

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Dacă teoria se dovedește a fi adevărată, pacienții care suferă de COVID de lungă durată ar ști ce tratamente trebuie să urmeze. Anumite medicamente pentru tensiunea arterială, de exemplu, ar putea fi utilizate pentru a diminua inflamația.

Între timp, s-a dovedit că vaccinurile ajută la ameliorarea simptomelor COVID de lungă durată, unul dintre motive fiind că poate ajuta la reglarea răspunsului sistemului imunitar.

Potrivit unui studiu recent, o treime dintre pacienții cu coronavirus au cel puțin un simptom persistent timp de 12 săptămâni sau mai mult, iar oamenii de știință încearcă de mai bine de un an să înțeleagă de ce se întâmplă asta.

„Văd mulți pacienți mai tineri cu simptome cronice de COVID și mulți dintre ei nici măcar nu au avut probleme pulmonare înainte” a declarat pentru doctorul Dixie Harris, medic pulmonar la Intermountain Healthcare din Utah.

Experții știu că atunci când o persoană se infectează, corpul său dezvoltă anticorpi pentru a neutraliza coronavirusul, dar sistemele imune ale unor oameni identifică în mod eronat acești anticorpi ca fiind o amenințare străină, prin urmare, produc autoanticorpi pentru a le combate. Acesta pare să fie cazul multor pacienți cu COVID de lungă durată.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Oboseală și „ceața creierului”

Cel mai întâlnit simptom al Covidului de lungă durată este oboseala, un sentiment de epuizare totală, golire de energie și disfuncție a corpului, care nu e declanșată neapărat de suprasolicitare și nici nu se duce cu odihna.

După acest tip de oboseală, în ordinea prevalenței, urmează disfuncția cognitivă, inclusiv memoria proastă sau afectarea capacității de concentrare, confuzia, „ceața creierului”. 

Durerile în piept, dificultatea de a respira, durerile de cap sau musculare, amețeala, palpitațiile sunt, de asemenea, comune. A fost înregistrată o arie largă de alte simptome, afectând sistemele cardiopulmonare, neurocognitive și gastrointestinale.

În Wuhan, China, follow-up-ul pacienților, după externare, un studiu a arătat că, la șase luni de la debutul bolii, 76% dintre oameni aveau încă simptome.

Urmărește-ne pe Google News